2rh-71/23 — incasarea datoriei, dobinzii de intirziere si a cahltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2rh-71/2023 2-21168931-01-2rh-22092023 Î N C H E I E R E 06 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Pitic Diana Stănilă examinând cererea de revizuire depusă de Margarita Cojocaru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Croitor împotriva lui Vasile Cojocaru și a Margaritei Cojocaru cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t a t ă: La 16 noiembrie 2021, Vladimir Croitor, reprezentat de avocatul Tatiana Guțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Cojocaru și Margaritei Cojocaru, prin care a solicitat încasarea în mod solidar din contul pârâților, în beneficiul său, a datoriei în mărime de 15000 de Euro, dobânzii de întârziere în cuantum de 5872,17 Euro, iar în total 20872,17 Euro, precum și a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 23700 de lei.

Prin hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat, în mod solidar, de la Vasile Cojocaru și Margarita Cojocaru, în beneficiul lui Vladimir Croitor, datoria derivată din contractul de împrumut din 07 mai 2018, în sumă de 15 000 de Euro, suma de 5872 de Euro și 17 eurocenți, cu titlu de dobândă de întârziere, convertiți în lei moldovenești, conform cursului BNM la data executării și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat, în sumă de 12 700 de lei, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 6000 de lei. În rest, pretenția cu privire la încasarea sumelor excedente s-a respins, ca fiind neîntemeiată (f.d.43; 52-57).

La 03 iunie 2022, Vasile Cojocaru și Margarita Cojocaru au declarat apel împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.50-51). La 10 octombrie 2022, Vasile Cojocaru a depus apel motivat împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii prime instanțe și emiterea unei noi hotărâri (f.d.65-80). 1 Prin încheierea din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au acceptat spre examinare cererile de apel declarate de către apelanții Vasile Cojocaru și Margarita Cojocaru împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și s-a dispus intentarea procedurii de apel în cauza vizată (f.d.83).

Pentru 13 decembrie 2022, ora 10.00 s-a preconizat ședința de examinare a cererilor de apel declarate de către apelanții Vasile Cojocaru și Margarita Cojocaru împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.84). La 12 decembrie 2022, Vasile Cojocaru, a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad (f.d.110-111). Prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea depusă de către Vasile Cojocaru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cauza fiind trimisă pentru judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată (f.d.118-121).

La 22 septembrie 2023, Margarita Cojocaru a depus cerere de revizuire a încheierii din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia (f.d.154-157, 182-185). În susținerea cererii de revizuire, revizuenta a opinat că a fost privată de accesul la justiție, deoarece cererea de strămutare a fost examinată evaziv, fără elucidarea tuturor circumstanțelor de drept și de fapt invocate și fără o motivare corespunzătoare. De altfel, revizuentul a indicat că, reieșind din practica judiciară națională și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, la caz, este temei pentru revizuirea încheierii din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, întru evitarea lăsării în vigoare a unui act ilegal.

Astfel, instanța de judecată are temei pentru redeschiderea procesului pe dosarul dat, neîncălcând prin aceasta principiul securității raporturilor juridice și întru înlăturarea greșelilor admise la soluționarea cauzei, pentru care statul ar putea fi condamnat. Subsecvent, făcând referire la art.6 CEDO și art. 449 din Codul de procedură civilă, Margarita Cojocaru, a enunțat că dreptul la un proces echitabil comportă în aplicarea principiului egalității armelor, care decurge din el, posibilitatea rezonabilă pentru fiecare dintre antagoniștii dintr-un proces să-și expună cauza în condiții, care nu-l dezavantajează în mod apreciabil în raport cu partea adversă.

În context, a menționat că o hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele, astfel încât să restabilească atât cât este posibil situația existentă înaintea încălcării. Astfel, la caz, revizuenta a precizat că admiterea cererii de revizuire, reieșind din sensul art. 3, 6 și paragraful 2 al art. 4 CEDO, nu constituie încălcarea principiului securității raporturilor juridice, dar o măsură necesară și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției.

Redeschiderea procesului în cauza dată rezultă din circumstanțele și faptele noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze soluția Curții Supreme de Justiție, precum și din necesitatea înlăturării unor consecințe negative serioase, generate în urma încălcării fragrante a normelor juridice, care au lezat interese publice și care nu pot fi rectificate decât prin reexaminarea cauzei. 2 Mecanismul de garantare a Convenției Europene vizează protecția unor drepturi efective și concrete și nu a unor drepturi teoretice și iluzorii. La 13 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului cererea de revizuire depusă de Margarita Cojocaru. La data stabilită pentru examinarea cererii de revizuire, Vladimir Croitor nu a depus referință, prin care să-și exprime poziția cu privire la cererea de revizuire.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale.

Verificând încheierea supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, din următoarele considerente. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Subsecvent, instanța de revizuire consideră imperioase și dispozițiile art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

Din materialele cauzei rezultă că, la 12 decembrie 2022, Vasile Cojocaru, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad (f.d.110-111). Prin încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea depusă de către Vasile Cojocaru cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cauza fiind trimisă pentru judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată (f.d.118-121).

Astfel, raportând cele constatate la prevederile art. 446 din Codul de procedură civilă, ce reglementează obiectul cererii de revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de revizuire a încheierii 3 din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție a fost depusă de Margarita Cojocaru împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care nu se referă la fondul cauzei și în virtutea legii, nu se supune căii extraordinare de atac – revizuirii. De altfel, Margarita Cojocaru în cererea de revizuire, doar a notat prevederile art.449 din Codul de procedură civilă, fără însă a indica în mod obligatoriu temeiurile pe care își întemeiază cererea și anexa probele ce le confirmă, după cum expres stipulează art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.453 alin.(l) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Pe baza celor prezentate, instanța învederează că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi catalogată ca inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 din Codul de procedură civilă sau a fost depusă de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru.

La fel, cerere de revizuire poate fi respinsă atunci când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Așadar, urmând logica enunțată, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii. Având în vedere dispozițiile art. 446 și 451 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, dar și faptul că încheierea din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție nu poate fi supusă revizuirii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Margarita Cojocaru împotriva încheierii din 22 februarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Croitor împotriva lui Vasile Cojocaru și a Margaritei Cojocaru cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Pitic Diana Stănilă 4