3d-13/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3d-13/2023 2-23135904-01-3d-20092023 Î N C H E I E R E 03 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc Cu participarea grefierului Natalia Pasat examinând în ședință publică, cererea de recuzare înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Tamara Chișca-Doneva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ individual favorabil, c o n s t a t ă: La 20 septembrie 2023, Tamara Chișca-Doneva a depus cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii solicitând anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 341/20 din 25 august 2023 „Cu privire la cererea de demisie a judecătorului Tamara Chișca-Doneva de la Curtea Supremă de Justiție”, în partea termenului de eliberare din data de 25 august 2023 și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să emită o hotărâre cu privire modificarea termenului eliberării din funcția de judecător a reclamantei, începând cu data de 14 iunie 2024,

dar nu mai târziu de data când Președintele Republicii Moldova va numi la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii nouă judecători evaluați în conformitate cu prevederile Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. La 26 octombrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, de la examinarea cauzei de contencios administrativ intentate la acțiunea depusă de Tamara Chișca- Doneva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ individual favorabil.

În susținerea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Mariana Pitic nu va putea judeca într-o manieră imparțială cauza avînd o predispoziție și o prejudecată efectivă cu privire la una din părți. În acest sens, atrage atenția că, judecătorul Mariana Pitic și 1 reclamanta în prezentul litigiu Tamara Chișca-Doneva s-au aflat în relații de colegialitate de peste 7 ani. Suplimentar, a invocat că, judecătorul Mariana Pitic și judecătorul Tamara Chișca- Doneva au făcut parte din completul de judecată nr. 1 pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ precum și completul de judecată special instituit pentru examinarea contestațiilor declarate împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

Mai mult, în opinia Consiliului există circumstanțe care atestă că, relațiile de colegialitate dintre reclamanta și judecătorul recuzat sunt destul de apropiate de vreme ce, în calitate de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca- Doneva (într-un termen relativ scurt) a înaintat demersuri prin care a propus Consiliului Superior al Magistraturii anume delegarea judecătorului Marian Pitic în perioada 20-22 septembrie 2023 în vederea participării la Conferința internațională care a avut loc la Riga, Republica Letonă (demersul nr. 517 din 10 august 2023), iar prin alt demers, delegarea judecătorului Tamara Chișca - Doneva, președinte interimar ai Curții Supreme de Justiție și a judecătorului Mariana Pitic, în perioada 13-16 septembrie 2023 pentru a participa la Conferința internațională a judecătorilor privind accesul la justiția de mediu, care a avut loc în regiunea lacului Issîk-Kul, Republica Kîrgîză (demers nr. 533 din 17 august 2023). Reieșind din cele expuse a menționat că, dna Tamara Chișca-Doneva, în perioada cînd exercita funcția de președinte interimar al Curții Supreme de Justiție, proteja judecătorul Maria Pitic, delegând pentru participare la diverse conferințe după hotarele țării unul și același judecător, motiv din care există suspiciuni serioase în ce privește imparțialitatea judecătorului vizat la examinarea prezentei cauze.

De drept și-a întemeiat cererea de recuzare pe prevederile art. 202 alin. (1), art.52 și art. 50 alin. (1) și (2) lit. a) din Codul administrativ și art. 52 alin. 92) și (4) din Codul de procedură civilă. În ședința de judecată părțile, fiind legal citate, nu s-au prezentat. Examinând cererea de recuzare înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, o apreciază ca neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Conform art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate 2 fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. În același timp, art. 202 alin. (4) din Codul administrativ prevede că recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. Raportând la caz prevederile normelor legale sus citate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat de Consiliul Superior al Magistraturii în cererea de recuzare precum că există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției a judecătorului Mariana Pitic, deoarece întreține relații strînse cu un participant la procedura administrativă, este declarativ, fără suport probatoriu, prin urmare, nu cade sub incidența prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, la caz, nu se atestă împrejurări și respectiv motive de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de către judecătorul Mariana Pitic și care ar putea influența corectitudinea deciziilor emise în speța dedusă judecății. Or, conform art. 1 alin. (3), (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului. Curtea Europeană a Drepturile Omului, în jurisprudența sa constantă, a relevat că, în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului există fapte dovedite de natură de a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

3 Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta nu indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială imparțialitatea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de Tamara Chișca-Doneva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ individual favorabil. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic.

În conformitate cu art. 202 alin. (4) și 230 din Codul administrativ, art. 53 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge cererea de recuzare înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Mariana Pitic, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Tamara Chișca-Doneva împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ individual defavorabil și emiterea actului administrativ individual favorabil. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc 4