3r-274/23 — contestarea actului administrativ

3r-274/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-274/23

2-23146300-01-3r-19102023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

DECIZIE

21 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, reprezentat de avocata Mariana Barașianț,

în cauza în contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de Partidul

Politic „Mișcarea Alternativa Națională” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva încheierii din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de către

Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”,

constată:

La 15 octombrie 2023, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” (în

continuare PP „MAN”), reprezentat de avocata Mariana Barașianț, a depus la Curtea

de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, acțiune în contencios

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” (în continuare PP „PAS”) cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 octombrie 2023, a depus în adresa

Comisiei Electorale Centrale contestația nr. 048, înregistrată sub nr.CEC-10ALG/1,

prin care a solicitat:

1) verificarea dacă persoana terță, PP „PAS” are vreun contract de prestări

servicii încheiat cu ÎS „Poșta Moldovei” și dacă tarifele prevăzute în contract

corespund celor stabilite de organul competent; dacă ÎS „Poșta Moldovei” a livrat

materiale ale PP „PAS” în raioanele țării în ultimele 3 zile, respectiv să constate câte

livrări au fost efectuate și în ce destinații; în cazul în care se constată că ÎS „Poșta

Moldovei” a livrat materialele PP „PAS” în regiuni, să fie verificat ce fel de

materiale au fost livrate și dacă acestea sunt produse și/sau achitate din contul

PP „PAS” sau din Fondul electoral al concurentului electoral PP „PAS”;

2) dacă se constată încălcarea legislației cu privire la finanțarea campaniei

electorale (având în vedere rezultatul verificărilor menționate supra), să fie aplicate

1

sancțiunile în corespundere cu Codul electoral nr. 325/2023, fiind luat în calcul

faptul că PP „PAS” a fost sancționat cu avertisment în cadrul acestui an

calendaristic.

În motivarea contestației PP „MAN” a indicat că, la 05 octombrie 2023, în

spațiul public, au apărut poze cu un transport al ÎS „Poșta Moldovei”, plin cu seturi

de ziare marcate clar cu simbolica PP „PAS” și cu sloganul vizibil „/pas/ pentru

Moldova”, „/pas/ для Молдовы”.

Fotografiile de referință, publicate de către sursa inițială, au fost acompaniate

de un text în limba rusă, care se traduce în limba română în felul următor: „cursul

pro-european al țării trebuie salvat cu orice preț, chiar dacă înseamnă distrugerea

tuturor. Acum uitați-vă cum Poșta Moldovei livrează camioane cu ziare ale PAS

prin raioane. Descărcarea a fost efectuată de angajați ai serviciilor de mediu de stat,

un comisar militar și un reprezentant al cancelariei de stat.”

Conform informației respective de pe un canal de Telegram (sursa inițială),

această acțiune a avut loc în orașul Rîșcani, raionul Rîșcani, iar reieșind din

conținutul informației, materialele care au fost repartizate, aparent, cu folosirea

resursei administrative, reprezintă ori publicitate politică, ori publicitate electorală.

Dacă materialul dat corespunde indicatorilor de publicitate politică, în

corespundere cu prevederile Codului electoral și Regulamentului special, începând

cu 06 octombrie 2023 este interzisă repartizarea acestora.

Iar, în cazul în care materialul are indicatorii că reprezintă publicitate

electorală, este vădită fraudarea legii prin imprimarea materialelor electorale înainte

de campania electorală, respectiv, din alte surse decât contul bancar cu destinația

specială „Fondul electoral” și care nu va fi contabilizată și raportată legal.

PP „MAN” a menționat că, informația dată a fost preluată mai târziu de alte

canale de Telegram, dar și a fost difuzată pe rețelele de comunicare, precum

Facebook, etc.

Având în vedere că, informația nu a fost verificată la acel moment, dar

conștientizând că lipsa reacției la această informație ar putea prejudicia grav

procesul electoral, PP „MAN” a solicitat verificarea informațiilor respective,

atrăgând atenția Comisiei Electorale Centrale asupra următoarelor riscuri iminente:

imprimarea publicității electorale, care va fi folosită în campania electorală, nu din

fondul electoral al PP „PAS”, după cum este prevăzut în lege, adică cu încălcarea

cadrului normativ privind finanțarea campaniei electorale sau distribuirea

publicității politice în campania electorală/cu încălcarea prevederilor legale și

utilizarea resurselor administrative în procesul de distribuție a materialelor

electorale PAS pe teritoriul țării.

Ulterior, la 07 octombrie 2023, PP „MAN” a depus supliment la contestația

nr. 048/S, înregistrată sub nr. CEC-10ALG/1/S, solicitând suplimentar constatarea

faptului încălcării legislației cu privire la finanțarea campaniei electorale și aplicarea

sancțiunii prevăzute de Codul electoral nr.325/2022.

În suplimentul la contestație, PP „MAN” a indicat că reprezentantul PP „PAS”

a confirmat faptul existenței contractului cu ÎS „Poșta Moldovei”, iar ÎS „Poșta

Moldovei” a confirmat livrarea materialului publicitar electoral pentru PP „PAS”.

La fel, PP „MAN” a remarcat că, la 05 octombrie 2023, ÎS „Poșta Moldovei” a

transportat și descărcat materiale electorale ale PP „PAS” deja printate, deși, în

subsolul ziarului este indicată achitarea imprimării acestuia în data de 06 octombrie

2

2023.

Deopotrivă, PP „MAN” a notat că, la 06 octombrie 2023, a depus și contestația

nr. 054, înregistrată de către Comisia Electorală Centrală la 07 octombrie 2023 sub

nr. CEC-10 ALG/2, prin care a solicitat constatarea faptului finanțării ilegale a

campaniei electorale de către PP „PAS” și sancționarea acestuia conform

prevederilor legale.

În motivarea acestei contestații, PP „MAN” a invocat că, la 05 octombrie 2023,

cu o zi înainte de începerea campaniei electorale, în scuarul Teatrului „Maria Bieșu”

a fost instalată o scenă cu panouri publicitare ce conțin inscripții electorale care le

identifică PP „PAS”, din poze fiind vizibilă inscripția „VOTEAZĂ PAS” (inscripția

în cauză a fost acoperită în noaptea de 05 spre 06 octombrie cu o pânză).

Totodată, la 06 octombrie 2023, în prima zi de campanie electorală, la ora

16.00, pe scena menționată și pe fundalul acelor banere, a avut loc evenimentul de

lansare în campania electorală a candidaților PP „PAS” în alegerile locale generale

din 05 noiembrie 2023. Înregistrarea video și foto a evenimentului este publică și

din aceasta pot fi clar desprinse elementele respective.

La eveniment, care a început la ora 16.00, a participat conducerea PP „PAS” și

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care au îndemnat oamenii să

voteze PP „PAS” în toate buletinele de vot.

De asemenea, PP „MAN” a relevat că, pe pagina oficială web a administrației

publice locale Chișinău, www.intruniri.chisinau.md, este înregistrată declarația

prealabilă depusă de PP „PAS”, care califică evenimentul ca „Întâlnire cu

alegătorii” cu scopul „Realizării acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor

locale generale din 05 noiembrie 2023”.

Panourile publicitare de pe scenă, atât pe 05 octombrie 2023, cât și pe 06

octombrie 2023, în timpul evenimentului de lansare, au avut următoarele inscripții:

„publicitate politică Partidul Politic Acțiune și Solidaritate, conform contractului

nr. 1/09 din 29 septembrie 2023, factura nr. eaj000755583 din 03 octombrie 2023,

AO Arta și cultura evenimentului”.

PP „MAN” a specificat în contestația depusă că, inscripția dată era scrisă cu un

font foarte mic raportat la mărimea bannerelor și cu o culoare care se pierde pe

fundal, însă, pe aceste panouri se distinge clar inscripția „Votează PAS”, „ECHIPA

EUROPA” și „Pentru o Moldovă Europeană”.

În opinia PP „MAN”, materialele respective sunt vădit electorale, conțin

îndemnul la vot (Votează PAS) și sunt produse/amplasate de un concurent electoral,

însă, sunt în mod eronat sunt calificate de către PP „PAS” ca „publicitate politică” și

au fost printate/executate înainte de începutul campanie electorale. Deși,

Regulamentul prevede că publicitatea politică poate fi folosită doar până la

începerea campaniei electorale și după aceasta.

PP „MAN” a remarcat că, evenimentul de lansare în campania electorală

pentru alegerilor locale generale 2023 (atât scena, cât și toată atributica, tehnica,

banerele electorale, etc.), desfășurat în timpul campaniei electorale, a fost finanțat

din alte surse decât din „Fondul electoral” al concurentului electoral PP „PAS”.

PP „MAN” a considerat că, toate materialele concurentului electoral

PP „PAS”, confecționate până la începerea campaniei electorale, pot fi folosite doar

până la începerea campaniei electorale și nu pot fi folosite în timpul acesteia.

Materialele ce urmează a fi folosite în timpul campaniei electorale, trebuie să fie

3

confecționate și achitate anume în timpul campaniei electorale și doar din fondul

electoral.

Astfel, PP „MAN” a opinat că, reprezentanții PP „PAS” folosesc în timpul

campaniei electorale materiale ce constituie publicitate politică și care, conform

prevederilor pct. 15 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și

difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public

nr. 1155/2023, nu pot fi folosite în calitate de agitație electorală.

La fel, PP „MAN” a învederat că, persoana terță PP „PAS” a depus la Comisia

Electorală Centrală referințe la contestațiile menționate, prin care a confirmat

efectuarea achitărilor pentru imprimarea ziarelor în limbile română și rusă, dar și a

executării/imprimării materialelor electorale cu îndemnul „Votează PAS” până la

începerea campaniei electorale, cu achitarea serviciilor după confecționarea

acestora.

Reclamanta PP „MAN” a notat că, contestațiile sale au fost conexate într-o

singură procedură administrativă, însă, nu a fost notificată despre acest fapt și a fost

stabilită ședința de examinare a sesizărilor de către plenul Comisiei Electorale

Centrale pentru data de 12 octombrie 2023.

În cadrul ședinței de examinare, în cadrul sesiunii de întrebări/răspunsuri și

propuneri, s-a confirmat faptul că, la 05 octombrie 2023, persoana terță PP „PAS” a

livrat, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, ziare electorale datate cu 06 octombrie

2023, dar acare au fost imprimate anterior acestei date și achitate la 06 octombrie

art. 1 din Codul electoral, se desprinde inclusiv acțiunea de pregătire a materialelor

electorale, iar în corespundere cu prevederile art. 3 din Codul electoral, este interzisă

inclusiv acțiunea de pregătire a materialelor de agitație electorală până la începerea

campaniei electorale, în cazul de față până în data de 06 octombrie 2023.

La fel, pct. 75 din Regulamentul cu privire la modul de furnizare, distribuire și

difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public

nr. 1155/2023 stabilește că, în perioada electorală, furnizorii de publicitate vor

efectua lucrări de pregătire, confecționare, distribuire și amplasare a publicității doar

din mijloacele financiare virate din contul bancar cu destinația specială „Fondul

electoral” cu achitarea în avans.

Astfel, membrul raportor al Comisiei Electorale Centrale a concluzionat că,

acțiunile de pregătire a materialelor electorale pot fi realizate după achitarea în

avans, fapt ce este posibil doar odată cu începerea campaniei electorale, adică din 06

octombrie 2023 și a propus Comisiei să califice acțiunile reclamate prin contestațiile

nr. CEC-10ALG/1 și nr. CEC-10ALG/3 drept acțiuni de agitație electorală

desfășurate de către PP „PAS” înainte de perioada admisă prevăzută la art. 70

alin. (3) din Codul electoral.

De asemenea, membrul raportor al Comisiei Electorale Centrale a constatat că,

panoul publicitar cu inscripția „Votează PAS”, cu inscripția „publicitate politică

Partidul Politic Acțiune și Solidaritate, conform contractului nr. 1/09 din 29

septembrie 2023, factura nr. eaj000755583 din 03 octombrie 2023, AO Arta și

cultura evenimentului” a fost utilizat de către persoana terță PP „PAS” la

evenimentul de lansare.

Cu privire la acest aspect s-a menționat că, potrivit pct. 15 din Regulamentul cu

privire la modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale

4

și a mesajelor de interes public nr. 1155/2023, se interzice utilizarea materialelor de

publicitate politică în calitate de materiale de agitație electorală. Potrivit pct. 28 din

același Regulamentul, plata pentru publicitatea electorală se efectuează exclusiv din

contul bancar cu destinația specială fondul electoral, începând cu 06 octombrie

2023.

Așa, membrul raportor al Comisiei Electorale Centrale a conchis că, panourile

publicitare au fost instalate la 05 octombrie 2023, înainte din începerea campaniei

electorale și utilizate în cadrul evenimentului de lansare a candidaților la alegeri

locale generale din 05 noiembrie 023.

În consecință, membrul raportor al Comisiei Electorale Centrale a propus

următorul dispozitiv a Hotărârii:

„1) Se admit parțial contestațiile înregistrate sub numărul CEC-10ALG/1 din

05 octombrie 2023 și CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023 ale PP „MAN” și

nr. CEC-10ALG/3 din 08 octombrie 2023 a doamnei Marina Tauber pentru

circumstanțele indicate în partea motivată a prezentei hotărâri.

2) Se constată încălcarea de către PP „PAS” a art. 70 alin. (3) din Codul

electoral nr. 325/2022 și se aplică sancțiunea sub formă de avertisment.

3) Se atenționează persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu

funcție de răspundere și funcționarii publici asupra necesității respectării legislației

electorale, inclusiv de a se abține de la utilizarea resursei administrative.

4) Se remite prezenta hotărâre Cancelariei de Stat și Ministerului Afacerilor

Interne pentru examinarea celor expuse privind elementele de utilizare a resursei

administrative și, după caz, pentru adoptare a măsurilor de rigoare.

5) Hotărârea se remite spre informare participanților la procedură

administrativă.

6) Prezentă hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web

oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău, strada Teilor 4,

mun. Chișinău.”

Reclamantul a invocat că, hotărârea respectivă a fost pusă la vot: membrul

raportor, Pavel Postica și membra Comisiei Electorale Centrale, Ludmila Lupașco,

au votat „pro”, membrii Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman și

Alexandr Berlinschii au votat „contra”, iar ceilalți 4 membrii ai Comisiei Electorale

Centrale s-au abținut de la vot. Ținând cont de norma art. 135 alin. (6) din Codul

administrativ, abținerile de la vot au fost considerate drept vot negativ. Însă, pe

pagina web a Comisiei Electorale Centrale nu a fost publicat nici proiectul de

hotărâre și nici procesul-verbal al ședinței respective.

PP „MAN” a făcut trimitere la art. 101 alin. (1) din Codul electoral, care

prevede că hotărârea pe marginea contestațiilor se adoptă cu votul majorității

absolute a membrilor organului electoral, în conformitate cu procedura descrisă în

regulamentul de activitate al acestui organ.

De asemenea, Regulamentul de activitate a Comisiei Electorale Centrale,

aprobat prin Hotărârea nr. 1098/2023, prevede că hotărârile Comisiei Electorale

Centrale se adoptă cu votul majorității absolute a membrilor săi. Hotărârile de

modificare, revocare sau abrogare a hotărârilor adoptate anterior se adoptă în

aceleași condiții. Membrul Comisiei Electorale Centrale votează „pentru” sau

„împotriva” adoptării proiectului de hotărâre sau aprobării propunerii înaintate.

5

Membrii Comisiei Electorale Centrale votează personal. Votul se exprimă public,

prin ridicarea mâinii, în cadrul votării deschise. Membrul Comisiei Electorale

Centrale care participă la ședință publică on-line va pronunța cuvântul „pentru” sau

„împotrivă”. Membrii Comisiei au dreptul să solicite ca în procesul-verbal al

ședinței să fie consemnat expres modul în care au votat. Membrul Comisiei

Electorale Centrale care a votat „împotriva” adoptării proiectului de hotărâre este în

drept să-și argumenteze decizia, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Orice abținere de la votarea proiectului de hotărâre sau a propunerii înaintate se

consideră vot „împotrivă” în condițiile art. 135 din Codul administrativ.

În opinia reclamantei, odată ce membrii Comisiei Electorale Centrale au votat

2 voturi „pentru” și 2 voturi „împotrivă”, iar 4 s-au abținut, fapt ce presupune că

aceste voturi au fost considerate „împotrivă”, proiectul de hotărâre a fost respins în

întregime. Însă, odată cu respingerea contestațiilor, Comisia Electorală Centrală nu a

anunțat careva soluții sau acțiuni ce urmează a fi întreprinse în continuare referitor

la contestațiile depuse, iar la următoarea ședință a Comisiei Electorale Centrale din

data de 15 octombrie 2023, contestațiile respective nu s-au regăsit în ordinea de zi.

PP „MAN” a considerat că, prin exprimarea votului „împotriva” de către 6

membrii ai Comisiei Electorale Centrale, contestațiile sale au fost respinse și actul

administrativ individual a fost emis prin comportamentul concludent al Comisiei

Electorale Centrale, fără a îmbrăca forma scrisă sau verbală.

Reclamanta a apreciat neîntemeiat și ilegal actul administrativ individual emis

de Comisia Electorală Centrală la 12 octombrie 2023, prin care au fost respinse

contestațiile nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023, nr. CEC-10ALG/1/S din 07

octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023, or, circumstanțele

invocate în aceste contestații au fost confirmate și de către persoana terță,

PP „PAS”, în referințele depuse la aceste contestații.

Astfel, la caz, urmau a fi aplicate prevederile art. 102 alin. (2) din Codul

electoral, prevede că, care stipulează că pentru încălcarea actelor normative în

domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de

circumscripție, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate

competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea

următoarelor sancțiuni de bază sau complementare: a) avertismentul; b) privarea de

timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de

ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de

avertisment; c) lipsirea de alocații de la bugetul de stat; d) sancțiunea

contravențională care, conform Codului contravențional, ține de competența

Comisiei Electorale Centrale; e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării

subiecților electorali; f) solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice în

condițiile Legii privind partidele politice nr. 294/2007.

Prin urmare, în speță, urmau a fi aplicate 2 sancțiuni diferite, deoarece au fost

constate 2 încălcări diferite, confirmate de reprezentanții persoanei terțe, care sunt

conexe și țin de finanțarea campaniilor electorale. Așa, ținând cont de caracterul

încălcărilor, de faptul aplicării avertismentului PP „PAS” de către Comisia

Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 1162 din 14 iulie 2023, urma a fi aplicată

sancțiunea de avertisment și de lipsirea de alocații de la bugetul de stat pe un termen

de 2 luni.

Reclamantul PP „MAN” a solicitat anularea actului administrativ individual

6

din 12 octombrie 2023, prin care au fost respinse contestațiile nr. CEC-10ALG/1 din

05 octombrie 2023, nr. CEC-10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și nr. CEC-

10ALG/2 din 07 octombrie 2023, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să

emită actul administrativ individual – hotărârea de admitere a contestațiilor

nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023, nr. CEC10ALG/1/S din 07 octombrie

2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023.

Prin referința depusă electronic la 17 octombrie 2023, pârâta Comisia

Electorală Centrală a invocat că cererea de chemare în judecată depusă de către

PP „MAN” nu întrunește condiția de admisibilitate de respectare a procedurii

prealabile prevăzută de lege și urmează a fi declarată inadmisibilă în temeiul

art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ (f.d. 54, 55 recto-verso).

Prin referința depusă electronic la 17 octombrie 2023, terțul PP „PAS” a

solicitat declararea ca fiind inadmisibilă acțiunea depusă de către PP „MAN” în

temeiul art. 207 lit. e) din Codul administrativ sau, după caz, respingerea integrală a

acțiunii, ca neîntemeiată și ilegală (f.d. 59, 60-62).

Prin încheierea din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de PP „MAN” împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț PP „PAS”, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din

Codul administrativ și s-a explicat reclamantului PP „MAN” că declararea acțiunii

inadmisibilă în baza acestui temei exclude posibilitatea adresării repetate în judecată

a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d. 83-87).

La 18 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic

„Mișcarea Alternativa Națională”, reprezentat de avocata Mariana Barașianț, a

depus recurs împotriva încheierii din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea încheierii recurate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău

pentru judecarea cauzei în fond (f.d. 69, 70-74 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiuri de fapt și de drept similare celor

cuprinse în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând că prima instanță

în mod eronat a apreciat procesul-verbal al ședinței Comisiei Electorale Centrale

reprezintă operațiune administrativă, nu produce în sine efecte juridice și că

procedura administrativă de examinare contestațiilor enunțate supra nu a fost

încheiată.

În opinia recurentului, concluziile primei instanțe sunt contradictorii,

deoarece pe de o parte a indicat că actul administrativ individual poate îmbrăca

orice formă, nu neapărat hotărâre scrisă, iar pe de altă parte a făcut trimitere la

prevederile legale care prevăd soluționarea unui caz administrativ prin hotărâre.

În acest sens, recurentul a făcut referire la constatările instanțelor de judecată

pe alte litigii (dosarul nr. 3-162/23), în care s-a notat că procedura administrativă

de examinare a sesizărilor poate fi finalizată prin emiterea actului administrativ

individual în altă formă decât hotărâre.

De asemenea, recurentul a atras atenția că nu a contestat procesul-verbal al

ședinței Comisiei Electorale Centrale din 12 octombrie 2023, dar a indicat în

cererea de chemare în judecată că nu a luat cunoștință cu acesta. Însă, rezultatul

votului din 12 octombrie 2023 reprezintă adoptarea actului administrativ

individual de respingere a contestațiilor, adoptat prin comportament concludent, și

care se înscrie în noțiunea de act administrativ individual.

La fel, recurentul a considerat că prima instanță neîntemeiat a ajuns la

7

concluzia inexistenței dreptului vătămat în sensul art. 17 din Codul administrativ,

or, în perioada electorală Codul electoral și regulamente conexe stabilesc termeni

speciali de examinare contestațiilor. Acest termen a fost inițial aplicat de Comisia

Electorală Centrală, inclusiv prin emiterea scrisorilor de informare privind

prelungirea termenului de examinare cu 2 zile (până la 12 octombrie 2023), însă

ulterior nu au fost stabilite/respectate aceste termeni.

Deopotrivă, recurentul a opinat că soluția Curții de Apel Chișinău contravine

practicii judiciare pe cauze similare (cauza nr. 3-162/23 și nr. 3ra-995/2023), în

care s-a constatat că procedura administrativă de examinare sesizărilor poate fi

finalizată prin emiterea actului administrativ individual în altă formă decât

hotărâre.

La 19 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat, prin

intermediul poștei electronice, intimatei Comisiei Electorale Centrale recursul

depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională”, reprezentat de avocata

Mariana Barașianț, împotriva încheierii din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău. Însă, până la examinarea recursului, intimata Comisia Electorală Centrală

nu a făcut uz de dreptul său procedural și nu a depus referință prin care să-și expună

poziția procesuală pe marginea criticilor formulate în recurs.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei

instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În corespundere cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că, în

speță, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” contestă, în baza Codului

electoral al Republicii Moldova nr. 325 din 08 decembrie 2022, presupusul act

administrativ individual emis de Comisia Electorală Centrală la 12 octombrie 2023,

prin care pretinde că au fost respinse contestațiile sale nr. CEC-10ALG/1 din 05

octombrie 2023, nr. CEC-10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2

din 07 octombrie 2023, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul

administrativ individual – hotărârea de admitere a contestațiilor nr. CEC-10ALG/1

din 05 octombrie 2023, nr. CEC10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și nr. CEC-

10ALG/2 din 07 octombrie 2023.

Astfel, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. (3) din Legea cu privire

la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 în raport cu cele prevăzute de

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit cărora, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

Deci, normele legislative speciale derogatorii se referă inclusiv și la termenul

de depunere a recursului împotriva hotărârii/încheierii judecătorești, adică cele

prevăzute de Codul electoral al Republicii Moldova, care față de Codul

8

administrativ, sunt norme juridice speciale.

Conform art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul

general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu

ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea

sau a fost adoptată hotărârea.

Dispozițiile art. 100 alin. (1) din Codul electoral stipulează că, în perioada

electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de

la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 17 octombrie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică, încheierea din 17 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces în mod electronic

la 17 octombrie 2023 (f.d. 98).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă electronic la 18 octombrie 2023 (f.d. 69).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

În sensul art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a

încheierilor curților de apel.

În speță, Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a decis

examinarea cererii de recurs în lipsa participanților la proces, cu plasarea datei

ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Conform art. 98 alin. (2) din Codul electoral, acțiunea în contencios

administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în

conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins și menținută contestată, din motivele ce

succed.

În corespundere cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care respinge recursul.

Potrivit art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

În sensul art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu art. 194 din Codul administrativ, (1) în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

9

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile

contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și

aplicării corecte a dreptului material.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Completul

de judecată a Curții Supreme de Justiție că, Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională” s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

solicitând anularea actului administrativ individual din 12 octombrie 2023, prin care

au fost respinse contestațiile nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023, nr. CEC-

10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023, cu

obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ individual –

hotărârea de admitere a contestațiilor nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023,

nr. CEC10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie

2023.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău prin încheierea

din 17 octombrie 2023, a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ

înaintată de PP „MAN” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț PP „PAS”, în

temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, din motiv că reclamantul nu

poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul

art. 17 din Codul administrativ (f.d. 83-87).

Instanța de judecată a motivat soluția de inadmisibilitate a acțiunii prin faptul

că procedura administrativă de examinare a contestațiilor depuse de PP „MAN”

nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023, nr. CEC10ALG/1/S din 07 octombrie

2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023 nu a fost încheiată, ne fiind

adoptată la momentul înaintării prezentei acțiuni a unei hotărâri de admitere sau

respingere a acestora.

Instanța de judecată a remarcat că, autoritatea pârâtă nu a emis nici o hotărâre

cu referire la admiterea sau respingerea contestațiilor specificate supra, fapt

consemnat în procesul-verbal nr. 171 al Ședinței extraordinare a Comisiei

Electorale Centrale din 12 octombrie 2023, care nu constituie în sine act

administrativ individual potrivit art. 10 din Codul administrativ, ci este o

operațiune administrativă în sensul art. 15 alin. (1) din Codul administrativ, care

nu produce ca atare efecte juridice. Astfel, prezenta acțiune în contencios

administrativ este îndreptată în contestarea unei operațiuni administrative, care nu

produce în sine efecte juridice față de reclamant.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 17 octombrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță

cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prevederile

prezentului cod determină statutul juridic al participanților la raporturile

administrative, atribuțiile autorităților publice administrative și ale instanțelor de

judecată competente pentru examinarea litigiilor de contencios administrativ,

drepturile și obligațiile participanților în procedura administrativă și cea de

contencios administrativ. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă

privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative

speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

10

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Articolul 3 din Codul administrativ statuează că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

În sensul art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezentă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 6 din Codul administrativ, procedura administrativă este

activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea

condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre

examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau

examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate

publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract

administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sânt părți

ale procedurii administrative.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin prisma art. 11 Cod administrativ, actele administrative individuale pot fi:

a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat;

b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un

avantaj de orice fel. Destinatarul unui act administrativ individual este doar

persoana către care actul administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sînt

afectate de actul administrativ individual, nu sânt destinatarii acestuia. Un act

administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este un act

administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr

determinat sau nedeterminat de perioade succesive.

În corespundere art. 15 din Codul administrativ, operațiunile administrative

sânt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca

atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent

cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative

executorii sau îndreptate împotriva unui terț.

Din interpretarea sistemică a normelor pre-citate rezultă că, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Actul

administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ

sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării

11

sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri

individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de

a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și

care nu este un act îndeplini în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Totodată, actele pregătitoare sau operațiunile administrative și tehnico-

materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de sine

stătător obiect al acțiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte

juridice prin ele însele.

În conformitate cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În temeiul art. 39 din Codul administrativ, orice persoană care revendică un

drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea

în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

În corespundere cu art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în

contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească

susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17.

Articolul 189 alin. (1) din Codul administrativ statuează că, orice persoană

care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

La caz, din materialele cauzei rezultă că, la 05 octombrie 2023, PP „MAN” a

sesizat Comisia Centrală Electorală cu contestația nr. 048, înregistrată sub

nr. CEC-10ALG/1, care ulterior a fost completată prin suplimentul din 07

octombrie 2023, prin care a solicitat:

1) verificarea dacă persoana terță, PP „PAS” are vreun contract de prestări

servicii încheiat cu ÎS „Poșta Moldovei” și dacă tarifele prevăzute în contract

corespund celor stabilite de organul competent; dacă ÎS „Poșta Moldovei” a livrat

materiale ale PP „PAS” în raioanele țării în ultimele 3 zile, respectiv să constate

câte livrări au fost efectuate și în ce destinații; în cazul în care se constată că

ÎS „Poșta Moldovei” a livrat materialele PAS în regiuni, să fie verificat ce fel de

materiale au fost livrate și dacă acestea sânt achitate/produse din contul PP „PAS”

sau din Fondul electoral al concurentului electoral PP „PAS”;

2) dacă se constată încălcarea legislației cu privire la finanțarea campaniei

electorale (având în vedere rezultatul verificărilor menționate supra), să fie aplicate

sancțiunile în corespundere cu Codul electoral nr. 325/2023, fiind luat în calcul

faptul că PP „PAS” a fost sancționat cu avertisment în cadrul acestui an

calendaristic.

12

La 06 octombrie 2023, PP „MAN” a depus contestația nr. 054, înregistrată la

07 octombrie 2023 sub nr. CEC-10ALG/2, prin care a solicitat constatarea faptului

finanțării ilegale a campaniei electorale de către PP „PAS” și sancționarea acestuia

conform prevederilor legale.

Contestațiile depuse de către PP „MAN” au fost conexate într-o singură

procedură administrativă, fiind stabilită ședința de examinare a acestora pentru

data de 12 octombrie 2023.

Comisia Electorală Centrală a inclus pe ordinea de zi a ședinței din 12

octombrie 2023 proiectul hotărârii privind examinarea contestației nr. CEC-

10ALG/1 din 05 octombrie 2023, completată prin suplimentul nr. CEC-

10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și contestației nr. CEC-10ALG/2 din 07

octombrie 2023 depuse de PP „MAN”. Întrucât proiectul de hotărâre nu a întrunit

majoritatea absolută a voturilor membrilor comisiei, nu a fost adoptată o hotărâre

de admitere sau respingere a cererii prealabile.

Conform procesului-verbal nr. 171 al ședinței extraordinare a Comisiei

Electorale Centrale din 12 octombrie 2023, proiectul de hotărâre propus asupra

contestațiilor nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2 din

07 octombrie 2023 depuse de PP „MAN” nu a acumulat numărul necesar de voturi

și nu a fost aprobat (f.d. 66-84).

La 16 octombrie 2023, PP „MAN” a înaintat în instanța de judecată prezenta

acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea actului administrativ

individual din 12 octombrie 2023, prin care au fost respinse contestațiile sale

depuse la 05 și 07 octombrie 2023, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să

emită actul administrativ individual – hotărârea de admitere a contestațiilor

nr. CEC-10 ALG/1 din 05 octombrie 2023, CEC-10ALG/1/S din 07 octombrie

2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima

instanță corect a ajuns la concluzia că, la 12 octombrie 2023, Comisia Electorală

Centrală nu a emis nici un act administrativ în privința contestației nr. CEC-10

ALG/1 din 05 octombrie 2023, completată prin suplimentul nr. CEC-10ALG/1/S

din 07 octombrie 2023 și contestației nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023.

Or, potrivit procesului-verbal nr. 171 al ședinței extraordinare a Comisiei

Electorale Centrale din 12 octombrie 2023, proiectul de hotărâre propus asupra

contestațiilor nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023 și nr. CEC-10ALG/2 din

07 octombrie 2023 depuse de PP „MAN” nu a acumulat numărul necesar de voturi

și nu a fost aprobat (f.d. 66-84). Iar, reieșind din prevederile art. 32 alin. (1),

art. 101 alin. (1) și (2) din Codul electoral și pct. 135 din Regulamentul de

activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea nr. 1098/2023,

procedura administrativă de examinare a contestațiilor enunțate supra, nu a fost

încheiată, ne fiind adoptată la momentul înaintării prezentei acțiuni a unei hotărâri

de admitere sau respingere a contestațiilor depuse de PP „MAN”.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 12

octombrie 2023, Comisia Electorală Centrală nu a emis nici o hotărâre cu referire

la admiterea sau respingerea contestației nr. CEC-10 ALG/1 din 05 octombrie

2023, completată prin suplimentul nr. CEC-10ALG/1/S din 07 octombrie 2023 și

contestației nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023 depuse de PP „MAN”,

nefiind finisată procedura administrativă.

13

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, procesul-

verbal nr. 171 al ședinței extraordinare a Comisiei Electorale Centrale din 12

octombrie 2023, nu constituie în sine act administrativ individual, în sensul art. 10

din Codul administrativ, dar este o operațiune administrativă, conform art. 15

alin. (1) din Codul administrativ, care nu produce ca atare efecte juridice.

Conform art. 119 alin. (2) din Codul administrativ, un act administrativ

individual poate fi emis în scris, verbal sau prin comportament concludent. Forma

actului administrativ individual este aleasă de autoritatea publică care emite actul

administrativ în baza dreptului discreționar corespunzător obligațiilor sale. Actul

administrativ scris poate fi emis pe suport de hârtie sau în formă de document

electronic.

În opinia instanței de recurs, recurentul PP „MAN” eronat a considerat că prin

exprimarea votului „împotrivă” de către 6 membri ai Comisiei Electorale Centrale,

contestațiile sale au fost respinse și actul administrativ individual a fost emis de

către autoritatea publică prin comportamentul său concludent, fără a îmbrăca

forma scrisă sau verbală. Or, în speță, în cadrul ședinței din 12 octombrie 2023,

Comisia Electorală Centrală nu a emis o hotărâre pe marginea contestațiilor

PP „MAN”, iar examinarea acestor chestiuni a fost inclusă pe ordinea de zi a

ședinței Comisiei Electorale Centrale stabilite pentru data de 17 octombrie 2023,

fapt invocat în referința Comisei Electorale Centrale depusă la 17 octombrie 2023

(f.d.55).

Consultând informațiile publice plasate pagina web oficială a Comisiei

Electorale Centrale www.cec.md, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că, într-adevăr, în cadrul ședinței din 17 octombrie 2023, Comisia

Electorală Centrală a examinat contestațiile nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie

2023 și nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023 ale PP „MAN”.

Iar, prin Hotărârea nr. 1463 din 17 octombrie 2023, Comisia Electorală

Centrală a admis parțial contestațiile nr. CEC-10ALG/1 din 05 octombrie 2023 și

nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023 ale Partidului Politic „Mișcarea

Alternativa Națională” și nr. CEC-10ALG/3 din 08 octombrie 2023 a doamnei

Marina Tauber [https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-nr-cec-10alg1-din-5-

2751_107813.html].

Circumstanța dată denotă netemeinica alegației reclamantului, precum că

contestațiile sale au fost respinse prin comportamentul concludent al Comisiei

Electorale Centrale la ședința extraordinară din 12 octombrie 2023, iar actul

administrativ individual a fost emis fără a îmbrăca forma scrisă sau verbală.

Din acest considerent, prima instanță corect a ajuns la concluzia că acțiunea

înaintată de PP „MAN” privind anularea actului administrativ individual din 12

octombrie 2023, privind respingerea contestațiilor nr. CEC-10ALG/1 din 05

octombrie 2023, nr. CEC-10ALG/1/S din 07 octombrie 2023, nr. CEC-10ALG/2

din 07 octombrie 2023 și obligarea pârâtei Comisia Electorală Centrală să emită

actul administrativ individual – hotărârea de admitere contestațiilor nr. CEC-

10ALG/1 din 05 octombrie 2023, nr. CEC10ALG/1/S din 07 octombrie 2023,

nr. CEC-10ALG/2 din 07 octombrie 2023, este inadmisibilă, din motiv că este

îndreptată în contestarea unei operațiuni administrative, care nu produce în sine

efecte juridice față de reclamant. Or, operațiunile administrative prezintă un

instrument, sau cale premergătoare pentru emiterea, executarea și controlul

14

executării actelor administrative. De esența operațiunilor administrative ține faptul

că acestea de sine stătător nu sunt producătoare de efecte juridice.

La fel, instanța de recurs nu poate accepta argumentele recurentei cu privire la

practica jurisprudențială în cauzele similare (cauza nr. 3-162/23 și nr. 3ra-

995/2023), or, în circumstanțele acelor spețe sunt diferite de prezenta, deoarece în

cauzele invocate cu titlu de practică jurisprudențială acțiunile Comisiei Electorale

Centrale nu au constituit operațiuni administrative. Prin urmare, problema supusă

judecării a fost apreciată diferit ținând cont de circumstanțele opuse ale cauzelor

judecate, iar hotărârea pronunțată în prezentul litigiu nu este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează

netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia, cu menținerea încheierii

primei instanțe.

În conformitate cu articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3) din

Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Alternativa

Națională”, reprezentat de avocata Mariana Barașianț,

Se menține încheierea din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza în contencios administrativ, intentată la acțiunea înaintată de

Partidul Politic „Mișcarea Alternativa Națională” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

15