2rh-19/23 — reclacularea salariului

2rh-19/23 — reclacularea salariului (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rh-19/22

2-20112874-01-2rh-14022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: E. Galușceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, V. Cotorobai, I. Țurcan)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: S. Filincova, G. Stratulat, D. Mardari, M.

Pitic, V. Burduh)

Î N C H E I E R E

19 iulie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Aliona Donos

Viorica Puica

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând cererea de revizuire declarată de ÎS “Calea Ferată din Moldova”,

în cauza civilă, intentată la la cererea de chemare în judecată depusă de

Comitetul Sindical al Depoului Principal de Locomotive or. Chișinău în interesele

salariaților membrii de sindicat Gutovskaia Ilona, Hmeliuc Olga, Buga Nicolae,

Ojoga Vitali, Piscop Elena, Palca Eugenia, Berșadschii Evghenii, Tatarciuc Vladimir,

Surucianu Elena, Pleșca Tudor, Siculțan Ion, Leașco Leontii, Chitoroagă Sergiu,

Gheneralov Igor, Pedus Valerii, Pleșca Gheorghe, Dreapocenco Vladimir, Mihaileț

Valerii, Panuș Ivan, Culic Dmitri, Cebanu Vladimir, Cersac Ion, Pleșca Ion, Caruntu

Gheorghe, Chitoroaga Ion, Fedorișcev Veaceslav, Dorogan Ivan, Condratenco

Mihail, Boboc Evgheni, Rîbac Ivan, Gojin Grigorii, Semijenco Iurii, Codreanu

Andrei, Vechiu Mihail, Rodzin Vladimir, Caluian Mihail, Dobrjinscaia Nelli, Cibizov

Alexandr, Racovița Ion, Cerempei Vasile, Basoc Ina, Bostan Grigore, Melnic

Nicolai, Poleatîchina Valentina, Griceaniuc Mihail, Diaconescu Gheorghe, Bejenari

Anatolie, Sasu Vitalie, Scripnic Vitali, Toporeț Aliona, Barbacaru Tatiana, Rusu

Nicolae, Condrațchii Anatolii, Crijanovschi Nicolai, Covaliov Fiodor, Ahmetov

Ruslan, Ceban Maria, Ciubotaru Tatiana, Roșca Lilia, Goncear Ala, Dubeniuc

Andrei, Ceban Ion, Albot Alla, Țurcan Liubovi, Novojilov Serghei, Cebotari Iurie,

Bradescu Raisa, Brăguță Sergiu, Bas Mihail, Galea Eleonora, Balica Ana, Iorgu

Nadejda, Iepuraș Valentina, Cebotari Maria, Balica Maria, Cebanu Elena, Gherman

Victor, Dmitrenko Artiom, Ceban Anatolie, Soltan Iurie, Culbaba Igor, Matcovschii

Igor, Razorionov Mihail, Bolun Nicolae, Stucalo Victor, Gudumac Liudmila, Bojac

Ana, Kiper Marina, Rotari Galina, Viscun Tatiana, Nica Albina, Hadîrcă Eugenia,

Șeremetieva Valentina, Trocinel Valeriu către ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu

1

privire la recalcularea salariului, încasarea datoriilor restante și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2022, prin care

s-a admis recursul declarat de Comitetul Sindical al Depoului Principal de

Locomotive Principal or. Chișinău, prin intermediul avocatului Lvovschi Mihail, s-a

casat decizia Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2022 și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2021,

c o n s t a t ă :

La 14 septembrie 2020, Comitetul Sindical al Depoului Principal de

Locomotive or. Chișinău s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în interesele

salariaților, membri de sindicat, Gutovskaia Ilona, Hmeliuc Olga, Buga Nicolae,

Ojoga Vitali, Piscop Elena, Palca Eugenia, Berșadschii Evghenii, Tatarciuc Vladimir,

Surucianu Elena, Pleșca Tudor, Siculțan Ion, Leașco Leontii, Chitoroagă Sergiu,

Gheneralov Igor, Pedus Valerii, Pleșca Gheorghe, Dreapocenco Vladimir, Mihaileț

Valerii, Panuș Ivan, Culic Dmitri, Cebanu Vladimir, Cersac Ion, Pleșca Ion, Caruntu

Gheorghe, Chitoroaga Ion, Fedorișcev Veaceslav, Dorogan Ivan, Condratenco

Mihail, Boboc Evgheni, Rîbac Ivan, Gojin Grigorii, Semijenco Iurii, Codreanu

Andrei, Vechiu Mihail, Rodzin Vladimir, Caluian Mihail, Dobrjinscaia Nelli, Cibizov

Alexandr, Racovița Ion, Cerempei Vasile, Basoc Ina, Bostan Grigore, Melnic

Nicolai, Poleatîchina Valentina, Griceaniuc Mihail, Diaconescu Gheorghe, Bejenari

Anatolie, Sasu Vitalie, Scripnic Vitali, Toporeț Aliona, Barbacaru Tatiana, Rusu

Nicolae, Condrațchii Anatolii, Crijanovschi Nicolai, Covaliov Fiodor, Ahmetov

Ruslan, Ceban Maria, Ciubotaru Tatiana, Roșca Lilia, Goncear Ala, Dubeniuc

Andrei, Ceban Ion, Albot Alla, Țurcan Liubovi, Novojilov Serghei, Cebotari Iurie,

Bradescu Raisa, Brăguță Sergiu, Bas Mihail, Galea Eleonora, Balica Ana, Iorgu

Nadejda, Iepuraș Valentina, Cebotari Maria, Balica Maria, Cebanu Elena, Gherman

Victor, Dmitrenko Artiom, Ceban Anatolie, Soltan Iurie, Culbaba Igor, Matcovschii

Igor, Razorionov Mihail, Bolun Nicolae, Stucalo Victor, Gudumac Liudmila, Bojac

Ana, Kiper Marina, Rotari Galina, Viscun Tatiana, Nica Albina, Hadîrcă Eugenia,

Șeremetieva Valentina, Trocinel Valeriu către ÎS “Calea Ferată din Moldova”,

solicitând:

- obligarea pârâtului să recalculeze salariul de funcție (tarifar) lunar al

reclamanților salariați sus-menționați în mărime egală cel puțin cu salariul pentru

prima categorie de calificare în sectorul real, începând cu data de 28 iulie 2017 și

până la pronunțarea hotărârii;

- încasarea de la pârât în beneficiul reclamanților salariați sus-menționați a

restanțelor salariale recalculate și indexate, ținând cont și de sporurile prevăzute de

contractul colectiv de muncă și de timpul de muncă efectiv lucrat începând cu data de

28 iulie 2017 și până la pronunțarea hotărârii;

- încasarea de la pârât în beneficiul Comitetului Sindical al Depoului de

Locomotive Principal or. Chișinău a sumei de 7000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică calificată.

2

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că s-a adresat cu prezenta acțiune în

temeiul prevederilor art. 73 din Codul de procedură civilă, în interesul și numele

reclamanților - persoane fizice, salariați ai ÎS „Calea Ferată din Moldova” și membri

ai Comitetului Sindical al Depoului de Locomotive Principal or. Chișinău, deoarece

pârâta nu respectă achitarea salariului pentru munca prestată în mărimea minimă

stabilită de legislația în vigoare.

Comitetul Sindical al Depoului de Locomotive Principal or. Chișinău este o

organizație sindicală primară, membră a Federației Sindicale a Feroviarilor din

Republica Moldova, având calitatea de persoană juridică în temeiul Statutului

acesteia.

Începând cu anul 2017 și până în prezent, angajatorul, nu a efectuat ajustarea

salariului de funcție (tarifar) lunar în mărime de cel puțin egal cu salariul pentru

prima categorie de calificare în sectorul real, neținând cont de adresările

reclamanților în acest sens, precum și de prescripțiile Inspectoratului de Stat al

Muncii.

În temeiul art.131 din Codul muncii, orice salariat are dreptul la un salariu

minim garantat, care reprezintă mărimea minimă a retribuției stabilită de către stat,

sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe

lună sau pe ora îndeplinită de salariat, în care nu se includ adaosurile, sporurile,

plățile de stimulare și compensare, care este obligatoriu pentru toți angajatorii

persoane juridice sau fizice care utilizează munca salariată, indiferent de tipul de

proprietate și formă juridică de organizare.

Acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contract colectiv de muncă, nici

prin contractul individual de muncă.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (4) din Legea salarizării nr. 847 din 17

noiembrie 2002, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real servește drept

bază pentru diferențierea salariilor de funcție, salariilor tarifare în raport cu

calificarea, gradul de pregătire profesională și de competență a salariatului, precum se

de gradul de răspundere, pe care le implică funcțiile.

Reclamantul a indicat că pârâta nu era în drept de a stabili arbitrar salariul

tarifar mai mic decât salariul minim garantat de stat.

Astfel, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 242 din 26 aprilie 2017, începând cu

data de 01 mai 2017, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost

stabilit în mărime de 14,09 lei pe oră sau 2380 lei pe lună, calculat pentru un program

complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 396 din 25 aprilie 2018, începând cu data de

01 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost stabilit în

mărime de 15,44 lei pe oră sau 2610 lei pe lună, calculat pentru un program complet

de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 232 din 24 aprilie 2019, începând cu data de

01 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost stabilit în

mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună, calculat pentru un program complet

de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Astfel, angajatorul înregistrează față de reclamanții salariați o restanță la plata

drepturilor salariale rezultată atât din diferența dintre salariul minim prevăzut de

3

legislație și salariile achitate de facto, cât și la plata sporurilor la salariu prevăzute de

contractul colectiv de muncă, care se calculează în mărime procentuală din salariul

tarifar lunar.

Comitetul Sindical al Depoului de Locomotive Principal or. Chișinău a solicitat

obligarea pârâtei să recalculeze salariul de funcție (tarifar) lunar al reclamanților

salariați menționați în mărime de cel puțin egal cu salariul pentru prima categorie de

calificare în sectorul real începând cu data de 28 iulie 2017 și până la pronunțarea

hotărârii, încasarea de la pârâtă în beneficiul reclamanților salariați menționați a

restanțelor salariale recalculate și indexate, ținând cont și de sporurile prevăzute de

contractual colectiv de muncă și de timpul de muncă efectiv lucrat începând cu data

de 28 iulie 2017 și până la pronunțarea hotărârii, încasarea de la pârâtă în beneficiul

Comitetului Sindical al Depoului de Locomotive Principal or. Chișinău a sumei de

7000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică calificată.

La 21 decembrie 2020, în cadrul ședinței de judecată, Comitetul Sindical al

Depoului de Locomotive Principal or. Chișinău, prin intermediul avocatului Lvovschi

Mihail, și-a concretizat cerințele din acțiune, solicitând în final:

- obligarea pârâtei să recalculeze salariul de funcție (tarifar) lunar al

reclamanților salariați sus-menționați în mărime de cel puțin egal cu salariul pentru

prima categorie de calificare în sectorul real începând cu data de 15 septembrie 2017

și până la pronunțarea hotărârii;

- încasarea de la pârâtă în beneficiul reclamanților salariați sus-menționați a

restanțelor salariale recalculate și indexate, ținând cont și de sporurile prevăzute de

contractual colectiv de muncă și de timpul de muncă efectiv lucrat, începând cu data

de 15 septembrie 2017 și până la pronunțarea hotărârii;

- încasarea de la pârâtă în beneficiul Comitetului Sindical al Depoului de

Locomotive Principal or. Chișinău a sumei de 7000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică calificată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2021, acțiunea

a fost admisă parțial.

S-a obligatat Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată din Moldova” să le

recalculeze lui Gutovskaia Ilona, Hmeliuc Olga, Buga Nicolae, Ojoga Vitali, Piscop

Elena, Palca Eugenia, Berșadschii Evghenii, Tatarciuc Vladimir, Surucianu Elena,

Pleșca Tudor, Siculțan Ion, Leașco Leontii, Chitoroagă Sergiu, Gheneralov Igor,

Pedus Valerii, Pleșca Gheorghe, Dreapocenco Vladimir, Mihaileț Valerii, Panuș Ivan,

Culic Dmitri, Cebanu Vladimir, Cersac Ion, Pleșca Ion, Caruntu Gheorghe,

Chitoroaga Ion, Fedorișcev Veaceslav, Dorogan Ivan, Condratenco Mihail, Boboc

Evgheni, Rîbac Ivan, Gojin Grigorii, Semijenco Iurii, Codreanu Andrei, Vechiu

Mihail, Rodzin Vladimir, Caluian Mihail, Dobrjinscaia Nelli, Cibizov Alexandr,

Racovița Ion, Cerempei Vasile, Basoc Ina, Bostan Grigore, Melnic Nicolai,

Poleatîchina Valentina, Griceaniuc Mihail, Diaconescu Gheorghe, Bejenari Anatolie,

Sasu Vitalie, Scripnic Vitali, Toporeț Aliona, Barbacaru Tatiana, Rusu Nicolae,

Condrațchii Anatolii, Crijanovschi Nicolai, Covaliov Fiodor, Ahmetov Ruslan,

Ceban Maria, Ciubotaru Tatiana, Roșca Lilia, Goncear Ala, Dubeniuc Andrei, Ceban

Ion, Albot Alla, Țurcan Liubovi, Novojilov Serghei, Cebotari Iurie, Bradescu Raisa,

Brăguță Sergiu, Bas Mihail, Galea Eleonora, Balica Ana, Iorgu Nadejda, Iepuraș

4

Valentina, Cebotari Maria, Balica Maria, Cebanu Elena, Gherman Victor, Dmitrenko

Artiom, Ceban Anatolie, Soltan Iurie, Culbaba Igor, Matcovschii Igor, Razorionov

Mihail, Bolun Nicolae, Stucalo Victor, Gudumac Liudmila, Bojac Ana, Kiper

Marina, Rotari Galina, Viscun Tatiana, Nica Albina, Hadîrcă Eugenia, Șeremetieva

Valentina, Trocinel Valeriu, salariul de funcție (tarifar) lunar în mărime de cel puțin

egal cu cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real pentru perioada 15

septembrie 2017 – 31 decembrie 2020 inclusiv, cu încasarea restanțelor salariale

formate ca rezultat al recalculării, ținând cont de perioada de timp lucrată și de

sporurile prevăzute de contractul colectiv de muncă.

S-a încasat de la Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată din Moldova” în

beneficiul Comitetului Sindical al Depoului de locomotive principal or. Chișinău

suma de 7000 (șapte mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică acordată.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Comitetul Sindical al Depoului Principal de Locomotive Principal

or. Chișinău.

S-a admis cererea de apel depusă de ÎS “Calea Ferată din Moldova”, și s-a

casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2021, și adoptată o

nouă hotărâre de respingere a acțiuni.

La 05 septembrie 2022, Comitetul Sindical al Depoului Principal de

Locomotive Principal or. Chișinău, prin intermediul avocatului Lvovschi Mihail, a

declarat recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2022,

și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2021, cu pronunțarea

unei decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2022, s-a admis

recursul declarat de Comitetul Sindical al Depoului Principal de Locomotive

Principal or. Chișinău, prin intermediul avocatului Lvovschi Mihail.

S-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2022 și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 iunie 2021.

La 14 februarie 2023, ÎS “Calea Ferată din Moldova” a declarat cerere de

revizuire prin care a solicitat casarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 30

noiembrie 2022, cu rejudecarea cauzei.

Cererea de revizuire a fost declarată în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă.

În motivarea cererii a indicat că, Curtea Supremă de Justiție a admis

examinarea cauzei fără atragerea în proces a persoanei cointeresate, și anume Agenția

Proprietății Publice, care este fondatorul întreprinderii, fiind atinse drepturile,

interesele și obligațiile Agenției neantrenate în proces.

Agenția Proprietății Publice urma a fi atrasă în proces ținând cont de atribuțiile

acesteia prevăzute de art. 6 alin. (l), lit. a), b) și art. 7 alin.(2), lit. c) k), l) din Legea

nr.246 din 22.11.2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală.

Totodată, revizuentul a susținut că în alte litigii similare instanța de recurs a

constatat netemeinicia acțiunii.

Î.S. ”Calea ferată din Moldova” în funcție de posibilitățile și în conformitate cu

prevederile art.135-136 Codul Muncii, art. 11, 12, 14, 20 din Legea salarizării nr.

5

847-XV din 14.02.2002, Contractul Colectiv de Muncă al Î.S. „Calea ferată din

Moldova” aprobat pentru anii 2016-2020, calculează și achită plățile salariale

cuvenite angajaților săi, respectând strict prevederile legale în vigoare fără devieri de

la acestea.

La examinarea recursului, recurenții, nu au demonstrat în instanța de fond și de

apel vina angajatorului privind reținerea salariului și/sau care ar fi fost sumele

neachitate în termen de către angajator.

Revizuentul a susținut că decizia Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie

2022, este neîntemeiată și ilegală.

Prin referința depusă la 27 martie 2023, Comitetul Sindical al Depoului

Principal de Locomotive Principal or. Chișinău, prin intermediul avocatului Lvovschi

Mihail a susținut că nu există temei legal de revizuire a deciziei și a pledat pentru

respingerea acesteia.

Analizând, argumentele invocate în cererea de revizuire, Completul de judecată

consideră cererea de revizuire neîntemeiată și urmează a fi respinsă din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin

neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a

fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează

de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Potrivit art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

Redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) Codul de procedură civilă

este condiționată de prezentarea probelor ce confirmă că la emiterea hotărârilor,

instanțele de judecată s-au expus în privința unor persoane care nu au fost atrase în

proces ca participanți, însă au fost lezate în drepturi.

În acest sens, revizuentul urmează să prezinte probe pertinente și concludente,

iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei i-au

fost încălcate careva drepturi.

Revizuentul pretinde că Curtea Supremă de Justiție a examinat cauza fără a

atrage în proces Agenția Proprietății Publice, care este fondatorul Î.S. „Calea ferată

din Moldova”, fiind astfel atinse drepturile, interesele și obligațiile ei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în cazul invocării

temeiului prevăzut de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, este important ca

hotărârea a cărei revizuire se cere să fie emisă în lipsa unei persoane care nu a fost

implicată în proces, iar instanța de judecată să constate că persoana care nu a fost

implicată în proces este subiect al raportului litigios.

În speță, motivele invocate de revizuent nu întrunesc cumulativ condiții de

admisibilitate a revizuirii impuse de art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, dar

și de jurisprudența CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești

intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte

6

fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute instanței numai după

terminarea procesului.

Din analiza considerentelor și a deciziei Curții Supreme de Justiție din 30

noiembrie 2022 se observă că soluția a fost pronunțată prin raportare la obiectul

juridic dedus judecății, adică recalcularea salariului și încasarea datoriilor restante.

În conformitate cu art. 354 Codul muncii se consideră litigii individuale de

muncă divergențele dintre salariat și angajator privind:

a) încheierea contractului individual de muncă;

b) executarea, modificarea și suspendarea contractului individual de muncă;

c) încetarea și nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă;

d) plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare

a obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă;

e) rezultatele concursului;

f) anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) de angajare în serviciu,

emis conform art.65 alin.(1);

h) alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă.

În speță, litigiul vizează relații dintre angajator, Î.S. ”Calea ferată din Moldova”

și angajații, care activează în baza contractului individual de muncă, iar în

circumstanțele date Agenția Proprietății Publice nu este subiect al raporturilor de

muncă.

Deci, prin emiterea deciziei a cărei revizuire se solicită, nu au fost afectate

drepturile sau obligațiile Agenției Proprietății Publice.

Or, instanța de recurs, prin decizia emisă, a efectuat tocmai controlul legalității

deciziei instanței de apel, recursul putând fi exercitat numai pentru motive de

nelegalitate a hotărârii, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața

primei instanțe, și apel în care s-au avut în vedere toate circumstanțele de fapt și drept

a cauzei.

Completul de judecată reține că, deși revizuentul, invocă prevederile art. 449 lit.

c) din Codul de procedură civilă, de fapt critică modul de interpretare al dispozițiilor

legale aplicate de către instanța de recurs, ceea ce nu se poate verifica în calea

extraordinară de atac a revizuirii.

Prin urmare, cele specificate în cererea de revizuire nu pot fi calificate altfel,

decât o încercare a revizuentului de a crea o vizibilitate falsă privind existența unui

temei de drept, la caz, a unui temei de revizuire.

La caz, prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă nu este temei de

revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie 2022.

Revizuirea este o cale de atac care urmărește înlăturarea unor erori judiciare și

poate fi promovată exclusiv în situațiile în care s-au descoperit fapte sau împrejurări

noi și necunoscute de instanță la soluționarea cauzei.

În speță, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a revizuirii impuse de art.

449 lit. c) din Codul de procedură civilă, dar și de jurisprudența CEDO, care impune

ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului judecat să nu

poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale hotărârii, care au devenit

cunoscute instanței numai după terminarea procesului.

7

Potrivit par. 64 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 01 martie 2016

privind excepția de neconstituționalitate a punctului 118 al Art. I din Legea nr. 155

din 5 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al

Republicii Moldova, a conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca

statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și

să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași

problemă.

În Hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a statuat că

problema esențială în reglementarea corectă a căilor de atac extraordinare constă în

găsirea unor ”ipoteze de mijloc”, care să împace ambele cerințe, pe de o parte,

principiul autorității de lucru judecat și, pe de altă parte, necesitatea pronunțării unei

hotărâri judecătorești legale și întemeiate.

Așadar, este necesară identificarea unor ipoteze mediane care să asigure

respectarea dreptului la un proces echitabil și a principiului securității raporturilor

juridice.

În speță, argumentele din cererea de revizuire se referă la dezacordul cu soluția

pronunțată de către instanța de recurs, după pronunțarea altei hotărâri judecătorești și

nicidecum nu relevă prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă temeiuri legale

ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc

decât în cazurile și condițiile prevăzute în mod expres de lege, respectiv art.449 din

Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că, unul din

aspectele fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor

juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au

stabilit definitiv o chestiune, hotărârea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea

Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și

Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Se impune respectarea principiul res judicata. Soluția definitivă a unei instanțe

judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat definitiv nu

mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei (CtEDO,

Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para. 24).

Acest principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat, și simpla eventualitate

de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei pentru

reexaminare.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea

cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru

8

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate în

cererea de revizuire nu corespund prevederilor art. 449 lit. c) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Î.S. ”Calea Ferată din Moldova” urmează a fi

respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Î.S. ”Calea

Ferată din Moldova” împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 noiembrie

2022.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecătorii Aliona Donos

Viorica Puica

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

9