2r-555/22 — incasarea datoriei si executarea dreptului de gaj

Dosarul nr. 2r-555/22 2-13002643-01-2r-17112022 Prima instanță: Judecătoria Comrat (jud. S. Popovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco) DECIZIE 24 mai 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni examinând recursurile declarate de Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Alexandr Bairactar, Nicolai Bairactar și Galinei Bairactar, intervenient accesoriu Societatea Comercială „Denprof- Lux” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și executarea dreptului de gaj, împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost a fost admisă cererea lui Bairactar Alexandr și încetată procedura în apel în legătură cu faptul că apelul a fost declarat de către o persoană neîmputernicită, constată: La 23 august 2013, BC „ProCreditBank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Denprof-Lux”, Alexandr Bairactar, Galinei Bairactar și Nicolai Bairactar cu privire la încasarea datoriei și exercitarea dreptului de gaj.

Prin încheierea protocolară din 30 septembrie 2013 a Judecătoriei Comrat, a fost admisă cererea depusă de BC „ProCreditBank” SA, fiind exclusă SRL „Denprof-Lux” din rândul pârâților și atrasă în proces SRL „Denprof-Lux”, în proces de insolvabilitate, în calitate de intervenient accesoriu.

La 23 ianuarie 2014 BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor, solicitând încasarea în mod solidar de la pârâții Alexandr Bairactar și Galina Bairactar a datoriei acumulate conform contractelor de credit nr. 12005725/12002318, nr. 12005725/12002308 și nr. 12005725/12023767 în sumă de 29 545,84 de dolari SUA, în valută națională la cursul Băncii Naționale a Moldovei la ziua achitării efective, încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a datoriei acumulate conform contractelor de credit nr. 12005725/12002167 și nr. 12005725/12002117 în sumă de 92 149,58 de dolari SUA, în valută națională la cursul Băncii Naționale a Moldovei la ziua achitării efective, deposedarea debitorului gajist de bunul gajat - camionul de model Ford Tranzit, anul producerii 2001, număr de înmatriculare xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Alexandr Bairactar și transmiterea acestuia în posesia băncii pentru vinderea ulterioară 1 cu scopul stingerii datoriei pe credit, încasarea în mod solidar de la pârâții Alexandr Bairactar și Galina Bairactar a cheltuielilor de judecată în mărime de 11 318,30 de lei, cu titlu de taxă de stat pentru capătul de cerere cu privire la încasarea datoriei, încasarea în mod solidar de la pârâții Alexandr Bairactar,

Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a cheltuielilor de judecată în sumă de 36 175,85 de lei, cu titlu de taxă de stat pentru capătul de cerere cu privire la încasarea datoriei și încasarea de la Alexandr Bairactar a cheltuielilor de judecată în sumă de 294 de lei, cu titlu de taxă de stat pentru capătul de cerere cu privire la deposedarea de bunurile gajate. Prin hotărârea din 25 mai 2015 a Judecătoriei Comrat, a fost respinsă acțiunea depusă de către BC „ProCreditBank” SA ca neîntemeiată. La 08 iunie 2015, BC „ProCreditBank” SA a declarat apel nemotivat, iar la 01 septembrie 2019, a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 26 mai 2016 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat de către BC „ProCreditBank” SA și menținută hotărârea primei instanțe. Prin decizia din 09 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către BC „ProCreditBank” SA, casată decizia instanței de apel și remisă cauza la rejudecare în Curtea de Apel Cahul.

La 08 februarie 2018, BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de concretizare a cerințelor din apel, solicitând încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar a datoriei în sumă de 21 708,28 de dolari SUA și a cheltuielilor de judecată în sumă de 11 318,30 de lei, încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a datoriei în sumă de 92 149,58 de dolari SUA și a cheltuielilor de judecată în sumă de 36 175,85 de lei, încasarea de la Alexandr Bairactar a cheltuielilor de judecată în sumă de 294 de lei și încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a cheltuielilor de judecată pentru depunerea cererii de apel în sumă de 59 735,11 de lei.

La 15 martie 2018, BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de concretizare a cerințelor din cererea de concretizare din 08 februarie 2018 și cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a datoriei conform contractelor de credit în sumă de 1 392 754,89 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 107 523,26 de lei.

La 25 aprilie 2018 și, respectiv, la 11 mai 2018, BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de concretizare a cerințelor din cererea de concretizare din 08 februarie 2018 și cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar a datoriei în sumă de 1 058 925,60 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 11 318,30 de lei, încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a datoriei în sumă de 333 829,29 de lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 36 175,85 de lei, încasarea de la Alexandr Bairactar a cheltuielilor de judecată în sumă de 294 de lei și încasarea în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar a cheltuielilor de judecată pentru depunerea cererii de apel în sumă de 59 735,11 de lei și a cheltuielilor de judecată pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 23 894 de lei.

Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de către BC „ProCredit Bank” SA, casată integral hotărârea primei instanțe și încetat procesul civil pe capătul pretenției înaintate de către BC „ProCredit Bank” SA împotriva SRL „Denprof-Lux”, în proces de insolvabilitate, cu privire la încasarea 2 datoriilor la contractele de credit în temeiul art. 265 lit. b) CPC, dat fiind că anterior a fost emisă o hotărâre judecătorească irevocabilă într-un litigiu între aceleași părți și pe aceleași temeiuri.

A fost pronunțată o nouă hotărâre pe capătul pretențiilor înaintate de către BC „ProCredit Bank” SA împotriva lui Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar cu privire la încasarea datoriei și exercitarea dreptului de gaj, prin care a fost admisă parțial acțiunea, a fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 333 829,29 de lei, cu titlu de datorie la contractele de credit nr. 12005725/12002167 din 28 decembrie 2011 și nr. 12005725/12002117 din 28 decembrie 2011, încheiate între BC „ProCredit Bank” SA și SRL „Denprof-Lux”, a fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 1 058 925,60 de lei, cu titlu de datorie la contractele de credit nr. 12005725/12002318 din 28 martie 2012, nr. 12005725/12002308 din 28 martie 2012 și nr. 12005725/12023767 din 06 septembrie 2012, încheiate între BC „ProCredit Bank” SA și SRL „Denprof-Lux”, a fost deposedat Alexandr Bairactar de bunul gajat – automobilul de model Ford Tranzit, fabricat în anul 2001 și a fost transmis în posesia creditorului gajist BC „ProCredit Bank” SA, pentru a fi vândut.

A fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 55 593,60 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 1 899,23 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. A fost încasată de la Alexandr Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 514,50 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată pentru examinarea pretenției de exercitare a dreptului de gaj.

Prin decizia suplimentară din 30 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cahul, a fost admisă cererea depusă de către BC „ProCredit Bank” SA cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, a fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 20 634,25 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru depunerea cererii de recurs și a fost încasată în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar în beneficiul BC „ProCredit Bank” SA suma de 15 883,87 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, cererii de apel și cererii de recurs.

Prin decizia din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de către BC „ProCreditBank” SA, Alexandr Bairactar și Galina Bairactar, casate decizia și decizia suplimentară ale instanței de apel și trimisă cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată. Prin încheierea din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse demersurile depuse de către Galina Bairactar și Alexandr Bairactar cu privire la restituirea cererii de apel și cererea depusă de către Alexandr Bairactar cu privire la anexarea la materialele dosarului a raportului de expertiză grafoscopică.

Prin decizia din 15 martie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de către BC „ProCreditBank” SA, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea, au fost încasate în mod solidar de la Alexandr Bairactar și Galina Bairactar în beneficiul BC „ProCreditBank” SA datoria în sumă de 1 058 925 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 11 318,30 de lei. Au fost încasate în mod solidar de la Alexandr Bairactar, Galina Bairactar și Nicolai 3 Bairactar în beneficiul BC „ProCreditBank” SA datoria în sumă de 333 829,29 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 119 805,96 de lei.

Prin decizia din 01 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise recursurile declarate de către Galina Bairactar, Nicolai Bairactar, Alexandr Bairactar și reprezentantul acestuia, avocatul Vitalie Tihon, casată integral decizia din 15 martie 2021 a Curții de Apel Cahul, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. La 22 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Alexandr Bairactar, reprezentat de avocatul Vitalie Tihon a depus cerere cu privire la restituirea cererii de apel depusă de Galina Șchiopu în interesele BC „ProCreditBank” SA împotriva hotărârii din 25 mai 2015 a Judecătoriei Comrat, pe motiv că aceasta a fost semnată de către o persoană neîmputernicită.

La 4 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Bairactar a depus cerere cu privire la restituirea cererii de apel depusă de BC „ProCreditBank” SA împotriva hotărârii din 25 mai 2015 a Judecătoriei Comrat, pe motiv că aceasta a fost semnată de către o persoană neîmputernicită. Prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost admisă cererea avocatului Vitalie Tihon și Alexandr Bairactar cu privire la restituirea cererii de apel. A fost încetată procedura de apel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „ProCreditBank” SA împotriva lui Alexandr Bairactar, Galinei Bairactar și Nicolai Bairactar, intervenient accesoriu SC „Denprof-Lux” SRL cu privire la încasarea datoriei și exercitarea dreptului de gaj, în temeiul faptului că cererea de apel a fost depusă de o persoană neîmputernicită să declare apel.

La 04 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, BC „ProCreditBank” SA, reprezentată de avocatul Liviu Capcelea a declarat recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea în fond. La 07 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal și poștei electronice, BC „ProCreditBank” SA, reprezentată de adjunctul președintelui comitetului de conducere, Andrei Taracanov a declarat recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea în fond.

În motivarea recursurilor, recurenta a invocat că, reieșind din prevederile art. 265 lit. h) și 385 lit. e) CPC, instanța de judecată, dacă constată în urma examinării demersului înaintat de către intimat circumstanțele prevăzute la art. 265 CPC, urma să se expună prin decizie, prin prisma art. 385 CPC, și nu prin încheiere. A considerat că argumentele invocate de către intimat nu pot fi aduse la etapa dată de examinare a prezentei cauze, în contextul în care, până la momentul actual, atât instanța de fond, instanța de apel, cât și instanța de recurs, au examinat corespunderea cererii de chemare în judecată a condițiilor de formă și conținut, fiind admisă spre examinare, prin urmare, nu este posibilă invocarea argumentelor date, în contextul examinării cauzei după ce a fost restituită de două ori de către Curtea Supremă de Justiție spre reexaminare.

La fel, a menționat că instanța de apel a interpretat eronat legea materială, făcând referire la prevederile art. 253 Cod civil (redacția veche), în contextul în care, articolul dat face referire exclusiv la procurile emise de către persoanele fizice pentru o altă persoană fizică, respectiv, nu poate fi contrapus situației create. 4 Reieșind din prevederile art. 75 alin. (2) CPC, a evidențiat că procura prin care Galina Șciopu a fost împuternicită să reprezinte interesele persoanei juridice în cadrul cauzei civile, nu poate fi echivalentă unei procuri de substituire a persoanei fizice în ordinea art. 253 Cod civil (redacția veche), ci este o împuternicire a angajatului de a reprezenta persoana juridică în cadrul unui litigiu civil în cadrul instanței de judecată.

În acest sens, la materialele dosarului este anexată procura de împuternicire pe numele Galinei Șchiopu din 9 octombrie 2014, cât și ordinul de angajare a acesteia nr. RU-69/11 din 23 februarie 2012, acte suficiente pentru a demonstra împuternicirile angajatului. La 8 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, BC „ProCreditBank” SA, reprezentată de avocatul Liviu Capcelea a depus supliment la cererea de recurs, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs în modul în care a fost formulată. La 17 noiembrie 2022, în adresa lui Nicolai Bairactar, Alexandr Bairactar, Galinei Bairactar, avocatului Vitalie Tihon, SC „Denprof-Lux” SRL și administratorului insolvabilității Veaceslav Gheorghiu au fost expediate copiile recursurilor depuse de BC „ProCreditBank” SA, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 1 vol. VIII).

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părților la 25 octombrie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 209 vol. VII), fiind recepționată de recurentă la 2 noiembrie 2022, circumstanță ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 231 vol. VII). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursurile împotriva încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, în termenul legal. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Astfel, după cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, a fost admisă cererea avocatului Vitalie Tihon și Alexandr Bairactar cu privire la restituirea cererii de apel.

A fost încetată procedura de apel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „ProCreditBank” SA împotriva lui Alexandr Bairactar, Galinei Bairactar și Nicolai Bairactar, intervenient accesoriu SC „Denprof-Lux” SRL cu privire la încasarea datoriei și exercitarea dreptului de gaj, în temeiul faptului că cererea de apel a fost depusă de o persoană neîmputernicită să declare apel (f. d. 196-208 vol. VII). La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe dispozițiile art. 374 alin. (4) lit. b) CPC, care statuează că după primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanța de apel constată că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

5 Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursurilor și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia instanței de apel cu privire la admiterea cererii privind restituirea cererii de apel și încetarea procedurii de apel. În conformitate cu art. 360 alin. (1) CPC, sunt în drept să declare apel: a) părțile și alți participanți la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege; c) martorul, expertul, specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Potrivit art. 365 alin. (3) CPC, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său.

În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire. Conform art. 75 alin. (2) CPC, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. În conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1), (3), (4) CPC, împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.

Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.

În același timp, art. 81 CPC stabilește că împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Potrivit art. 253 alin. (1) și (2) din Codul civil, în vigoare până la 1 martie 2019, persoana căreia îi este eliberată procura poate elibera o procură de substituire numai dacă acest drept este stipulat expres în procură sau dacă este în interesul reprezentantului. În toate cazurile, procura de substituire trebuie autentificată notarial. Prin prisma acestor prevederi legale, la caz, se constată că cererea de apel împotriva hotărârea din 25 mai 2015 a Judecătoriei Comrat, a fost depusă și semnată, în interesele BC „ProCreditBank” SA, de către Galina Șchiopu, în calitate de reprezentant, în baza procurii nr. 62 din 9 octombrie 2014 (f. d. 171 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că procura nr. 62 din 9 octombrie 2014, pe numele Galinei Șchiopu, a fost eliberată de către Natalia Osadcii, Adjunct al Președintelui Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA în temeiul procurii nr. 30 din 3 iunie 2014, eliberată de Președintele Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA, Vladislav Gârbu, care acționa în baza Statutului (f. d. 189 vol. V). 6 Totodată, instanța de recurs reține că, după cum corect a menționat și instanța de apel, din conținutul procurii nr. 30 din 3 iunie 2014, eliberată de Președintele Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA, Vladislav Gârbu și autentificată de către notarul public Aurelia Șindrilă, rezultă indubitabil că Natalia Osadcii nu a fost împuternicită, inclusiv și cu dreptul de a semna procuri pentru angajații băncii, prin care să acorde împuterniciri de a reprezenta interesele băncii în instanțele judecătorești, în special, să conteste hotărârile judecătorești.

Or, în temeiul procurii nr. 30 din 3 iunie 2014, Natalia Osadcii, Adjunct al Președintelui Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA a fost împuternicită cu dreptul de a semna procuri pentru angajații băncii exclusiv în scopul asigurării desfășurării activității economice a băncii. În atare situație, instanța de recurs relevă că dreptul special de delegare a dreptului de a contesta hotărârile judecătorești altor angajați ai băncii, urma a fi indicat expres, sub sancțiunea nulității, în procura nr. 30 din 3 iunie 2014, eliberată Nataliei Osadcii de Președintele Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA, Vladislav Gârbu și autentificată de către notarul public Aurelia Șindrilă.

Astfel fiind, Natalia Osadcii, Adjunct al Președintelui Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA nu putea să semneze procuri prin care să o împuternicească pe Galina Șciopu cu dreptul de a contesta hotărârile judecătorești, având în vedere că potrivit procurii nr. 30 din 3 iunie 2014, Natalia Osadcii nu a fost împuternicită expres cu acest drept. De altfel, instanța de recurs apreciază ca fiind pertinentă și referirea instanței de apel la prevederile art. 253 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, potrivit cărora procura de substituire nu poate conține mai multe împuterniciri decât procura de bază, respectiv, Natalia Osadcii, Adjunct al Președintelui Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA nu putea să delege Galinei Șchiopu mai multe împuterniciri, decât cele ce i-au fost acordate prin procura inițială.

Totodată, la caz nu a fost întrunită ipoteza prevăzută de art. 253 alin. (1) din Codul civil, în vigoare până la 1 martie 2019, potrivit căreia persoana căreia îi este eliberată procura poate elibera o procură de substituire dacă este în interesul reprezentantului. Or, în speță nu au fost constatate și justificate circumstanțele imprevizibile care nu permit exercitării reprezentării și imposibilitatea informării reprezentatului despre acest fapt, în care reprezentantul trebuia să transmită împuternicirile sale către un terț. În același timp, alineatului (2) din articolul menționat, stipulează că în toate cazurile, procura de substituire trebuie autentificată notarial. Pe când, la caz, procura nr. 62 din 9 octombrie 2014, eliberată Galinei Șchiopu de către Natalia Osadcii, Adjunct al Președintelui Comitetului de Conducere al BC „ProCreditBank” SA, nu a fost autentificată notarial.

În acest context, relevanță în prezenta speță au și prevederile art. 213 alin. (1) Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019, care expres statuează că nerespectarea formei autentice atrage nulitatea actului juridic. Așa fiind, respectivele constatări resping argumentul recurentei invocat în cererile de recurs în sensul că instanța de apel a interpretat eronat legea materială, făcând referire la prevederile art. 253 Cod civil, în vigoare până la 1 martie 2019. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel corect a concluzionat precum că semnatarul cererii de apel nu a fost 7 împuternicit în modul stabilit de lege de a declara apel în numele și interesele BC „ProCreditBank” SA.

Prin urmare, este lipsit de substanță și nu poate fi reținut nici argumentul recurentei cu referire la faptul că la materialele dosarului este anexată procura de împuternicire pe numele Galinei Șchiopu din 9 octombrie 2014, cât și ordinul de angajare a acesteia nr. RU-69/11 din 23 februarie 2012, respectiv, acte suficiente pentru a demonstra împuternicirile angajatului. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge și argumentul recurentei cu referire la faptul că instanța de apel, reieșind din prevederile art. 265 lit. h) și 385 lit. e) CPC, urma să se expună prin decizie, prin prisma art. 385 CPC, și nu prin încheiere.

Or, dispozițiile art. 385 lit. e) CPC, la care a făcut referire recurenta BC „ProCreditBank” SA, acordă instanței de apel împuternicirea de a înceta procesul ori scoate cererea de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 și 267. Pe când, la caz, relevanță au prevederile art. 374 alin. (4) lit. b) CPC, care direct indică că după primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanța de apel constată că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. De altfel, în interpretarea corectă a prevederilor art. 374 alin. (5) CPC, care stipulează că încheierea judecătorească privind încetarea procedurii de apel poate fi atacată cu recurs, rezultă că încetarea procedurii de apel are loc prin emiterea unei încheieri în acest sens de către instanța de apel.

Sub aspectul celor relatate, instanța de recurs califică drept irelevante și reperele recurentei cu privire la faptul că argumentele invocate de către intimat nu pot fi aduse la etapa dată de examinare a prezentei cauze, în contextul în care, până la momentul actual, atât instanța de fond, instanța de apel, cât și instanța de recurs, au examinat corespunderea cererii de chemare în judecată a condițiilor de formă și conținut, fiind admisă spre examinare, prin urmare, nu este posibilă invocarea argumentelor date, în contextul examinării cauzei după ce a fost restituită de două ori de către Curtea Supremă de Justiție spre reexaminare.

Sintetizând cele reliefate supra, se atestă legalitatea încheierii din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admisă cererea avocatului Vitalie Tihon și Alexandr Bairactar cu privire la restituirea cererii de apel și încetată procedura de apel, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „ProCreditBank” SA împotriva lui Alexandr Bairactar, Galinei Bairactar și Nicolai Bairactar, intervenient accesoriu SC „Denprof-Lux” SRL cu privire la încasarea datoriei și exercitarea dreptului de gaj, în temeiul faptului că cererea de apel a fost depusă de o persoană neîmputernicită să declare apel. În altă ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție amintește că art. 6 §1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. În acest context, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 § 1 din Convenție, decât în cazul în care acestea 8 urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.

Conform practicii CtEDO restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu art. 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, spre exemplu, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others v. the United Kingdom, Reports 1998- IV, p. 1660, § 72; Malahov c. Moldovei, hotărârea din 07 iunie 2007). Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurentă sunt nejustificate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție decide: Se resping recursurile declarate de Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni. Se menține încheierea din 20 octombrie 2022 a Curții de Apel Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială „ProCreditBank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Alexandr Bairactar, Nicolai Bairactar și Galinei Bairactar, intervenient accesoriu Societatea Comercială „Denprof-Lux” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și executarea dreptului de gaj. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 9