3ra-1219/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-1219/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1219/22

2-20138700-01-3ra-25112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

formulată de Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei împotriva Primarului General al

municipiului Chișinău, Consiliului Municipal Chișinău, persoane terțe Mihail

Maidan, Alexandru Bîrnat, Victor Vadanuc, Iurie Iacob, Ghenadi Boiarcin și

Tatiana Canatova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Consiliul Municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea din 12 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 05 noiembrie 2020, Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei au formulat cerere de

chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ, ulterior concretizată

la 13 aprilie 2021, împotriva Primarului General al municipiului Chișinău,

Consiliului Municipal Chișinău, persoane terțe Mihail Maidan, Alexandru Bîrnat,

Victor Vadanuc, Iurie Iacob, Ghenadi Boiarcin și Tatiana Canatova solicitând

anularea refuzului nr.R21/570AP din 13 august 2020, anularea refuzului nr.21/2269-

p din 07 octombrie 2020, obligarea admiterii cererii prealabile din 01 septembrie

2020, obligarea eliberării autorizației de construcție pentru efectuarea lucrărilor de

resistematizare a apartamentului nr.XXX din str. XXXX, mun. XXXX în limitele

existente, cu amenajarea mansardei în volumul acoperișului existent, repararea, în

mod solidar, a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei și încasarea în mod

solidar a cheltuielilor de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că s-au adresat autorității publice

locale cu o cerere, solicitând eliberarea autorizației de construire privind efectuarea

lucrărilor de proiectare/reconstrucție a apartamentului nr.XXX, str. XXXX, mun.

XXXX.

Prin răspunsul nr.R-21/570 AP din 13 august 2020, viceprimarul mun.

Chișinău, Victor Chironda, le-a refuzat eliberarea autorizației de construire din

motiv că nu au prezentat toată documentația necesară.

Nefiind de acord cu acest refuz, la 01 septembrie 2020, au depus cerere

prealabilă, prin care au solicitat revocarea refuzului și emiterea actului administrativ

individual favorabil, adică a autorizației de construire solicitată, însă, prin răspunsul

din 07 octombrie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanții consideră că, refuzul autorității publice locale și decizia emisă în

procedură prealabilă sunt neîntemeiate și ilegale, întrucât au prezentat tot setul de

acte necesare în copii și în original, inclusiv, au prezentat extrasul din Registrul

bunurilor imobile, care atestă că dânșii sunt proprietarii apartamentului nr.XXX din

str. XXXX, mun.XXXX.

De fapt, autoritatea publică locală nu a avut temeiuri legale de a le refuza

emiterea autorizației de construcție/renovare solicitată.

În aceste condiții, autoritatea publică locală urmează să le compenseze

prejudiciul moral pentru suferințele psihice, stres, disperare provocate prin refuzul

ilegal al autorității publice locale în eliberarea autorizației de construire, pe care îl

estimează în sumă de 30 000 de lei.

Prin încheierea din 04 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

au fost atrași în proces în calitate de terți Mihail Maidan, Alexandru Bîrnat, Victor

Vadanuc, Iurie Iacob, Ghenadi Boiarcin și Tatiana Canatova (f.d.93).

Prin încheierea din 10 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

s-a declarat inadmisibilă pretenția formulată de Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei

împotriva Primarului General al municipiului Chișinău și Consiliul Municipal

Chișinău cu privire la repararea prejudiciului moral, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e)

Cod administrativ (f.d.112 - 113).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-

a admis parțial acțiunea depusă de Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei. S-a declarat

neîntemeiat refuzul viceprimarului municipiului Chișinău, expus în răspunsurile

nr.21/570 AP din 13 august 2020 și nr.21/2269-p din 07 octombrie 2020. S-a obligat

Primarul General al municipiului Chișinău să emită act administrativ individual

favorabil și să le elibereze lui Igor Ceaglei și Auricăi Ceaglei autorizația de

construire pentru efectuarea lucrărilor de resistematizare a apartamentului nr.XXXX

din str. XXXX, mun. XXXX, în limitele existente, cu amenajarea mansardei în

volumul acoperișului existent. S-a încasat din bugetul Consiliului Municipal

Chișinău în beneficiul lui Igor Ceaglei și Auricăi Ceaglei cheltuielile de judecată în

mărime de 3 000 de lei. În rest, acțiunea în partea încasării cheltuielilor de judecată

în mărimea ce depășește suma de 3 000 de lei a fost respinsă ca neîntemeiată

(f.d.123; 128- 136).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 12 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu respectarea termenilor prevăzuți de art.232

din Codul administrativ, la 29 noiembrie 2021, Consiliul Municipal Chișinău și

Primarul General al municipiului Chișinău au depus apel, iar la 25 ianuarie 2022, au

2

prezentat motivarea apelului solicitând casarea hotărârii primei instanțe în partea

admiterii acțiunii, cu pronunțarea unei hotărâri prin care, acțiunea să fie respinsă, ca

neîntemeiată (f.d.127, 143-144).

Prin decizia din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Consiliul Municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău și

s-a menținut hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.192, 193-198).

Instanța de apel a apreciat soluția instanței de fond ca fiind legală și întemeiată,

notând că argumentele invocate în refuzul semnat de viceprimarul municipiului

Chișinău, au un caracter declarativ, neîntemeiat și derivă din examinarea arbitrară a

actelor prezentate de solicitanți.

Instanța de apel a remarcat că, în refuzul autorității publice locale s-a invocat

precum că, imobilul a cărui resistematizare se solicită, aparține cu drept de

proprietate Republicii Moldova, însă, acest argument al autorității publice locale

este combătut prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, care atestă în mod cert,

că bunul imobil – apartamentul nr.XXX din str. XXXX, mun. XXXX, aparține cu

drept de proprietate lui Igor Ceaglei și Auricăi Ceaglei.

Sub acest aspect, a fost reținut și certificatul de urbanism pentru proiectare

nr.256i/19, în conținutul căruia, la capitolul „regim juridic”, autoritatea publică

locală a indicat că, apartamentul nr.XXX cu suprafața de XXX m.p., este proprietate

a solicitanților în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX.

Instanța de apel a subliniat că la depunerea cererii de eliberare a autorizației de

construire, solicitanții Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei au prezentat toate actele

prevăzute de lege, inclusiv, au prezentat dovada deținerii dreptului de proprietate

asupra apartamentului nr.XXX din str. XXXX, mun. XXX, considerente din care,

temeiul de refuz în eliberarea certificatului de urbanism invocat de viceprimarul

mun. Chișinău, a fost apreciat ca fiind unul neîntemeiat.

Astfel, instanța de apel a apreciat, ca fiind justă, concluzia instanței de fond

care a statuat că nu este necesar acordul sau cererea proprietarului terenului, în speță

a Consiliului Municipal Chișinău, în situația în care nu se solicită autorizarea

extinderii imobilului pe terenul proprietate municipală, iar motivul invocat de

viceprimarul municipiului Chișinău în răspunsul nr.21/570 AP din 13 august 2020,

precum că, imobilul respectiv este amplasat în zona cu regim special (zona istorică),

asupra căreia actualmente nu este aprobată careva documentație de urbanism și că,

potrivit deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr.22/40 din 28 decembrie 2008,

Regulamentul local de urbanism pentru zona Centrală istorică a orașului Chișinău,

va intra în vigoare după aprobarea de către Consiliul Municipal Chișinău a Planului

Urbanistic Zonal Centru și a Schemei complexe a transporturilor, este declarativ și

ilegal. Or, tergiversarea de către Consiliul Municipal Chișinău, mai bine de 12 ani

de la adoptarea deciziei enunțate a Consiliului Municipal Chișinău, în adoptarea

reglementărilor necesare nu poate servi ca temei în refuzul eliberării autorizației de

construcție.

Referitor la pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate

pentru examinarea speței deferite judecății, instanța de apel a apreciat ca fiind justă

concluzia primei instanțe care a adjudecat reclamanților/intimaților suma de 3000

lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, ținând cont de complexitatea cauzei,

3

efortul depus de avocat pentru intentarea procesului și pledarea în fața instanței,

precum și numărul ședințelor de judecată.

La 16 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul Municipal

Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău au depus recurs motivat

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii formulată de Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei, ca

neîntemeiată (f.d.207-208).

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Recurenții au relevat că instanța de apel nu a luat în considerare că imobilul

nr.XXX din str. XXXX, mun. XXX, pentru care se solicită eliberarea autorizației

de construire pentru efectuarea lucrărilor de resistematizare a apartamentului

menționat, este amplasat în zona cu regim special și anume, zonă istorică centrală,

asupra căreia actualmente nu este aprobată careva documentație de urbanism.

Conform Regulamentului local de urbanism al mun. Chișinău, aprobat prin

decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.22/40 din 25 decembrie 2008, imobilul

este amplasat în zona cu codul „C2”, care cuprinde funcțiuni ce asigură o gamă

largă de servicii mai rar frecventate.

A notat că, potrivit pct.4 din decizia enunțată, pentru zona centrală istorică a

mun. Chișinău, Regulamentul local de urbanism intră în vigoare după aprobarea de

către Consiliul Municipal Chișinău a Planului Urbanistic Zonal Centru și Schemei

complexe a transporturilor. Actualmente, asemenea acte nu au fost adoptate și nici

nu a fost aprobată documentația de urbanism. Schița de proiect prezentată de

reclamanți prevede amplasarea unei locuințe colective din contul demolării

construcției existente.

Au mai relatat că, conform procesului-verbal al ședinței Consiliului Național al

Monumentelor Istorice nr.11 din 21 mai 2020, a fost aprobată schița de proiect

privind proiectarea unei locuințe pentru 2 familii D+P+2E, cu birou la demisol.

Totodată, conform datelor Departamentului Cadastru al I.P. „Agenția Servicii

Publice”, imobilul (01) din care face parte apartamentul în litigiu, este înregistrat în

Registrul bunurilor imobile după Republica Moldova, terenul fiind proprietate

municipală.

În conformitate cu art.244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 septembrie 2022,

în ședință publică (f.d.192; 193-198).

La materialele cauzei nu se regăsesc înscrisuri prin care s-ar confirma

notificarea părților participante la proces a dispozitivului deciziei recurate.

4

Materialele cauzei atestă că, la 20 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat Consiliului Municipal Chișinău și

Primarului General al municipiului Chișinău copia deciziei motivată din 14

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.199).

La 16 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul Municipal

Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău au depus recurs motivat

împotriva deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de respingere a acțiunii formulată de Igor Ceaglei și Aurica Ceaglei, ca

neîntemeiată (f.d.207-208).

În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că Consiliul Municipal

Chișinău și Primarul General al municipiului Chișinău au depus recursul împotriva

deciziei din 14 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu respectarea termenului

prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 28 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Igor

Ceaglei, Auricăi Ceaglei, Mihail Maidan, Alexandru Bîrnat, Victor Vadanuc, Iurie

Iacob, Ghenadi Boiarcin și Tatianei Canatova copia recursului depus de Consiliul

Municipal Chișinău și Procurorul General al municipiului Chișinău împotriva

deciziei recurate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.214).

La 13 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Liliana

Munteanu, în interesele lui Igor Ceaglei și Auricăi Ceaglei, a prezentat referința la

recursul deferit judecății, solicitând respingerea recursului, cu menținerea deciziei

instanței de apel (f.d.217-219).

În susținerea referinței au menționat că recurenții încearcă să inducă instanța în

eroare, or, resistematizarea bunului nu presupune demolare și construcție, ci numai

lucrări de renovare. Prin cererea adresată cu privire la eliberarea autorizației au

anexat toate actele necesare, unde este proiectată „Resistematizarea apartamentului

nr.XXX în limitele existente, cu amenajarea mansardei în volumul acoperișului din

mun. XXXX, str. XXXX”.

Examinând temeiurile invocate în recurs, în raport cu materialele cauzei și

obiecțiile din referința depusă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

5

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Consiliul Municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

dispune:

Recursul depus de Consiliul Municipal Chișinău și Primarul General al

municipiului Chișinău, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7