2rh-13/23 — încasarea datoriei la plata serviciilor locativ-comunale, a penalitatilor si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2rh-13/23

2-18164799-01-2rh-20022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – N. Patrașcu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, I. Secrieru

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – A. Cobăneanu, I. Bejenaru, N. Craiu

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire depusă de către Maria Ceceli (Coșnițcaia),

Eugeniu Bahu și Nicoleta Bahu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 196 împotriva Mariei Ceceli

(Coșnițcaia), lui Eugeniu Bahu și Nicoletei Bahu cu privire la încasarea datoriei la

plata serviciilor locativ-comunale și necomunale, încasarea penalității și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care s-a restituit recursul declarat de Eugeniu Bahu, în temeiul art. 438 alin. (2) din

Codul de procedură civilă,

constată:

La 31 mai 2018, Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 196 a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Ceceli (Coșnițcaia), lui Eugeniu

Bahu și Nicoletei Bahu, prin care a solicitat încasarea în mod solidar a datoriei

pentru serviciile locativ-comunale și necomunale în sumă de 19 175,16 lei pentru

perioada 01 decembrie 2015 – 01 mai 2018, a penalității în mărime de 0,1% pentru

fiecare zi de întârziere a neachitării în termen pentru perioada 01 decembrie 2015 –

01 mai 2018 în sumă de 10 831,65 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

admis parțial acțiunea.

S-a încasat în mod solidar de la Maria Ceceli (Coșnițcaia), Eugeniu Bahu și

Nicoleta Bahu în beneficiul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 196

datoria pentru serviciile locativ-comunale și cele pentru deservirea blocului pentru

perioada 01 decembrie 2015 – 01 mai 2018 în sumă de 19 175,16 lei, penalitatea

pentru fiecare zi de întârziere a neachitării în termen a datoriei în mărime de 9 500

de lei, cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat în cuantum de 900,22 de lei,

1

cheltuieli pentru telegramă în sumă de 159,80 de lei, cheltuieli pentru citare

publică în sumă de 200 de lei, cât și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime

de 1 000 de lei.

În rest, pretențiile au fost respinse (f.d. 59, 61-65).

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 196, reprezentată de

avocatul Rodica Crețu și s-a modificat hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, după cum urmează:

S-a majorat suma penalității de întârziere de la 9 500 de lei la 10 831,65 de

lei, precum și suma adjudecată cu titlu de compensare a cheltuielilor de asistență

juridică de la 1 000 de lei la suma de 2 000 de lei.

În rest, hotărârea instanței de fond s-a menținut (f.d. 100, 101-107).

La 25 august 2020, Eugeniu Bahu a depus la Curtea Supremă de Justiție

cerere de recurs împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

redactată în limba rusă.

Prin încheierea din 26 august 2020 a Curții Supreme de Justiție nu s-a dat curs

cererii de recurs depuse de Eugeniu Bahu împotriva deciziei din 10 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și i s-a acordat recurentului Eugeniu Bahu termen până la

21 septembrie 2020 pentru prezentarea traducerii în limba de stat a recursului

declarat la 25 august 2020 și a dovezii de plată a taxei de stat în cuantum de 450,10

de lei, fiindu-i explicat că în caz dacă nu va lichida neajunsurile menționate în

termenul stabilit, cererea de recurs nu va fi considerată depusă și cu toate

documentele anexate va fi restituită

La 21 septembrie 2020, Eugeniu Bahu a înregistrat la Curtea Supremă de

Justiție cerere la care a anexat dovada de plată a taxei de stat în cuantum de 450,10

de lei, solicitând intentarea procedurii în recurs, dar fără a prezenta recursul

redactat în limba de procedură.

Prin încheierea din 28 septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a

restituit recursul declarat de Eugeniu Bahu împotriva deciziei din 10 martie 2020 a

Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 438 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

din motiv că nu a înlăturat deficiențele cererii de recurs în cadrul termenului

acordat de către Curtea Supremă de Justiție prin încheierea din 26 august 2020 și

nu a prezentat cererea de recurs redactată în limba de procedură.

La 15 februarie 2023, Maria Ceceli (Coșnițcaia), Eugeniu Bahu și Nicoleta

Bahu au depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de revizuire a încheierii din 28

septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, redactată în limba rusă (f.d. 179

recto-verso).

Prin referința din 13 martie 2023, intimata Cooperativa de Construcție a

Locuințelor nr. 196 a solicitat respingerea revizuirii ca fiind inadmisibilă.

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul constată că cererea de revizuire depusă de către Maria Ceceli

(Coșnițcaia), Eugeniu Bahu și Nicoleta Bahu împotriva încheierii din 28

2

septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție este redactată în limba rusă.

La capitolul dat Colegiul învederează că, în conformitate cu art. 24 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești

se desfășoară în limba moldovenească.

În Declarația de Independență din 27 august 1991, Parlamentul Republicii

Moldova a proclamat independența țării, cu decretarea limbii române ca limbă de

stat.

Conform art. 13 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, limba de stat a

Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei

latine.

Astfel, se constată că Preambulul Declarației de Independență și Constituția

Republicii Moldova, care sunt două acte fundamentale, concurează referitor la

denumirea limbii de stat a Republicii Moldova. Însă, în acest sens, Curtea

Constituțională, prin hotărârea nr. 36 din 05 decembrie 2013 privind interpretarea

art. 13 din Constituție în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de

Independență a Republicii Moldova, a hotărât că în cazul existenței unor

divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul

constituțional primar al Declarației de Independență prevalează.

Curtea a constatat că prevederea conținută în Declarația de Independență

referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează

asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în art. 13 din

Constituție.

Deopotrivă, art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9

alin. (1) din Legea cu privire la organizarea judecătorească coroborate cu

Declarația de Independență a Republicii Moldova, la fel, statuează că procedura

judiciară se desfășoară în limba de stat – limba română.

Așadar, prin prisma dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Codul de procedură

civilă coroborate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova, art. 118

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 9 alin. (1) din Legea cu privire

la organizarea judecătorească, judecarea cauzelor civile în instanțele judecătorești

se desfășoară în limba română, care este limba de stat a Republicii Moldova.

În această consecvență, instanța de revizuire notează că principiul utilizării

limbii oficiale, consfințit în Declarația de Independență a Republicii Moldova, în

art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească și art. 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

impune ca judecarea cauzelor civile să aibă loc în limba oficială a statului.

Principiul utilizării limbii oficiale impune obligația participanților la proces

de a se conforma condițiilor de admisibilitate a cererii de chemare în judecată,

cererii de apel, cererii de recurs, precum și a cererii de revizuire inter alia de a fi

redactate în limba în care se desfășoară procedura judiciară, adică în limba de stat

– limba română.

Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că dreptul de acces

la instanță nu este unul absolut și se pot impune anume limitări; acestea sunt

implicit admise, deoarece dreptul de acces „prin natura sa, presupune

reglementarea sa de către stat, reglementare care poate varia în timp și spațiu, în

concordanță cu nevoile și resursele comunității și ale indivizilor” (a se vedea

3

Stanev vs Bulgaria [Marea Cameră], 17 ianuarie 2012, §230; Pasquiuni vs San

Marino, 2 mai 2019, §156).

Condițiile de admisibilitate a unei căi de atac pot fi aplicate dacă nu reduc

substanța dreptului de acces la un tribunal, și, în special, dacă ele urmăresc un

scop legitim și dacă există o legătură rezonabilă de proporționalitate între

mijloacele utilizate și scopul care trebuie îndeplinit (a se vedea Sultan vs

Republica Moldova, 5 iunie 2018, §24; Graciova vs Republica Moldova, 24

ianuarie 2019, §§23-24). Limitările într-o cale extraordinară de atac pot fi mai

stricte decât cerințele instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter

alia, Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, §64; Samardžić vs Croația, 20 iulie

2017, §28; Zubac vs Croația [Marea Cameră], 5 aprilie 2018, §82)

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se

întocmesc în mod obligatoriu și în limba de stat, care este limba română, iar

cetățenii-justițiabili care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se

exprime în limba maternă, prin interpret, în cadrul procedurilor desfășurate în fața

instanței judecătorești, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat.

Însă, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și

înainta în instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, dar în mod

obligatoriu traduse și în limba de stat.

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de

revizuire este redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura

judiciară, este aplicabilă sancțiunea procedurală sub forma inadmisibilității cererii

de revizuire. Or, în conformitate cu articolul 10 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de

drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în

caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură,

precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Pe cale de consecință, instanța de revizuire notează că ignorarea de către

subiectul procesual civil a prescripțiilor legale și a condițiilor de legalitate a

cererii de revizuire ar lipsi procedura civilă de eficiență și ar submina efectele

actului de justiție. În acest sens legiuitorul a instituit în procesul civil instituția

sancțiunilor procedurale, una dintre care este perimarea, adică sancționarea

pasivității participanților la proces.

Astfel, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui act de procedură

atrage după sine perimarea, ca sancțiune procedurală pentru neglijența părților

sau a participanților la proces în îndeplinirea obligațiilor sale procedurale, precum

și de intenția acestora de a abandona procesul civil. Respectiv, perimarea fiind o

consecință a lipsei de străduință și insistență în desfășurarea procesului civil.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de revizuire

depusă de Maria Ceceli (Coșnițcaia), Eugeniu Bahu și Nicoleta Bahu este

redactată într-o altă limbă decât cea în care se desfășoară procedura judiciară,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu Declarația de Independență a Republicii Moldova,

art. 118 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, art. 9 alin. (1) din Legea cu

4

privire la organizarea judecătorească, art. 24 alin. (1), art. 269-270, art. 453

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Maria

Ceceli (Coșnițcaia), Eugeniu Bahu și Nicoleta Bahu împotriva încheierii din 28

septembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 196

împotriva Mariei Ceceli (Coșnițcaia), lui Eugeniu Bahu și Nicoletei Bahu cu

privire la încasarea datoriei la plata serviciilor locativ-comunale și necomunale,

încasarea penalității și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

5