2ra-1320/22 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral

2ra-1320/22 — anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1320/22

2-21004148-01-2ra-19092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Mardari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)

DECIZIE

22 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de către Maia Cuflic, reprezentată de avocatul

Dumitru Barbaroș și de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate de

Acțiuni,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maia Cuflic

împotriva Băncii Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate de Acțiuni cu

privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară sub formă de concediere,

restabilirea la locul de muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate

de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost

respinse apelul declarat de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate de

Acțiuni și apelul incident declarat de către Maia Cuflic și a fost menținută hotărârea

din 21 iunie 2012 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 12 ianuarie 2021 Maia Cuflic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva BC „Moldova-Agroindbank” SA cu privire la anularea ordinului de

sancționare disciplinară sub formă de concediere, restabilirea la locul de muncă,

încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 20 august 2020, prin

1

ordinul nr. 136 a fost inițiată o anchetă de serviciu cu privire la elucidarea

circumstanțelor aferente procesului de acordare și achitare a unor credite persoanelor

fizice în cadrul sucursalei nr. 10 Chișinău, BC „Moldova-Agroindbank” SA.

Prin același ordin, pe perioada anchetei de serviciu a fost suspendat contractul

individual de muncă încheiat cu Maia Cuflic, începând cu data de 21 august 2020.

Reclamanta a susținut că la 11 septembrie 2020, prin intermediul poștei

electronice, i s-a solicitat să răspundă la un șir de întrebări formulate de bancă. Deși

banca a pretins solicitarea respectivă ca fiind explicații scrise, totuși, a fost privată de

dreptul de a prezenta explicații, or, nu a fost informată în ce constă ancheta inițiată în

privința sa pentru a putea prezenta explicații concludente în apărare.

Au fost înaintate doar unele întrebări pe care banca le-a considerat în mod unilateral

importante pentru demararea anchetei, fiind privată de dreptul de a prezenta explicații

scrise.

Reclamanta a specificat că a răspuns la întrebări în termene proxime, iar la 28

septembrie 2020, ora 09:45 a fost contactată de către angajatul băncii pentru a

expedia răspunsurile la întrebări, indicând că nu a primit informația solicitată. I-a

comunicat că răspunsul a fost expediat în termen și că dovada este extrasul din poșta

electronică din 14 septembrie 2020, ora 15:47. Însă, repetat a expediat răspunsurile la

data de 28 septembrie 2020, ora 09:45.

Reclamanta a notat că, i s-a reproșat că informația nu este semnată și nu poate fi

acceptată. Astfel, i s-a solicitat ca personal să ducă nota semnată, deși banca i-a

expediat inițial întrebările prin e-mail, solicitarea la fel nefiind semnată.

A remarcat că, a informat angajatul băncii despre faptul că starea de sănătate

nu-i permite fizic să se prezinte repetat la sediul băncii, mai mult ca atât, timp de 40

de zile a fost de mai multe ori la sediul central și nimeni nu a solicitat ca nota

informativă să fie semnată.

Reclamanta a invocat că nu i-a fost comunicată nicio informație cu privire la

modul de derulare, finalitate, decizii în cadrul anchetei, în pofida faptului că în mod

repetat a contactat secția resurse umane pentru a afla când urmează să revină la

serviciu. De fiecare dată i se spunea că nu există careva informații în acest sens.

A relatat că, după o lună de la momentul demarării anchetei, la data de

25 septembrie 2020 a expediat o cerere scrisă, prin intermediul poștei electronice,

pentru a se informa dacă ancheta de serviciu s-a finalizat și care este data când ar

trebui să se prezinte la serviciu, dar nu a primit răspuns. Astfel, s-a prezentat la locul

de muncă pentru a afla dacă ancheta de serviciu s-a finisat și dacă poate reveni la

locul de muncă, dar i s-a comunicat să meargă acasă și că va fi informată ulterior

despre decizia băncii.

A mai indicat că, insistența sa referitor la revenirea la serviciu a fost motivată de

faptul că, pe de o parte prin ordinul nr. 136 din 20 august 2020 contractul individual

de muncă i-a fost suspendat pe durata anchetei, iar pe de altă parte informații cu

privire la finisarea anchetei nu a recepționat.

În acest sens a susținut că este mamă a doi copii, divorțată, iar mijloacele

financiare îi sunt necesare pentru întreținerea copiilor și nu își poate permite să stea

2

acasă fără venit lunar.

Reclamanta a afirmat că în acea perioadă, din cauza emoțiilor negative i s-a

agravat starea de sănătate, fiind necesară adresarea la medic și la data de

28 septembrie 2020, la medicul de familie a aflat că i-a fost dezactivată polița

medicală, astfel deținând statutul de persoană neasigurată. Deoarece polița de

asigurare se dezactivează ca urmare a suspendării contractului individual de muncă și

se reactivează doar după reluarea contractului de muncă, a ajuns la concluzia că la

data de 28 septembrie 2020 contractul individual de muncă încă era suspendat și

întrucât conform ordinului de inițiere a anchetei contractul individual de muncă a fost

suspendat pe întreaga durată a acesteia, ancheta de serviciu la 28 septembrie 2020

încă nu era finisată, adică a durat mai mult de o lună.

Reclamanta a menționat că, doar după solicitarea sa către bancă de a fi

informată despre statutul ei, întrucât suporta cheltuieli pentru servicii medicale, polița

de asigurare i-a fost reactivată.

A mai declarat că, contrar prevederilor legale, la data de 24 septembrie 2020 i

s-a solicitat să scrie cerere de acordare a concediului anual de odihnă, cu dată

anterioară solicitării, adică începând cu data de 21 septembrie 2020, când se

împlineau 30 de zile din data demarării anchetei de serviciu.

Maia Cuflic a susținut că, fiind suspendată din funcție și în lipsa surselor de

venit, având la întreținere 2 copii minori, la data de 08 septembrie 2020 a depus

cerere de concediu anual, care i-a fost refuzată pe motivul că în perioada anchetei de

serviciu nu se permite acordarea concediului anual. A refuzat categoric să solicite

concediul de odihnă anual cu o dată anterioară, dar întrucât avea nevoie de venituri

pentru a întreține copiii, a acceptat să solicite concediul de odihnă anual începând cu

24 septembrie 2020.

Reclamanta a remarcat că la 28 octombrie 2020 a fost emis ordinul nr. 3782-p

cu privire la aplicarea unor sancțiuni, prin care a fost concediată din funcția deținută,

conform art. 86 alin. (1) lit. k), p) și art. 2111 lit. b) din Codul muncii, adică

încălcarea gravă a obligațiunilor de muncă manifestată prin acordarea serviciilor prin

uzul funcției, în schimbul unei remunerații, unui serviciu sau altor beneficii, ce a

servit la pierderea încrederii angajatorului.

A invocat că argumentele incluse în motivarea deciziei de aplicare a sancțiunii,

precum că ar fi făcut uz de funcția ocupată în schimbul unei remunerări, nu

corespund adevărului și nu sunt confirmate prin date obiective, sunt doar niște

aprecieri eronate a situației de fapt din partea grupului de anchetă. Din ordinul nr.

3782-p din 28 octombrie 2020 rezultă că comisia de anchetă a pus la baza

incriminării sale declarațiile unui fost client al băncii, un oarecare V. Pascari, care ar

avea frustrările sale legate de refuzul de a-l credita. Deci, uzul funcției în schimbul

unei remunerări, unui serviciu sau altor beneficii nu și-a găsit confirmare în cadrul

anchetei de serviciu, decât prin declarațiile false ale fostului debitor, care a afirmat că

pe parcursul anului 2018 i-ar fi lăsat repetat mijloace bănești în numerar, pe care le-ar

fi depus la cont, astfel că creditele deveneau prea des restante, iar dânsa ar fi însușit o

parte din bani, ceea ce nu corespunde adevărului.

3

Reclamanta a specificat că membrii comisiei de anchetă au stabilit în mod

discreționar, nefiind experți în domeniu, prin compararea semnăturilor de pe ordinele

de plată cu semnăturile debitorilor din buletinele de identitate, susținând că acestea

diferă.

În acest context, a concretizat că pe faptul acordării creditelor cu încălcarea

regulilor, de către organul de urmărire penală al IP Centru a DP mun. Chișinău a fost

pornită o cauză penală, însă în cadrul urmăririi penale nu a fost confirmată vinovăția

și implicarea reclamantei la comiterea pretinsei fapte ilicite. Totodată, în ordinul nr.

3782-p din 28 octombrie 2020 s-a indicat perioada anului 2018, precum că s-ar fi

efectuat operațiuni suspecte, deși din 2018 până în 2020 au fost efectuate controale,

dar încălcări nu s-au depistat. Mai mult, reclamanta a fost premiată anual pentru

activitatea desfășurată.

Reclamanta a solicitat anularea în parte a ordinului nr. 3782-p din 28 octombrie

2020 cu privire la aplicarea unor sancțiuni disciplinare în privința sa în temeiul

prevederilor art. 86 alin. (1) lit. k), lit. p) și art. 2111 lit. b) din Codul muncii;

restabilirea în funcția de manager întreprinderi mici și mijlocii, Direcția Vânzări

Active, Departamentul Vânzări Întreprinderi Mici și Mijlocii; încasarea salariului

pentru perioada absentă de la muncă în sumă de 179 797,41 de lei; încasarea sumei

pentru tichetele de masă electronice pentru perioada absentă în mărime de 7785 de

lei; încasarea sumei pentru concediile legale pentru perioada absentă forțată de la

muncă în mărime de 16 000 de lei și ajutorul material la concediul anual conform

contractului individual de muncă, la nivelul anului precedent, în mărime de 40% din

salariu - 8250 de lei; încasarea compensației de întârziere pentru neachitarea în

termen a salariului în sumă de 69 211,32 de lei; încasarea compensației de întârziere

pentru neachitarea în termen a tichetelor de masă electronice în sumă de 2968,30 de

lei; încasarea sporurilor, ajutoarelor materiale și a adaosurilor, inclusiv a premialelor

pentru perioada absentă de la muncă, la nivelul anului precedent 21 august 2019 -

17 iunie 2020 în sumă de 44 997 de lei, conform extrasului din contul de card

salarial; repararea prejudiciului moral în cuantum de 50 000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 de lei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea și s-a anulat punctul 1 din ordinul nr. 3782-p din 28 octombrie

2020 emis de BC „Moldova-Agroindbank” SA „Cu privire la aplicarea unor sancțiuni

disciplinare”, prin care Maiei Cuflic i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub

formă de concediere din funcția deținută de manager ÎMM sucursala nr. 20 Chișinău

Direcția Vânzări Active, Departamentul Vânzări ÎMM, pentru pierderea încrederii

angajatorului față de salariat și încălcarea gravă a obligațiilor de muncă. A fost

obligată BC „Moldova-Agroindbank” SA de a o restabili pe Maia Cuflic în funcția de

manager ÎMM sucursala nr. 20 Chișinău Direcția Vânzări Active, Departamentul

Vânzări ÎMM sau altă funcție echivalentă. S-a încasat de la BC „Moldova-

Agroindbank” SA în beneficiul Maiei Cuflic despăgubirea pentru perioada absenței

forțate de la muncă începând cu data de 28 octombrie 2020 până la data emiterii

hotărârii în mărimea salariului mediu al salariatului pentru această perioadă, pornind

4

de la salariul mediu lunar de 20 624,40 de lei. S-a încasat de la BC „Moldova-

Agroindbank” SA în beneficiul Maiei Cuflic prejudiciul moral în mărime de 21 000

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4500 de lei. Totodată, s-a

încasat de la BC „Moldova-Agroindbank” SA în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 400 de lei. În partea solicitărilor de încasare a valorii tichetelor de masă

electronice, concedialelor, ajutorului material, sporurilor și premiilor, precum și a

dobânzii de întârziere pentru neachitarea salariului și a tichetelor de masă, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 21 iulie 2021, BC „Moldova-Agroindbank” SA a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, hotărârii din 21

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi, prin

care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

La data de 11 martie 2022 Maia Cuflic, reprezentată de avocatul Dumitru

Barbaroș, a depus cerere de apel incident împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 21 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea pretențiilor respinse și pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelul

declarat de BC „Moldova-Agroindbank” SA și apelul incident declarat de Maia

Cuflic și a fost menținută hotărârea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

La 26 august 2022 Maia Cuflic, reprezentată de avocatul Dumitru Barbaroș, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor

respinse și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

Reprezentantul recurentei a menționat că instanțele de judecată neîntemeiat au

respins solicitările de încasare a valorii tichetelor de masă electronice, concedialelor,

ajutorului material, sporurilor și premiilor, precum și a compensației de întârziere

pentru neachitarea salariului și a tichetelor de masă, în condițiile în care a fost

constatată ilegalitatea eliberării din serviciu a salariatului și s-a dispus încasarea

salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă. În asemenea circumstanțe, în

conformitate cu art. 330 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul este în întârziere de a

achita salariul începând cu data eliberării ilegale de la serviciu. Astfel, sunt întrunite

cumulativ cele 3 condiții indicate în hotărârea instanței de fond, menținută de instanța

de apel, care probează vina angajatorului și anume survine un temei legal de achitare

a drepturilor salariale, drepturile salariale nu sunt achitate și neachitarea se datorează

vinovăției angajatorului.

A menționat că la anularea actului ilegal de concediere, salariatul se consideră

că nici măcar nu a fost concediat și respectiv, acestuia urmează a-i fi achitat salariul

pentru toată perioada absenței forțate de la locul de muncă, iar subsecvent, prin

prisma prevederilor art. 330 alin. (2) din Codul muncii și penalitatea legală pentru

5

achitarea cu întârziere, adică reținerea de către angajator a salariului.

Reprezentantul recurentei a susținut că, în circumstanțele în care BC „Moldova-

Agroindbank” SA a acordat tichete de masă în perioada în care Maia Cuflic era

angajată, iar concedierea a fost constatată prin hotărârea instanței de judecată ca fiind

ilegală, neoferirea contravalorii tichetelor de masă pentru perioada absenței forțate de

la muncă constituie discriminare în domeniul raporturilor de muncă, în situația în care

ceilalți salariați le-au primit.

A mai invocat că, reieșind din faptul că Maia Cuflic a fost concediată nelegitim,

iar în privința ei a fost desfășurat o anchetă de serviciu netransparentă și cu abateri de

la cadrul legal, acesteia i-au fost cauzate suferințe psihice considerabile. Prin

comportamentul de rea-credință al intimatei, Maia Cuflic a trăit o stare de stres

continuu, stare care a început din luna august 2020, de când angajatorul a inițiat

abuziv ancheta de serviciu și continuă până în prezent.

Totodată, recurenta a suportat cheltuieli de asistență juridică în mărime de

10 000 de lei, care prin prisma prevederilor art. 96 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, urmează a fi încasare din contul intimatei.

La data de 24 octombrie 2022, BC „Moldova-Agroindbank” SA a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a apreciat

arbitrar probele.

Recurenta a indicat că, a folosit informațiile furnizate în cadrul urmăririi penale

doar în cadrul anchetei de serviciu și a fost în drept să le folosească, însă nu și la baza

concedierii, în ordinul nr. 3782-p din 28 octombrie 2020. Inițierea, efectuarea și

acumularea materialelor necesare unei anchete de serviciu este dreptul angajatorului,

însă, concluzia anchetei de serviciu a fost încadrată de angajator nu în baza art. 86

alin. (1) lit. j) din Codul muncii – săvârșirea unei infracțiuni stabilită prin hotărârea

instanței de judecată, dar în baza art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii - pierderea

încrederii angajatorului față de salariatul care gestionează nemijlocit mijloace bănești

sau valori materiale ori care are acces la sistemele informaționale ale angajatorului.

Respectiv, BC „Moldova-Agroindbank” SA a dedus din materialele anchetei de

serviciu nu vinovăția salariatei, dar pierderea încrederii față de salariată drept temei

legal de concediere prevăzut de art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

Recurenta a afirmat că instanța de apel a enumerat în decizie mai multe articole

din Codul muncii, dar nu a explicat încălcarea acestora de către angajator în privința

Maiei Cuflic. Astfel, din partea motivată a deciziei se poate deduce că instanța de

apel a criticat faptul că încălcările imputate pentru anul 2018 au fost puse la baza

concedierii și ar fi fost omis termenul de 6 luni din momentul pretinsei încălcări,

precum și a criticat declarația depusă de Valerii Pascari și extrasul din programul de

evidență a plăților.

A invocat că, teza precum că „din declarația clientului băncii Pascari Valerii nu

6

rezultă clar perioada în care au avut loc faptele relatate, iar extrasul din programul de

evidență a plăților reflectă operațiuni bancare efectuate în perioada 01 ianuarie 2017-

31 martie 2017” nu conduce nicidecum la concluzia certă de depășire a termenului de

6 luni la aplicarea concedierii din ziua comiterii abaterii disciplinare, deoarece

instanța în mod selectiv și arbitrar a ales perioada 01 ianuarie 2017-31 martie 2017.

În contradictoriu, instanța de apel a notat că în ordinul nr. 3782-p din 28 octombrie

2020, angajatorul a motivat riguros că „în rezultatul anchetei de serviciu au fost

cercetare creditele în perioada anilor 2016-2020”, ceea ce trebuia analizat, judecat și

luat în considerare de instanța de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia contestată a fost pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău la data de

14 iunie 2022.

Potrivit materialele cauzei, instanța de apel a expediat copia deciziei integrale în

adresa participanților la proces, prin poșta electronică, la data de 24 august 2022 (f.d.

44, volumul II).

Astfel, recursurile, declarate la 26 august 2022 și 24 octombrie 2022, sunt în

termen.

Prin notificarea din 19 septembrie 2022 și 28 octombrie 2022, Curtea Supremă

de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursurilor, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 07 decembrie 2022 a considerat recursurile admisibile

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursuri,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

Din materialele dosarului rezultă că în baza contractului individual de muncă nr.

435-15 din 04 noiembrie 2015 și acordului suplimentar din 18 martie 2019, Maia

Cuflic a fost angajată la BC „Moldova Agroindbank” SA în funcția de manager ÎMM

sucursala nr. 20 Chișinău Direcția Vânzări Active, Departamentul Vânzări ÎMM (f.d.

60-68, volumul I).

La data de 20 august 2020 vicepreședintele Comitetului de Conducere al BC

”Moldova Agroindbank” SA, Stela Recean, s-a adresat la președintele Comitetului de

Conducere cu o notă informativă privind suspiciunile de creditare frauduloasă

identificate de către Grupul Recuperare Datorii (f.d. 117, volumul I).

Astfel, potrivit ordinului nr. 136 din 20 august 2020 emis de președintele

Comitetului de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, Serghei Cebotari, a

fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu privind examinarea și elucidarea

circumstanțelor aferente procesului de acordare și achitare a creditelor persoanelor

fizice în cadrul sucursalei nr. 10 Chișinău (f.d. 118, volumul I).

Potrivit pct. 3 al ordinului enunțat, începând cu 21 august 2020 și pe toată

perioada anchetei de serviciu, a fost suspendat contractul individual de muncă nr.

435-15 din 04 noiembrie 2015, încheiat cu Maia Cuflic, manager IMM (sucursala nr.

20 Chișinău), Direcția Vânzări Active, Departamentul Vânzări IMM.

În rezultatul anchetei de serviciu, BC „Moldova Agroindbank” SA a emis

ordinul nr. 3782-p din 28 octombrie 2020 „Cu privire la aplicarea unor sancțiuni

disciplinare” (f.d. 25-27, volumul I).

Conform pct. 1 din acest ordin, Maia Cuflic a fost concediată din funcția

deținută de manager ÎMM sucursala nr. 20 Chișinău Direcția Vânzări Active,

Departamentul Vânzări ÎMM, conform art. 86 alin. (1) lit. k) și p) și art. 2111 lit. b)

din Codul muncii, pentru comiterea de către aceasta a acțiunilor culpabile care

servesc temei pentru pierderea încrederii angajatorului față de salariat și încălcarea

gravă a obligațiilor de muncă.

Prin cererea din 10 decembrie 2020, Maia Cuflic și-a exprimat dezacordul cu

ordinul de concediere din 28 octombrie 2020, solicitând anularea acestuia,

restabilirea la locul de muncă deținut anterior, acordarea salariului pentru absență

forțată de la muncă, achitarea sporurilor, indemnizațiilor și adaosurilor, compensației

de întârziere pentru neachitarea la timp a salariului și repararea prejudiciului moral

(f.d. 36-38, volumul).

Cererea a fost recepționată de BC „Moldova Agroindbank” la data de

14 decembrie 2020, însă angajatorul nu a răspuns la aceasta (f.d. 39).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Maia Cuflic a solicitat anularea

pct. 1 din ordinul nr. 3782-p din 28 octombrie 2020, restabilirea în funcția de manager

întreprinderi mici și mijlocii, Direcția Vânzări Active, Departamentul Vânzări

Întreprinderi Mici și Mijlocii, încasarea salariului pentru perioada absentă de la

muncă în sumă de 179 797,41 de lei, încasarea sumei pentru tichetele de masă

electronice pentru perioada absentă în mărime de 7785 de lei, încasarea sumei pentru

concediile legale pentru perioada absentă forțată de la muncă în mărime de 16 000 de

lei și ajutorul material la concediul anual conform contractului individual de muncă,

8

la nivelul anului precedent, în mărime de 40% din salariu - 8250 de lei; încasarea

compensației de întârziere pentru neachitarea în termen a salariului în sumă de 69

211,32 de lei; încasarea compensației de întârziere pentru neachitarea în termen a

tichetelor de masă electronice în sumă de 2968,30 de lei; încasarea sporurilor,

ajutoarelor materiale și a adaosurilor, inclusiv a premialelor pentru perioada absentă

de la muncă, la nivelul anului precedent 21 august 2019 - 17 iunie 2020 în sumă de 44

997 de lei, conform extrasului din contul de card salarial; repararea prejudiciului

moral în cuantum de 50 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime

de 10 000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a anulat punctul 1 din ordinul nr. 3782-p din 28

octombrie 2020 emis de BC „Moldova-Agroindbank” SA „Cu privire la aplicarea

unor sancțiuni disciplinare”, prin care Maiei Cuflic i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară sub formă de concediere, cu restabilirea ultimei în funcția de manager

ÎMM sucursala nr. 20 Chișinău Direcția Vânzări Active, Departamentul Vânzări ÎMM

sau altă funcție echivalentă. S-a încasat de la BC „Moldova-Agroindbank” SA în

beneficiul Maiei Cuflic despăgubirea pentru perioada absenței forțate de la muncă

începând cu data de 28 octombrie 2020 până la data emiterii hotărârii în mărimea

salariului mediu al salariatului pentru această perioadă, pornind de la salariul mediu

lunar de 20 624,40 de lei, precum și prejudiciul moral în mărime de 21 000 de lei și

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4500 de lei. Totodată, s-a încasat de la

BC „Moldova-Agroindbank” SA în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 400

de lei. În partea solicitărilor de încasare a valorii tichetelor de masă electronice,

concedialelor, ajutorului material, sporurilor și premiilor, precum și a dobânzii de

întârziere pentru neachitarea salariului și a tichetelor de masă, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de BC „Moldova-

Agroindbank” SA și a apelului incident depus de Maia Cuflic, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acestora și a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele

prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se

poată da un răspuns afirmativ sau negativ.

În conformitate cu 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

9

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului,

instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea

primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este

întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la

soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral,

complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor

unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale,

are obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii

și să nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța

inferioară (Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27;

Georgiadis c. Greciei nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelurile, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei.

Conform art. 209 din Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică, de regulă,

imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din ziua

constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de

odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical. Sancțiunea disciplinară nu

poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în

urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare – după expirarea a 2

ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata desfășurării

procedurii penale.

În decizia contestată, instanța de apel a reținut că materialul probator anexat la

materialele dosarului atestă cu certitudine că sancționarea disciplinară a Maiei Cuflic

cu concedierea din funcția deținută, a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 209 din

Codul muncii, fapt ce indică la ilegalitatea punctului 1 din ordinul nr. 3782-p din 28

octombrie 2020.

Astfel, instanța de apel a indicat că sancțiunea a fost aplicată peste termenul de 6

luni prevăzut de art. 209 alin. (2) din Codul muncii, motivând că din actele anchetei

de serviciu rezultă că pretinsele încălcări imputate salariatului Maia Cuflic cu privire

la procedurile de creditare datează din anul 2018, pe când ordinul de concediere a fost

emis la 28 octombrie 2020.

10

De asemenea, instanța de apel a menționat că extrasul din programul de evidență

a plăților reflectă operațiuni bancare efectuate în perioada 01 ianuarie 2017 – 31

martie 2017, respectiv, prin prisma art. 209 alin. (2) din Codul muncii, termenul de

aplicare a sancțiunii a expirat.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că instanța de apel pripit a ajuns la concluzia că în speță a fost

încălcat termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare stabilit în art. 209 alin. (2) din

Codul muncii, fără a analiza minuțios circumstanțele speței în raport cu aceste

prevederi legale.

Potrivit notei de serviciu din 20 august 2020 a vicepreședintelui Comitetului de

Conducere al BC ”Moldova Agroindbank” SA privind suspiciunile de creditare

frauduloasă identificate de către Grupul Recuperare Datorii (f.d. 117, volumul I), în

cadrul activității zilnice a Grupului Recuperare Datorii, în urma efectuării apelului

telefonic către debitorul Vladimir Obreja (care a beneficiat de credit în sumă de

100 00 d elei la 26 iulie 2017), ultimul a comunicat băncii că de fapt, creditul a fost

obținut în folosul fostului său angajator Valerii Pascari.

În baza ordinului nr. 136 din 20 august 2020 emis de președintele Comitetului

de Conducere al BC „Moldova Agroindbank” SA, a fost efectuată o anchetă de

serviciu privind elucidarea circumstanțelor aferente procesului de acordare și achitare

a creditelor persoanelor fizice în cadrul sucursalei nr. 10 Chișinău, inclusiv modul de

utilizare a mijloacelor bănești de către beneficiarii creditelor și rambursarea acestora.

Reieșind din conținutul ordinului de concediere, temei pentru inițierea anchetei

de serviciu au servit unele informații, prezentate de DAORC, potrivit cărora în cadrul

sucursalei nr. 10 Chișinău a fost depistat un grup de restanțieri, care au obținut credite

în favoarea unei persoane terțe. Dosarele de credit ale acestora au fost perfectate

preponderent de către Maia Cuflic, care la momentul respectiv deținea funcția de

director adjunct, sucursala nr. 10 Chișinău.

În rezultatul anchetei de serviciu au fost identificate 4 grupuri, constituite din

totalul de 37 de debitori, care în perioada anilor 2016-2020 au obținut 42 de credite în

sumă totală de 4760,7 mii lei.

Din totalul creditelor acordate: 31 de credite au fost analizate de către Maia

Cuflic, 17 credite au fost analizate de către Dorin Focșa și 27 de credite au fost

autorizate de Iurie Roșca.

În cadrul anchetei de serviciu, unii debitori au recunoscut faptul că au beneficiat

de credite contractate în favoare terților și că angajații băncii cunoșteau despre

aceasta, iar în cazul unui beneficiar efectiv, Valerii Pascari, creditele au fost obținute

cu ajutorul angajatului băncii Maia Cuflic.

De asemenea, în cadrul acestui grup, pe parcursul anului 2018 au fost observate

operațiuni suspecte de achitare a creditelor, toate tranzacțiile fiind inițiate de către

Maia Cuflic.

În concluzie, angajatorul a indicat în ordinul nr. 136 din 20 august 2020 că în

urma anchetei de serviciu au fost stabilite încălcări din partea angajaților băncii ale

cadrului normativ intern aferent procedurii de creditare a clienților băncii și efectuării

11

operațiunilor de casierie, cele mai semnificative referindu-se la: neasigurarea

acumulării depline a informației despre debitorii băncii; acordarea creditelor

debitorilor care nu corespund cerințelor minime de eligibilitate; inițierea și efectuarea

operațiunilor de încasare a numerarului în lipsa clientului.

Analizând circumstanțele enumerate care se conțin în ordinul de concediere,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că instanța de apel nu a stabilit cu certitudine care este perioada când

au fost comise pretinsele încălcări și acțiuni culpabile care au servit temei pentru

pierderea încrederii angajatorului față de salariat.

Or, reieșind din constatările angajatorului expuse în ordinul de concediere, în

cadrul anchetei de serviciu a fost analizată procedura de acordare a creditelor în

perioada anilor 2016-2020, fiind identificate 4 grupuri, constituite din totalul de 37 de

debitori, care în perioada respectivă au obținut 42 de credite în sumă totală de 4760,7

mii lei.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că pretinsele încălcări imputate

salariatului Maia Cuflic cu privire la procedurile de creditare datează din anul 2018,

fără a supune analizei întregul conținut al ordinului de concediere, referindu-se,

selectiv, doar la acele fapte ce au avut loc în anul 2018, în pofida faptului că în cadrul

anchetei de serviciu au fost stabilite circumstanțe care au avut loc și în alte perioade și

anume, în perioada anilor 2016-2020.

Stabilirea certă a momentului comiterii pretinsei abateri disciplinare este

importantă pentru calcularea termenelor de aplicare a sancțiunilor disciplinare, fapt ce

nu a fost realizat de către instanța de apel.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că pe faptul acordării creditelor cu

încălcarea regulilor a fost pornită la 13 noiembrie 2019 o cauză penală în baza

elementelor componente ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), d) din

Codul penal, care potrivit scrisorii nr. 34/20-1-1115 la data de 26 august 2020 se afla

în gestiunea organului de urmărire penală a Inspectoratului de Poliție Centru (f.d. 35,

volumul I).

În conformitate cu aliniatul (2) al art. 209 din Codul muncii, sancțiunea

disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii

disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activității economico-financiare –

după expirarea a 2 ani de la data comiterii. În termenele indicate nu se include durata

desfășurării procedurii penale.

Legiuitorul a prevăzut expres că în termenul de 6 luni din ziua comiterii abaterii

disciplinare, nu se include durata desfășurării procedurii penale.

În speță, instanța de apel nu a stabilit la ce etapă se află examinarea cauzei

penale, circumstanță care este importantă la aplicarea prevederilor art. 209 din Codul

muncii.

La materialele dosarului a fost anexată doar scrisoarea nr. 34/20-1-1115 din

26 august 2020 a Inspectoratului de Poliție Centru, nefiind cunoscută finalitatea

cauzei penale.

12

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel a emis o

decizie pripită și nemotivată, fapt ce indică incontestabil la încălcarea normelor de

drept procedural, instanța examinând superficial atât apelurile, cât și cauza dedusă

judecării, fapt ce impune casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, instanța

de recurs fiind în imposibilitate de a înlătura aceste omisiuni și de a verifica

argumentele indicate în cererile de recurs.

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate

cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R

(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului

Europei).

Se accentuează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate

constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta

presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,

respectiv, admiterea sau respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea

din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară, care nu putea fi corectată de instanța de recurs.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia

pronunțată nu satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act

judecătoresc, omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa integral decizia instanței de apel

și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de către Maia Cuflic, reprezentată de avocatul

13

Dumitru Barbaroș și de Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate de

Acțiuni.

Se casează integral decizia din 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Maia Cuflic împotriva Băncii

Comerciale „Moldova-Agroindbank” Societate de Acțiuni cu privire la anularea

ordinului de sancționare disciplinară sub formă de concediere, restabilirea la locul de

muncă, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

14