2ra-10/23 — desfacerea căsătoriei

2ra-10/23 — desfacerea căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-10/23

(2-21122127-01-2ra-04012023)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului

Igori Gaimer, avocatul Ina Bostan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igori Gaimer

împotriva Nicoletei Gaimer cu privire la desfacerea căsătoriei,

la cererea reconvențională depusă de Nicoleta Gaimer împotriva lui Igori

Gaimer, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și familie din Trușeni,

municipiul Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de apelantul Igori Gaimer, a fost menținută

hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 13 august 2021, Igori Gaimer a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nicoletei Gaimer cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, a încheiat căsătoria cu pârâta

Nicoleta Gaimer din care a rezultat copilul minor - XXXXX, născută la XXXXX.

A comunicat reclamantul că, ținând cont de situația financiară precară a

tinerii familii, soții au plecat la muncă în străinătate în luna mai a anului 2016.

Cu toate că reclamantul a depus toată diligența de a întreține familia, inclusiv

prin susținerea pârâtei în continuarea studiilor, încă de la începutul vieții de familie

în străinătate, pârâta a manifestat atitudine neglijentă față de principiile și valorile

unei familii tradiționale.

A indicat reclamantul că, situația s-a înrăutățit și mai mult în momentul când

pârâta a revenit în Republica Moldova în luna iunie a anului 2021, fapt ce i-a dat

de presupus primului că ultima nu își dorește continuitatea familiei.

Astfel, discuțiile telefonice ale reclamantului cu pârâta de a reîntregi familia

în Germania s-au soldat cu eșec, respectiv Nicoleta Gaimer nu a dorit să se

reîntoarcă la domiciliul comun.

Ca urmare, a menționat reclamantul că, în familie s-a creat o atmosferă

tensionată, iar din cauza comportamentului negativ al soției are de suferit și copilul

1

minor comun.

Respectiv, reclamantul a indicat că, nu este întreținută relația de căsătorie,

nu este dusă o gospodărie și o gestiune în comun a treburilor familiale, fapte care

au făcut ca soții să se îndepărteze unul de altul, respectiv se atestă o căsătorie

formală, deoarece fiecare soț își soluționează problemele cotidiene fără

sprijinul/susținerea celuilalt.

Incompatibilitatea caracterelor, viziunile contrare asupra modului și

principiilor de conviețuire, lipsa totală a sprijinului moral reciproc, au condus la

convingerea fermă a reclamantului privind imposibilitatea păstrării familiei,

respectiv reclamantul a considerat inoportună menținerea familiei, eșuând toate

căile de împăcare, fapt pentru care a solicitat instanței de judecată desfacerea

căsătoriei.

La data de 27 ianuarie 2022, avocatul Străisteanu Doina Ioana în interesele

pîrîtei Nicoleta Gaimer, a depus cerere reconvențională împotriva lui Igori Gaimer

cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, încasarea de la

pârâtul Igori Gaimer în beneficiul reclamantei a pensiei de întreținere a copilului

minor în mărime de 1/4 din veniturile lunare până la majorat și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d. 26).

Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă.

S-a desfăcut căsătoria dintre Igori Gaimer și Nicoleta Gaimer (Vataman),

încheiată la 23 octombrie 2015, la Primăria XXXXX, mun. XXXXX, act de

căsătorie nr. 65.

S-a admis acțiunea reconvențională depusă de Nicoleta Gaimer împotriva

lui Igori Gaimer, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și familie din

Trușeni, mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, cu

mama Nicoleta Gaimer.

S-a încasat de la Igori Gaimer în beneficiul Nicoletei Gaimer, pensia de

întreținere a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime de 1/4 cotă-

parte din veniturile lunare, de la depunerea acțiunii reconvenționale în judecată la

27 ianuarie 2022, până la atingerea majoratului și cheltuielile de judecată privind

taxa de stat în mărime de 100 lei, și asistența juridică în mărime de 3000 lei.

S-a încasat de la Igori Gaimer, în bugetul de stat, taxa de stat în mărime de

150 lei, pentru pretenția privind încasarea pensiei de întreținere de care reclamanta

este scutită prin efectul legii.

S-a încasat taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț de la părți

conform legii.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 23 februarie 2022, avocatul

Ina Bostan în interesele apelantului Igori Gaimer a declarat apel împotriva

hotărârii, manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, solicitând

casarea parțială a hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea admiterii cererii reconvenționale prin care instanța a dispus

încasarea de la Igor Gaimer în beneficiul Nicoletei Gaimer a pensiei de întreținere

a copilului minor în mărime de ¼ cotă parte din veniturile lunare până la atingerea

majoratului și a cheltuielilor de judecată privind taxa de stat de 100 lei și a

2

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 lei, cu emiterea unei hotărâri noi

de respingere a pretenției privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor

în mărime de ¼ parte din veniturile lunare și a cheltuielilor de judecată în sumă de

3 100 lei.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de apelantul Igori Gaimer și a fost menținută hotărârea din

16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Colegiul a constatat că, prima instanță a determinat

corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților

la proces.

Analizând argumentele invocate în cererea de apel, în raport cu probele

anexate la dosar și prevederile legii, ce guvernează raportul litigios, instanța de apel

a conchis că, cererea de apel urmează a fi respinsă, cu menținerea hotărârii

contestate, din următoarele considerente.

La caz, instanța de apel a reiterat că, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din

Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de

faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună

cu părinții sau separat.

Astfel, este cert că atât normele de drept naționale, cât și cele internaționale,

stabilesc că răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării lui le

revine ambilor părinți, care, indiferent de situațiile de conflict apărute între ei

trebuie să se conducă înainte de orice de interesul superior al copilului, iar,

părinților care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a

asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor financiare, condițiile de viață

necesare dezvoltării copilului.

Subsecvent, potrivit art. 75 din Codul familiei, pensia de întreținere pentru

copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în

mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți

copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de

instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea materială și familială a părinților,

de alte circumstanțe importante. În cazul în care unii copii rămân cu un părinte, iar

alții – cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin

asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă, determinată conform art. 76 din

Codul familiei.

Respectiv, instanța de apel a reținut că starea materială reprezintă situația

social-economică a persoanei (părinte), determinantă pentru întreținerea unei vieți

decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și

mobile deținute în proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de

profit, precum și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al

persoanei (ex. capacitatea de muncă, studiile etc).

Astfel, întru respectarea dezideratelor descrise mai sus, urmează să se țină

cont de principiul interesului superior al copilului consacrat la art. 9 din Convenția

cu privire la drepturile copilului la care Republica Moldova este parte, de

menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în

3

relații de căsătorie precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de

întreținere pentru fiecare copil în parte.

La caz, Colegiul instanței de apel a reținut că prin hotărârea instanței de fond

s-a dispus încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1/4 din

toate veniturile realizate de către pârât, lunar, până la atingerea majoratului

copilului.

Din actele cauzei se atestă că apelantul Igori Gaimer, este angajat în cîmpul

muncii pe teritoriul Germaniei, fapt confirmat prin contractul de muncă anexat la

materialele dosarului (f.d. 37).

Prin urmare, având în susținere prevederile normelor enunțate, raportate la

materialele cauzei și ținînd cont de faptul că la data pronunțării hotărârii apelantul

era angajat în cîmpul muncii în baza unui contract de muncă valabil (neexpirat),

instanța de apel a considerat că instanța de fond în mod temeinic a dispus încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de 1/4 din salariu și/sau din alte

venituri ale lui Igori Gaimer.

Contrar argumentelor apelantului, instanța de apel a statuat că, informația

Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru un copil, nu

constituie o normă imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi

apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/nivel minim

de la care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de

întreținere. Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de

întreținere a unui copil fiind mult mai mari.

În această ordine de idei, Colegiul instanței de apel a conchis că, părinții sunt

obligați să creeze copiilor condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea

acestora, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi

acordată doar la nivelul minimului de existență.

Verificând argumentele apelantului în raport cu materialele anexate la dosar,

instanța de apel a indicat că soluția primei instanțe cu privire la încasarea pensiei

de întreținere pentru copilul minor, este în deplină corespundere cu necesitățile

adecvate unei creșteri și dezvoltări adecvate a acestuia.

Reieșind din circumstanțele speței și argumentele invocate în cererea de apel

de către apelantul Igori Gaimer privind încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor în sumă fixă, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, iar

înscrisurile prezentate întru susținerea pretenției respective nu probează existența

unor circumstanțe ce ar impune necesitatea adoptării unei soluții privind încasarea

pensiei de întreține în cuantumul solicitat de apelant. Or, la caz, s-a stabilit

aplicabilitatea dispozițiilor art. 75 din Codul familiei.

Prin urmare, instanța de apel a iterat că, prima instanță just și întemeiat a

dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariu și/sau din alte

venituri, acest cuantum fiind unul rezonabil.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a considerat

justă soluția instanței de fond cu privire la încasarea din contul lui Igori Gaimer a

cheltuielilor de judecată: taxa de stat în mărime de 100 lei (pentru pretenția cu

privire la stabilirea domiciliului copilului minor) și taxa de stat de 150 lei (pentru

pretenția privind încasarea pensiei de întreținere) și cheltuielile de asistență juridică

în cuantum de 3000 lei.

Având în vedere că la materialele cauzei a fost anexat bonul de plată din 21

4

ianuarie 2022 care confirmă achitarea serviciilor de asistență juridică în mărime de

3000 lei (f.d. 57), și ținând cont de criteriile care determină caracterul rezonabil al

cheltuielilor de asistență juridică, Colegiul instanței de apel a conchis că suma de

3000 lei este una echitabilă și proporțională complexității cauzei deduse judecății.

Cu titlu distinct, cu referire la pretenția intimatei de încasare a cheltuielilor

de asistență juridică suportate în instanța de apel, Colegiul a notat că, potrivit

bonului de plată din 17 octombrie 2022, intimata Nicoleta Gaimer a achitat suma

de 2000 lei pentru serviciile de asistență juridică prestate de către avocatul Doina

Ioana Străisteanu (f.d. 111).

Astfel, având în vedere că s-a stabilit netemeinicia apelului declarat de Igori

Gaimer, prin prisma art. 96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, Colegiul

instanței de apel a dispus încasarea din contul apelantului Igori Gaimer, în

beneficiul intimatei Nicoleta Gaimer, a sumei în mărime de 2000 lei, cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică, suportate în instanța de apel.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel depusă de apelantul Igori Gaimer

și a menține hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 15 decembrie 2022, reprezentantul recurentului Igori Gaimer, avocatul

Ina Bostan, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

cu emiterea unei decizii noi.

Ulterior, reprezentantul recurentului Igori Gaimer, avocatul Ina Bostan, a

depus cerere de concretizare a recursului împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din 18 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru în partea admiterii cererii reconvenționale prin care

instanța a dispus a se încasa de la Igori Gaimer în beneficiul Nicoletei Gaimer

pensia de întreținere a copilului minor în mărime de ¼ cotă-parte din veniturile

lunare până la atingerea majoratului și a cheltuielilor de judecată privind taxa de

stat în mărime de 100 lei și asistența juridică în mărime de 3000 lei, cu emiterea

unei hotărâri noi în această parte.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului Igori Gaimer,

avocatul Ina Bostan a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a încălcat

esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la

adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar

fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către

instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 04 ianuarie

2023 (f.d. 147), instanța de recurs a comunicat intimatului recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referința depusă la 18 ianuarie 2023, reprezentantul intimatei Nicoleta

Gaimer, avocatul Doina Ioana Străisteanu a solicitat respingerea recursului depus

ca fiind inadmisibil.

5

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 18 octombrie 2022, iar cererea de

recurs a fost depusă la 15 decembrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 30 noiembrie 2022, conform scrisorii

de însoțire nr. 9283 (f.d. 129).

Astfel, recursul este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului Igori

Gaimer, avocatul Ina Bostan, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Igori Gaimer, avocatul Ina Bostan, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

6

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Igori Gaimer, avocatul Ina Bostan.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului

Igori Gaimer, avocatul Ina Bostan, împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Mariana Pitic

Galina Stratulat

7