2ra-1209/22 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului material si moral, încasarea dobânzilor de întârziere si a venitului ratat

2ra-1209/22 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului material si moral, încasarea dobânzilor de întârziere si a venitului ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1209/22

2-20087463-01-2ra-29082022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Arabadji

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dudca, D. Băbălău

DECIZIE

08 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și de Alexandr Todorov,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Todorov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu banca comercială „Investprivatbank” societate pe acțiuni,

în proces de lichidare, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și

moral, încasarea dobânzilor de întârziere și a venitului ratat,

împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Alexandr Todorov, s-a casat hotărârea din 18 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin

care s-a admis parțial acțiunea depusă de Alexandr Todorov,

constată:

La 23 iulie 2020, Alexandr Todorov a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată prin cererea din 25 mai 2021, împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și

moral, încasarea dobânzilor de întârziere și a venitului ratat (vol. I, f.d. 131, 132-

192).

În motivarea acțiunii a invocat că, la 15 martie 2004, a deschis un cont de

depozit bancar la banca comercială „Investprivatbank” societate pe acțiuni (în

continuare BC „Investprivatbank” SA) în valoare de 200 000 de dolari SUA cu o

dobândă de 10% anual.

În perioada 15-19 martie 2004, BC „Investprivatbank” SA a solicitat de la

Alexandr Todorov un împrumut în sumă de 145 000 de dolari SUA, în calitate de

gaj și garanție de întoarcere a împrumutului propunându-i acțiunile în sumă de 1

1

740 000 de lei. Astfel, la 19 martie 2004, a fost semnat contractul nr. 10-VIII de

abonare la acțiunile din emisia a 8-a, care la pct. 2.2 stipula că plata integrală a

valorii acțiunilor se efectuează în termen până la 07 iunie 2004, prin transfer

bancar, în contul indicat în contract.

Reclamantul a menționat că, observând imposibilitatea returnării mijloacelor

bănești în baza contractului nr. 10-VIII, nu a efectuat transferul banilor, deoarece

termenul stabilit pentru efectuarea plății integrale a valorii a expirat în data de 06

iunie 2004 la ora 23 și 59 minute, respectiv, a nu a fost realizată obligația sa de

achitare și procurare a acțiunilor.

Alexandr Todorov a relevat că, pentru a primi împrumutul în sumă de

145 000 de dolari SUA, BC „Investprivatbank” SA i-a propus încheierea unui

acord REPO (achiziționarea valorilor mobiliare cu condiția de răscumpărare) cu

acțiunile BC „Investprivatbank” SA din emisia a 8-a.

La 07 iunie 2004, a fost semnat acordul nr. 1 privind realizarea tranzacției

REPO (achiziționarea valorilor mobiliare cu condiția de răscumpărare) cu

acțiunile BC „Investprivatbank” SA din emisia a 8. În momentul semnării

acordului nr. 1 din 07 iunie 2004, contractul № 10-VIII din 19 martie 2004 și

acordul nr. 1 din 07 iunie 2004 au devenit contracte complexe. După semnarea și

încheierea acordului nr. 1 din 07 iunie 2004, Alexandr Todorov a dat

consimțământul la convertirea sumei de 145 000 de dolari SUA, care se afla pe

contul său de depozit și a transferului ulterior al sumei de 1 740 000 de lei,

conform contractelor complexe, contractul nr. 10-VIII din 19 martie 2004 și

acordul REPO nr. 1 din 07 iunie 2004.

Reclamantul a evocat că la emisiunea acțiunilor, BC „Investprivatbank” SA

nu a indicat și a tăinuit de la Banca Națională a Moldovei și de la Comisia

Națională a Pieței Financiare, că s-a încheiat un acord REPO și că există o

tranzacție REPO cu răscumpărarea inversă obligatorie a acțiunilor în momentul

realizării emisiunii.

În momentul primirii sumei de 1 740 000 de lei de la Alexandr Todorov, la

rubrica „destinația plății”, BC „Investprivatbank” SA nu a indicat că la temeinicia

plății stă acordul nr. 1 din 07 iunie 2004, contractul nr. 10-VIII din 19 martie

2004, dar a menționat documente inexistente, fapt ce a demonstrat că banca din

start intenționa să nu-și îndeplinească obligațiile asumate.

În opinia reclamantului, cauza tăinuirii de către bancă a informației au servit

prevederile art. 15 din Legea cu privire la piața valorilor mobiliare nr. 199-XIV

din 18 noiembrie 1998 (abrogată la 14 martie 2015). Banca a avut posibilitate să

introducă modificări în prospectul ofertei publice a valorilor mobiliare, se referă

la art. 16 din Legea nr. 199/1998. Astfel, în cazul înlăturării neajunsurilor în

momentul realizării emisiei a 8-a, BC „Investprivatbank” SA ar fi fost nevoită să

restituie lui Alexandr Todorov suma primită în mărime de 1 740 000 de lei, însă,

a preferat să tăinuiască de la Banca Națională a Moldovei și de la Comisia

Națională a Pieței Financiare tranzacția REPO cu privire la contractele complexe.

Reclamantul a notat că, potrivit acordului REPO, banca este obligată

necondiționat să răscumpere acțiunile. Așa, având în vedere că în perioada anilor

2006-2009 nu a fost depusă vreo cerere privind prelungirea acordului REPO

cerere privind refuzul de răscumpărare inversă al acțiunilor emitentului, banca

unilateral este obligată să efectueze răscumpărarea inversă a acțiunilor sale. Or,

pct. 11 al acordului stipulează expres că termenul acordului încheiat este valabil

până la îndeplinirea integrală a obligațiilor de către părți.

2

Așa, din motiv că banca intenționat și ilegal a încheiat acordul, care vine în

contradictoriu cu toate normele legale și nu a avut intenția de a-și îndeplini

benevol obligațiunile asumate în baza contractului cu privire la abonarea

acțiunilor și acordului REPO, Alexandr Todorov a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva BC „Investprivatbank” SA, intervenienți accesorii Comisia

Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a Moldovei și Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la declararea nulității actelor juridice

și aducerea părților la poziția inițială.

Prin hotărârea din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 24 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău și devenită

irevocabilă în baza deciziei din 08 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție, s-a

constatat nulitatea absolută a acordului nr. 1 din 07 iunie 2004 privind realizarea

tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor de valoare cu condiția răscumpărării) cu

acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a și a acordului nr. 2 din 27 iunie

2005 privind realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor de valoare cu

condiția răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a, cu

aducerea părților la poziția inițială.

Subsecvent, reclamantul a relevat că prin cererile din 01 august 2017, 26

septembrie 2018 și 06 noiembrie 2018 a solicitat cancelariei Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, eliberarea titlului executoriu în baza hotărârii din 24 iunie 2013,

menținută prin decizia din 24 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău și

irevocabilă în baza deciziei din 08 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție. Însă,

cererile sale nu au fost examinate în termen de 15 zile, documentul executoriu

fiindu-i eliberat tocmai la 14 noiembrie 2018, adică peste 1 an și 3 luni.

Astfel, la 08 noiembrie 2018, a depus lichidatorului debitorului BC

„Investprivatbank” SA, în proces de lichidare, documentul executoriu eliberat în

baza hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Deși,

creanța nominalizată a fost luată la evidență contabilă a băncii și urma a fi

onorată conform ordinii priorității claselor de creanțe stabilite la art. 3811 alin. (3)

lit. i) din Legea instituțiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995, nu a fost

executată.

Alexandr Todorov a remarcat că în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, părțile contractante urmau a fi readuse în

poziția inițială, adică să returneze celeilalte părți tot ceea ce a primit în baza

contractelor nule. Prin urmare, BC „Investprivatbank” SA trebuia să restituie

suma primită de la Alexandr Todorov în mărime de 145 000 de dolari SUA, în

contul lui de depozit, iar această sumă trebuia să fie inclusă în conformitate cu

clasa de creanță stabilită de art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea instituțiilor

financiare nr. 550 din 21 iulie 1995.

Reclamantul a invocat că, deși, din momentul emiterii hotărârii judecătorești

din 24 iunie 2013 au trecut mai mult de 7 ani, de la înregistrarea cererii din 01

august 2017 privind eliberarea titlului executoriu a trecut mai mult de 4 ani, iar

din momentul prezentării titlului executoriu lichidatorului debitorului BC

„Investprivatbank” SA la 19 martie 2019 au trecut 2 ani și 8 luni, hotărârea a

rămas neexecutată. Mai mult ca atât, lichidatorul băncii nu a calificat creanțele în

conformitate cu clasa de creanță stabilită la art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea nr.

550/1995 și nu a transferat la cont, nu a achitat din contul de depozit în beneficiul

său sumele de 145 000 de euro și 94 432,05 dolari SUA.

3

Alexandr Todorov a considerat că lichidatorul BC „Investprivatbank” SA

Grigore Olaru, ilegal a contabilizat creanțele sale în sumă de 145 000 de euro și

94 432,05 dolari SUA conform clasei de creanțe stabilite de art. 3811 alin. (3)

lit. i) din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995 și nu a inclus

creanța sa în fondul de garanție al depozitelor, fapt ce contravine titlului

executoriu. Achitarea creanțelor creditorilor BC „Investprivatbank” SA, în proces

de lichidare, conform clasei de creanțe este mai puțin prioritară în comparație cu

clasa de creanță stabilită în hotărârea judecătorească din 24 iunie 2013 și în titlul

executoriu eliberat în baza acestei hotărâri, precum și în conformitate cu art. 3811

alin. (3) lit. b).

În opinia reclamantului, toată responsabilitatea pentru neexecutarea titlului

executoriu eliberat în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, îi revine lichidatorului debitorului BC „Investprivatbank” SA, Grigore

Olaru, numit de către Banca Națională a Republicii Moldova, deoarece acesta

trebuia să readucă părțile în poziția inițială, prin includerea sumelor de 145 000

de euro și 94 432,05 dolari SUA în categoria depozitelor cu calificarea în

conformitate cu clasele de creanțe stabilite în art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea

nr. 550/1995. Deși, creanța sa ce rezultă din titlu executoriu este de rang mai

superior decât cele ce se execută în momentul dat, lichidatorul debitorului

neîntemeiat nu o execută.

Alexandr Todorov a relevat că lichidatorul debitorului BC

„Investprivatbank” SA, Grigore Olaru, este pasiv și nu întreprinde toate măsurile

necesare, care ar putea fi luate în mod rațional, pentru executarea hotărârii

judecătorești și refuză să o execute, iar acest fapt îi provoacă suferințe morale.

Mijloacele bănești ce le-a depus pe contul BC „Investprivatbank” SA sunt

proprietatea sa, iar neexecutarea hotărârii judecătorești și restituirea acestor

mijloace bănești constituie o încălcare a dreptului la proprietate privată.

Reclamantul Alexandr Todorov prin cererea de chemare în judecată

concretizată a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul său a sumei de 145 000 de

euro cu titlu de reparare a prejudiciului material, a dobânzii de întârziere în sumă

de 190 585,16 euro (din suma de 145 000 de euro), a venitului ratat în mărime de

94 422,05 dolari SUA, a dobânzii de întârziere în mărime de 124 106,46 de dolari

SUA (din suma de 94 422,05 dolari SUA) și a sumei de 100 000 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral (vol. I, f.d. 131, 132-192).

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost atras din oficiu, în baza art. 67 din Codul de procedură

civilă, în calitate de intervenient accesoriu BC „Investprivatbank” SA, în proces

de lichidare (vol. I, f.d. 228).

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a respins acțiunea depusă de Alexandr Todorov, ca fiind neîntemeiată (vol. II,

f.d. 77,80-89 recto-verso).

La 26 noiembrie 2021, în interiorul termenului prevăzut la art. 362 din

Codul de procedură civilă, Alexandr Todorov a declarat apel împotriva hotărârii

din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 91).

Prin decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Alexandr Todorov.

4

S-a casat hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea

depusă de Alexandr Todorov.

S-a constatat încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a

documentului executoriu.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției

al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexandr Todorov suma de 50 000 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 134-135, 136-156).

În consolidarea soluției instanța de apel a reținut că din momentul emiterii

hotărârii judecătorești din 24 iunie 2013 au trecut mai mult de 7 ani, iar din

momentul înregistrării cererii din 01 august 2017 de eliberare a titlului executoriu

nr. 2-551/13 au trecut mai mult de 4 ani și din momentul prezentării titlului

executoriu lichidatorului BC „Investprivatbank” SA, la 19 martie 2019, au trecut

2 ani și 8 luni, însă, până la momentul actual hotărârea nu a fost executată,

lichidatorul BC „Investprivatbank” SA încadrând creanțele reclamantului

conform art. 3811 alin. (3) lit. i) din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21

iulie 1995.

Instanța de apel a notat că Alexandr Todorov a manifestat un comportament

activ și a întreprins acțiunile necesare în vederea executării titlului executoriu,

fapt ce denotă că acestuia nu-i poate fi imputată vina pentru neexecutarea

hotărârii judecătorești.

Aderent, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că executarea hotărârii din

speță implică o complexitate sporită, însă, raportată la perioada de neexecutare,

dar și la acțiunile concludente din partea lichidatorului debitorului, se atestă că

acesta din urmă nu a manifestat diligența necesară și nu a întreprins acțiuni în

vederea executării hotărârii în mod rezonabil.

La aprecierea comportamentului lichidatorului, instanța de apel a notat că,

pe parcursul întregii perioade de timp, acesta nu a întreprins toate măsurile

posibile care ar putea fi luate în mod rațional pentru executarea actului executoriu

în cauză.

Curtea de Apel Chișinău a considerat că miza pentru reclamant are o

importanță deosebită, deoarece rezultă din exercitarea dreptului de a beneficia de

mijloacele bănești proprii. Însă, în rezultatul faptului că autoritatea responsabilă

de executarea hotărârii judecătorești nu a întreprins toate măsurile

corespunzătoare în vederea executării acesteia, Alexandr Todorov nu a putut

beneficia de succesul obținut în urma litigiului câștigat, fapt ce denotă că în speță

au incidență prevederile Legii nr. 87/2011.

Reieșind din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea unei reparații

echitabile a prejudiciului pretins de Alexandr Todorov, de complexitatea

dosarului de executare, comportamentul părților, conduita autorităților publice,

durata încălcării și importanța procesului pentru Alexandr Todorov, Curtea de

Apel Chișinău a apreciat suma de 100 000 de lei pretinsă de reclamant cu titlu de

satisfacție echitabilă este vădit disproporționată și excesivă în raport cu criteriile

stabilite la caz și principiul general al echității, iar suma de 50 000 de lei fiind

suficientă pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin neexecutarea hotărârii.

În partea capetelor de cerere cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea dobânzilor de întârziere, instanța de apel a notat că, potrivit art. 5 alin.

5

(3) din Legea nr. 87/2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată nu poate dispune încasarea

sumei creanței ca urmare a constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

În consecință, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate și contrare

prevederilor legale pretențiile lui Alexandr Todorov cu privire la încasarea

prejudiciului material în sumă de 145 000 de euro, a dobânzii de întârziere în

mărime de 190 585,16 euro, a venitului ratat în sumă de 94 422,05 de dolari SUA

și a dobânzii de întârziere în mărime de 124 106,46 de dolari SUA.

La 05 august 2022, Ministerul Justiției, reprezentat de Irina Bîtcă, a declarat

recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea deciziei recurate și menținerea hotărârii din 18 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. II, f.d. 159-167).

În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a reiterat

temeiurile de fapt și de drept ale speței, precum și concluziile instanței de apel,

suplimentar invocând că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și a

apreciat arbitrar suportul probatoriu.

În opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, instanța de apel nu a

ținut cont de faptul că documentul executoriu emis în baza hotărârii din 24 iunie

2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, a fost depus spre executare

lichidatorului BC „Investprivatbank” SA la 19 martie 2019. Respectiv, termenul

de neexecutare a documentului executoriu se consideră data depunerii acestuia –

19 martie 2019 și nu poate fi apreciat ca un termen îndelungat și nerezonabil.

La fel, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a considerat că instanța de

apel nu a ținut cont de faptul că prevederile Legii nr. 87/2011 se referă la

încălcarea termenului rezonabil de executare a unei hotărâri judecătorești în cadrul

unei proceduri de executare clasice, reglementate de Codul de executare. La caz,

însă, suntem în prezența unei proceduri de executare complexe, reglementate

inclusiv de Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, când debitorul

se află în procedura falimentului, fiind prevăzute anumite etape și ranguri ale

creditorilor unde nu se purcede la rangul următor de creanțe până când nu este

satisfăcut rangul precedent.

În cazul de față, statul nu este responsabil de imposibilitatea executării

hotărârii judecătorești de către persoanele private (BC „Investprivatbank” SA),

dreptul afectat fiind legat de condițiile procesului de lichidare a acestei instituții

financiare.

De asemenea, nu pot fi reținute argumentele reclamantului, precum că

lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a încadrat greșit creanțele sale într-o clasă

mai puțin prioritară decât cea stabilită în hotărârea judecătorească. Or, nici

hotărârea judecătorească, nici titlul executoriu nu indică asupra necesității

includerii creanței lui Alexandr Todorov într-o careva clasă stabilită la art. 3811

alin. (3) din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995.

Mai mult ca atât, prin hotărârea din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost respins capătul de cerere al lui Alexandr Todorov privind

recunoașterea creanței sale conform clasei de creanțe stabilite la art. 3811 alin. (3)

lit. b) din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995.

6

De asemenea, titlul executoriu emis în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, nu reglementează concret ce acțiuni și în ce

mod, măsură urmează a fi efectuate întru aducerea părților în poziție inițială.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a relevat că lichidatorul BC

„Investprivatbank” SA a luat la evidență contabilă a băncii creanța lui Alexandr

Todorov conform titlului executoriu eliberat în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, după înregistrarea de către Banca Națională a

Moldovei a listei creanțelor BC „Investprivatbank” SA, în proces de lichidare, și

nu a negat existența sau neexecutarea acesteia, invocând doar că creanța lui

Alexandr Todorov urmează a fi onorată conform ordinii priorității claselor de

creanțe stabilite la art. 3811 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 550/1995. Astfel, instanța

de apel eronat a ajuns la concluzia că lichidatorul BC „Investprivatbank” SA a fost

pasiv, a ignorat și a refuzat executarea hotărârii judecătorești din 24 iunie 2013.

Deopotrivă, în opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, instanța de

apel nu a ținut cont de faptul că, deși, hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, a fost emisă la 24 iunie 2013 și a devenit definitivă la 24 martie 2015,

reclamantul a solicitat eliberarea titlului executoriu doar la 01 august 2017, care i-a

fost eliberat la 14 noiembrie 2018 și a fost depus spre executare la 19 martie 2019,

adică peste 4 ani după devenirea hotărîrii executorii. Circumstanțele date sunt de

natură să demonstreze că reclamantul a avut un comportament ce a contribuit la

prelungirea duratei de neexecutare a hotărârii judecătorești.

La 02 septembrie 2022, Alexandr Todorov a depus prin intermediul oficiului

poștal cerere recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea parțială a deciziei recurate și pronunțarea unei hotărâri noi, prin

care să fie admisă integral acțiunea (vol. II, f.d. 174-182, 183 recto-verso).

În motivarea recursului, Alexandr Todorov a reiterat temeiurile de fapt și de

drept ale speței cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel,

precum și a transpus concluziile reținute de către instanța de apel.

Prin referința depusă la 05 octombrie 2022 și completată la 03 februarie 2023,

Alexandr Todorov a solicitat declararea recursului depus de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova ca fiind inadmisibil sau, după caz, respingerea acestuia.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție s-au

considerat admisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și de Alexandr Todorov împotriva deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și s-a transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 02 iunie

nr. 5558, copia deciziei motivate din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

expediată în adresa participanților la proces pentru notificare la 03 iulie 2022

(vol. II, f.d. 157), însă, din materialele cauzei nu poate fi stabilit momentul când

decizia instanței de apel a fost comunicată efectiv recurenților. Astfel, Colegiul

opinează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul

termenului legal.

Conform art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

7

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

La caz, Colegiul a considerat inoportună invitarea participanților sau a

reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și în

referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

efectuarea controlului judiciar al deciziei din 02 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, iar data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție. Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care

puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar. Cu atât mai mult că, în esență, recurentul și

intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la

concluziile părții adverse. Cu titlu subsidiar, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen

și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, §§ 72-75; Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012,

§§ 66, 72; Pönkä vs Estonia, 08 noiembrie 2016, §§ 33-34, decizia nr. 95 din 19

decembrie 2016 a Curții Constituționale, §§ 26-27).

Verificând argumentele invocate în recursuri, prin prisma materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursul declarat de Alexandr Todorov

urmează a fi respins, iar cel declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

urmează a fi admis, casată integral decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și menținută hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Cercetând starea de fapt, în baza materialelor din dosar, Colegiul atestă că, la

15 martie 2004, Alexandr Todorov a încheiat cu BC „Investprivatbank” SA

contract de depozit la termen într-o monedă străină, care a fost modificat prin

acordurile suplimentare nr. 2 din 14 martie 2005, nr. 3 din 14 martie 2006, nr. 4 din

15 ianuarie 2007 și nr. 5 din 15 martie 2007, pentru suma de 200 000 de dolari

SUA (vol. f.d. 235-244).

La 19 martie 2004, Alexandr Todorov și BC „Investprivatbank” SA au

încheiat contractul nr. 10-VIII de abonare la acțiunile din emisia a 8-a, care la

pct. 2.2 stipula că plata integrală a valorii acțiunilor se efectuează în termen până

la 07 iunie 2004, prin transfer bancar, în contul indicat în contract. Însă, Alexandr

Todorov nu a efectuat transferul banilor în baza contractului nr. 10-VIII.

Ulterior, la 07 iunie 2004, Alexandr Todorov și BC „Investprivatbank” SA au

semnat acordul nr. 1 privind realizarea tranzacției REPO (achiziționarea valorilor

mobiliare cu condiția de răscumpărare) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA din

emisia a 8 din 07 iunie 2004, conform căruia Alexandr Todorov urma să cumpere

17 400 de acțiuni ordinare ale emitentului BC „Investprivatbank” SA, prețul

8

nominal al cărora constituia 100 de lei pentru o acțiune, în valoare totală de

1 740 000 de lei, iar emitentul la rândul său s-a obligat să răscumpere acțiunile

după expirarea perioadei de 180 de zile de la primirea banilor conform prezentului

acord (vol. II, f.d. 1-3, 6-8).

Astfel, Colegiul observă că acordul nr. 1 din 07 iunie 2004 și contractul

nr. 10-VIII din 19 martie 2004 au devenit contracte complexe.

Conform acordului nr. 2 din 07 iunie 2005 la efectuarea tranzacției REPO

(achiziționarea valorilor mobiliare cu condiția de răscumpărare), Alexandr

Todorov și BC „Investprivatbank” SA au prelungit perioada de valabilitate a

obligațiunilor emitentului stabilite la pct. 1 din acordul nr. 1 din 07 iunie 2004

(vol. II, f.d. 4-5, 9-10).

Prin hotărârea din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Alexandr Todorov împotriva

BC „Investprivatbank’ SA, intervenienți accesorii Comisia Națională a Pieței

Financiare, Banca Națională a Moldovei și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova cu privire la declararea nulă a contractului nr. 10-VIII privind abonarea la

acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a din data de 19 martie 2004,

Acordul nr. 1 din 07 iunie 2004 privind realizarea tranzacției REPO (cumpărarea

hârtiilor de valoare cu condiția răscumpărării) cu acțiunile

BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a și Acordul nr. 2 din 27 iunie 2005 privind

realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor de valoare cu condiția

răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a cu aducerea

părților la poziția inițială, încasarea din contul BC „Investprivatbank” SA în

folosul lui Alexandr Todorov a sumei de 145 000 de euro, plata achitată pentru

acțiunile băncii conform contractului nr. 10-VIII privind abonarea la acțiunile

BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a din data de 19 martie 2004, încasarea din

contul BC „Investprivatbank” SA a venitului ratat în mărime de 94 432,05 dolari

SUA, recunoașterea creanței lui Alexandr Todorov conform clasei de creanțe

stabilite la art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21

iulie 1995.

S-a constatat nulitatea absolută a acordului nr. l din 07 iunie 2004 privind

realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor de valoare cu condiția

răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a și a Acordului

nr. 2 din 27 iunie 2005 privind realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor

de valoare cu condiția răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA

emisia a 8-a cu aducerea părților la poziția inițială.

S-a încasat din contul BC „Investprivatbank” SA în beneficiul lui Alexandr

Todorov taxa de stat în cuantum de 1 000 de lei.

S-a încasat din contul BC „Investprivatbank” SA în beneficiul statului taxa de

stat în cuantum de 24 000 de lei.

În rest, acțiunea înaintată de Alexandr Todorov s-a respins ca fiind

neîntemeiată (vol. f.d. 78-79).

Colegiul atestă că, la 01 august 2017, 26 septembrie 2018 și 06 noiembrie

2018 Alexandr Todorov a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cereri

privind eliberarea titlului executoriu în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, iar la 19 martie 2019 a înaintat debitorului

BC „Investprivatbank” SA spre executare titlul executoriu nr. 2-551/13 (vol. I,

f.d. 73-74,75,76,77).

9

Înaintând la 23 iulie 2020 prezenta acțiune în instanța de judecată, Alexandr

Todorov a solicitat prin cererea de chemare în judecată constatarea încălcării

dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, încasarea din contul bugetului de stat în

beneficiul său a sumei de 145 000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului

material, a dobânzii de întârziere în sumă de 190 585,16 euro (din suma de

145 000 de euro), a venitului ratat în mărime de 94 422,05 dolari SUA, a dobânzii

de întârziere în mărime de 124 106,46 de dolari SUA (din suma de 94 422,05

dolari SUA) și a sumei de 100 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral

(vol. I, f.d. 131, 132-192).

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, a fost atras din oficiu, în baza art. 67 din Codul de procedură

civilă, în calitate de intervenient accesoriu BC „Investprivatbank” SA, în proces

de lichidare (vol. I, f.d. 228).

Fiind învestită cu judecarea acțiunii în prima instanță, Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, prin hotărârea din 18 noiembrie 2021, a respins acțiunea depusă de

Alexandr Todorov, ca fiind neîntemeiată (vol. II, f.d. 77,80-89 recto-verso).

Rejudecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 02 iunie 2022, a casat hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și a emis o hotărâre nouă, prin care a admis parțial

acțiunea depusă de Alexandr Todorov, a constatat încălcarea dreptului lui

Alexandr Todorov la executare în termen rezonabil a documentului executoriu și

a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexandr Todorov suma de 50 000 de lei cu

titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat în legătură cu constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. În rest,

acțiunea s-a respins ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 134-135, 136-156).

Colegiul consideră neîntemeiată concluzia instanței de apel, precum că

neexecutarea hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

dosarul nr. 2-551/13, constituie temei pentru creditorul Alexandr Todorov de a

pretinde repararea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin încălcarea termenului de

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, iar în consecință, în speță,

au incidență fără rezerve prevederile Legii nr. 87/2011.

Conform art. 70 din Codul de executare, documentul executoriu va fi

executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un

termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt:

complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanților la

procedura de executare, interesul creditorului și conduita executorului

judecătoresc.

Executorul judecătoresc urmează să întreprindă imediat toate acțiunile

necesare în vederea executării hotărârii judecătorești. Dacă legea nu prevede

altfel, termenul dintre acțiunile complexe ce urmează a fi întreprinse de

executorul judecătoresc nu va depăși 15 zile. Curgerea acestui termen se

suspendă pe durata suspendării sau amânării executării, strămutării procedurii de

executare, imposibilității executorului judecătoresc de a acționa din motive ce nu

depind de voința sa, precum și în cazul în care nu au fost avansate cheltuielile

necesare pentru efectuarea actului următor. Cu acordul creditorului, termenul

prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit.

10

Colegiul considere imperios faptul că, în condițiile speței, debitorul

procedurii de executare este o instituție financiară bancară în proces de lichidare.

Potrivit, art. 3811 din Legea instituțiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, (1)

onorarea creanțelor față de banca în proces de lichidare se efectuează după

expirarea termenului de soluționare a contestației prevăzut la art. 3810, cu condiția

validării acestora și înregistrării listei creanțelor la Banca Națională, dacă

prezentul capitol nu prevede altfel.

(3) Creanțele validate se onorează conform ordinii priorității claselor de

creanțe stabilite, după cum urmează:

a) creditele acordate băncii de către Banca Națională pînă la numirea

lichidatorului;

b) creanțele Ministerului Finanțelor, ca urmare a plăților efectuate sau care

urmează a fi efectuate în temeiul garanțiilor de stat sau gajării valorilor mobiliare

de stat pentru garantarea creditelor de urgență acordate de Banca Națională băncii

în situații de criză financiară sistemică sau de pericol al apariției acesteia,

conform art. 18 alin.(3) din Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la

Banca Națională a Moldovei;

d) creanțele aferente depozitelor, rămase după onorarea obligațiilor în

conformitate cu Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul

bancar;

f) sumele plăților la bugetul public național, decontate de la contribuabili,

dar care nu au fost transferate în conturile respective ale sistemului bugetar,

precum și alte creanțe ale bugetului public național;

g) alte creanțe.

(31) Creanțele creditorilor care aparțin unei clase de creanțe se onorează

după onorarea tuturor creanțelor care aparțin clasei de creanțe precedente.

(32) În cazul în care, în termenul de onorare a creanțelor anunțat de

lichidator, creditorul nu se prezintă pentru primirea creanței sale, lichidatorul

depune mijloacele cuvenite acestui creditor în contul deschis la altă bancă pe

numele creditorului.

(33) Creanțele rezultante din aplicarea dispozițiilor art. 156 alin. (3) se

onorează conform prevederilor alin. (8) din prezentul articol.

(34) Mijloacele acumulate pe conturile băncii în proces de lichidare silită

urmează a fi utilizate pentru onorarea obligațiilor sale periodic, astfel încît

acumulările să nu depășească, la date gestionare, mărimea necesară pentru

efectuarea cheltuielilor legate de procesul de lichidare silită pentru perioada de 6

luni.

(4) Creanțele validate în baza hotărârilor instanțelor judecătorești se

onorează în ordinea stabilită pentru clasele de creanțe enumerate la alin. (3), cu

excepția creanțelor neînscrise în termen în lista creanțelor (creanțe

neînregistrate), validate în baza hotărârilor emise după expirarea termenului de

soluționare a contestației conform art. 3810 alin. (1), care se onorează:

a) din contul mijloacelor rezervate – în cazul prevăzut la art. 389 alin. (11);

b) după onorarea creanțelor din clasa respectivă (dar înaintea onorării

creanțelor din clasa următoare), dacă plățile în vederea onorării acestor creanțe au

început până la primirea de către lichidator a creanțelor neînregistrate;

c) în conformitate cu alin. (6), dacă creanțele neînregistrate au fost primite

de lichidator după onorarea tuturor creanțelor.

11

(5) Dacă suma disponibilă pentru onorarea creanțelor din una din clasele

menționate la alin. (21) și (3) este insuficientă pentru acoperirea lor totală,

valoarea fiecărei creanțe din această clasă se va reduce proporțional.

(6) După onorarea tuturor creanțelor validate, creanțele rămase valabile,

neînscrise în termen în lista indicată la art. 389 lit. c) vor fi de asemenea onorate

din contul activelor rămase după onorarea creanțelor înscrise în termen în lista

respectivă.

Conform art. 2 alin. (1), (2), (3), (4) și (6) din Legea nr. 87/2011, orice

persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului

cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de

legislația procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din

cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a

prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire

penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătorești sau a

instituției de stat debitoare.

Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a

delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la

bugetul de stat.

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare

caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă

încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea

cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire

penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de

importanța procesului pentru reclamant.

Cu privire la circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă pretinsa

încălcare, Colegiul atestă că reclamantul Alexandr Todorov a invocat că din

momentul emiterii hotărîrii judecătorești din 24 iunie 2013 au trecut mai mult de

7 ani, din momentul înregistrării cererii din 01 august 2017 de eliberare a titlului

executoriu nr. 2-551/13 au trecut mai mult de 4 ani și din momentul prezentării

titlului executoriu lichidatorului BC „Investprivatbank” SA, la 19 martie 2019, au

trecut 2 ani și 8 luni.

La fel, reclamantul a menționat că s-a adresat cu numeroase cereri de

eliberare a titlului executoriu, în temeiul hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, însă, titlul executoriu i-a fost

eliberat abia la 14 noiembrie 2018 și care a fost depus spre executare la 19 martie

2019, dar a rămas neexecutat din vina exclusivă a lichidatorului debitorului

12

BC „Investprivatbank” SA, care nu a calificat creanțele în conformitate cu clasa

de creanță stabilită de art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 550/1995, nu a

transferat la cont și nu a achitat din contul de depozit în beneficiul lui Alexandr

Todorov sumele de 145 000 de euro și 94 432,05 dolari SUA.

În privința celui de al doilea criteriu stabilit la art. 2 alin. (6) din Legea

nr. 87/2011, și anume durata pretinsei încălcări, Colegiul observă că documentul

executoriu emis în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, a fost depus spre executare lichidatorului

BC „Investprivatbank” SA la 19 martie 2019, care nu a negat despre existența sau

neexecutarea creanței, aceasta fiind luată la evidența contabilă a băncii, iar

onorarea acesteia urmează a fi petrecută în condițiile și ordinea art.3811 alin. (l) și

alin. (4) din Legea nr. 550/1995.

Respectiv, în condițiile speței, termenul de neexecutare a documentului

executoriu emis în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13 urmează a fi calculat din momentul

depunerii acestuia spre executare lichidatorului BC „Investprivatbank” SA, și

anume din 19 martie 2019, iar acțiunea privind încălcarea termenului rezonabil de

executare a hotărârii judecătorești a fost depusă în instanța de judecată la 23 iulie

2020, peste un an de la depunerea spre executare a titlului executoriu.

Astfel, prima instanță corect a constatat că, având în vedere data depunerii

documentului executoriu, la 19 martie 2019, perioada neexecutării hotărârii din

24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, nu

poate fi apreciată ca una îndelungată și nerezonabilă, or, în condițiile speței,

urmează a se ține cont și de complexitatea procedurii de executare.

La capitolul dat, Colegiul învederează că, potrivit raportului lichidatorului

BC „Investprivatbank” SA, Grigore Olaru, creanța creditorului Alexandr Todorov

rezultată din documentul executoriu emis în baza hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, a fost luată la

evidență și urmează să fie onorată conform ordinii priorității claselor de creanțe

stabilite la art. 3811 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 550/1995 (alte creanțe), prevederi

care erau în vigoare la momentul pronunțării hotărârii.

Având în vedere că, în condițiile speței, debitorul este o instituție financiar-

bancară în proces de lichidare, executarea hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, este una complexă,

deoarece urmează a fi respectate procedurile prevăzute de legislația specială.

La fel, Colegiul consideră că prima instanță a dat o apreciere corectă

argumentului reclamantului, precum că lichidatorul debitorului a catalogat greșit

creanța sa conform ordinii priorității claselor de creanțe stabilite la art. 3811

alin. (3) lit. i) (alte creanțe) din Legea nr. 550/1995, deoarece această clasă de

creanță este mai puțin prioritară în comparație cu clasa de creanță stabilită în

hotărârea judecătorească și contravine titlului executoriu nr. 2-551/13 din 24

iunie 2013.

În acest sens este relevant că hotărârea din 24 iunie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, cât și titlul executoriu emis în

baza acestei hotărâi judecătorești nu conțin dispoziții referitor la clasa de creanțe

ale lui Alexandr Todorov față de debitorul BC „Investprivatbank” SA și în care

urmează a fi incluse conform art. 3811 alin. (3) din Legea nr. 550/1995. Or,

dispoziția instanței judecătorești depuse spre executare în baza hotărârii din 24

iunie 2013 prevede constatarea nulității absolute a acordului nr. l din 07 iunie 2004

13

privind realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor de valoare cu condiția

răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA emisia a 8-a și a acordului

nr. 2 din 27 iunie 2005 privind realizarea tranzacției REPO (cumpărarea hârtiilor

de valoare cu condiția răscumpărării) cu acțiunile BC „Investprivatbank” SA

emisia a 8-a, cu aducerea părților la poziția inițială, precum și încasarea din contul

BC „Investprivatbank” SA în beneficiul lui Alexandr Todorov a taxei de stat în

cuantum de 1 000 de lei.

Așa, din conținutul dispozitivului hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, rezultă cert că instanța nu a

indicat concret, care parte contractantă, ce acțiuni, în ce mod și ce măsuri

urmează a fi efectuate întru aducerea părților în poziție inițială.

Ba mai mult ca atât, potrivit hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău, s-a respins capătul de cerere înaintat de către Alexandr

Todorov cu privire la recunoașterea creanței sale conform clasei de creanțe

stabilite la art. 3811 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 550/1995.

Continuînd șirul logic al dezideratelor sale, în privința criteriului conduitei

autorităților relevante, Colegiul notează că, potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, art. 6 din Convenție îi garantează oricărei

persoane dreptul de acces la justiție, care are drept consecință dreptul la

executarea hotărârilor judecătorești definitive (cauza Homsby v. Grecia, hotărârea

din 19 martie 1997, § 40). Totuși, acest drept nu obligă un stat să asigure

executarea fiecărei hotărâri cu caracter civil, oricare ar fi ea și oricare ar fi

circumstanțele, în schimb, cum în repetate rânduri a specificat Curtea Europeană

a Drepturilor Omului cu titlu de principiu general „statul are obligația pozitivă de

a organiza un sistem de executare al hotărârilor judecătorești efectiv atât în drept,

cât și în practică și care să asigure executarea acestora fără întârzieri oportune”.

Or, întârzierea în executarea unei hotărâri ar putea fi justificată de circumstanțe

speciale, dar întârzierea nu poate prejudicia însăși esența dreptului protejat

conform art. 6 §1 din Convenție”.

Totodată, Curtea a atras atenția la calitatea debitorului executării, și anume

dacă debitorul este o autoritate de stat sau un terț privat. Subsecvent,

responsabilitatea statului pentru executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate

împotriva unei companii private, nu se extinde mai departe decât până la

implicarea organelor de stat în procedura de executare (cauza Shestacov

v. Rusia).

Din acest considerent, Colegiul reiterează că, documentul executoriu emis în

baza hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul

nr. 2-551/13, este îndreptată împotriva debitorului BC „Investprivatbank” SA,

care reieșind din actele dosarului, este o instituție financiar-bancară, cu forma de

organizare de societate pe acțiuni, căreia la 19 iunie 2009 Banca Națională a

Moldovei i-a retras licența de desfășurare a activității financiare, fiind numit

lichidator specialistul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Ropot, ulterior Grigore

Olaru.

Astfel, în speță, debitorul procedurii de executare este o societate privată,

fiind administrată de către lichidator special, conform art. 385 și art. 387 din

Legea nr. 550/1995. Respectiv, reieșind din jurisprudența CtEDO, statul, în

calitate de reprezentant al forței publice, trebuie să acționeze în mod diligent

pentru a asista creditorul în executarea hotărârii judecătorești.

14

Subsecvent, cu referire la comportamentul debitorului și a lichidatorului

acestuia în cadrul procedurii de executare a documentului executoriu emis în baza

hotărârii din 24 iunie 2013 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-

551/13, instanța nu a constatat nereguli în raport cu creditorul Alexandr Todorov.

Or, conform suportului probator administrat de părți, lichidatorul debitorului

BC „Investprivatbank” SA a luat la evidență contabilă a băncii creanța

creditorului Alexandr Todorov conform titlului executoriu nr. 2-551/13, eliberat

de către Judecătoria Centru, mun.Chișinău la 08 noiembrie 2018, după

înregistrarea de către Banca Națională a Moldovei a listei creanțelor

BC „Investprivatbank” SA, în proces de lichidare, în temeiul art. 389 din Legea

nr. 550/1995, nu a negat existența acestei creanțe și nu a invocat neexecutarea

acesteia, dar a menționat că aceasta urmează a fi onorată conform ordinii

priorității claselor de creanțe stabilite la art. 3811 alin. (3) lit. i) din Legea

nr. 550/1995 (alte creanțe), prevederi care erau în vigoare la momentul

pronunțării hotărârii.

La fel, lichidatorul debitorului BC „Investprivatbank” SA nu a ignorat

cererile depuse de către creditorul Alexandr Todorov în cadrul procedurii de

executare, prin care a solicitat executarea titlului executoriu prin virarea la contul

personal a sumelor bănești, dar i-a oferit răspunsuri, prin care i-a comunicat

creditorului că creanța băncii față de acționari, inclusiv față de ultimul, va fi

onorată conform art. 3811 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 550/1995.

Reieșind din aceasta, Colegiul atestă că lichidatorul debitorului

BC „Investprivatbank” SA a avut un comportament diligent față de creditorul

Alexandr Todorov, nu a ignorat și nu a refuzat executarea documentului

executoriu prezentat de către acesta, ci din contra a întreprins și întreprinde

măsuri în vederea executării acestuia conform legislației în vigoare.

Totodată, în partea comportamentului și a mizei pentru reclamant, Colegiul

observă că, deși, hotărârea judecătorească, în baza căreia a fost emis titlul

executoriu nr. 2-551/13, a fost pronunțată la 24 iunie 2013, devenită definitivă la

24 martie 2015, reclamantul a solicitat pentru prima dată eliberarea titlului

executoriu abia în data de 01 august 2017. Iar, după eliberarea titlului executoriu

la 14 noiembrie 2018, l-a depus spre executare tocmai la 19 martie 2019. Aceste

circumstanțe demonstrează că, creditorul Alexandr Todorov a avut un

comportament ce a contribuit la prelungirea duratei de neexecutare a hotărârii

judecătorești.

În această consecvență, Colegiul constată că Alexandr Todorov, în calitatea

sa de creditor și persoană interesată în executarea cât mai rapidă și eficientă a

documentului executoriu nr. 2-551/13, nu a dat dovadă de diligență și a avut un

comportament, deoarece a depus titlul executoriu spre executoare peste 4 ani

după ce hotărârea judecătorească a devenit definitivă.

Cât privește miza și importanța procedurii de executare pentru Alexandr

Todorov, instanța de recurs învederează că statul nu este responsabil de

imposibilitatea executării hotărârii judecătorești de către debitorul

BC „Investprivatbank” SA, care este persoană privată, deoarece dreptul pretins

afectat al creditorului Alexandr Todorov este legat de condițiile procesului de

lichidare a acestei instituții financiare, or, chiar și CtEDO în jurisprudența sa a

accentuat despre distincția între autoritatea vinovată (statul) și autoritatea

vinovată (persoană privată).

15

În această ordine de idei, Colegiul constată că prima instanță corect a ajuns

la concluzia că lui Alexandr Todorov nu i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil, prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii din 24 iunie 2013 a

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, în dosarul nr. 2-551/13, iar cu titlu de

consecință a respins acțiunea depusă de acesta în temeiul Legii nr. 87/2011.

Generalizând ipotezele descrise surpa, Colegiul urmează să respingă recursul

declarat de Alexandr Todorov și să admită recursul declarat de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, să caseze integral decizia din 02 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și să mențină hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și art. 445 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Alexandr Todorov.

Se admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 02 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 18 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandr Todorov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu banca comercială „Investprivatbank” societate pe acțiuni,

în proces de lichidare, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și

moral, încasarea dobânzilor de întârziere și a venitului ratat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

16