2ra-1661/22 — cu privire la repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1661/22 2-21099614-01-2ra-23112022 Instanța de fond: Judecătoria Criuleni, sediul central – S. Caraman Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Sîrbu, A. Braga, V. Buhnaci ÎNCHEIERE 08 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eugeniu Chirița, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Eugeniu Chirița împotriva Inspectoratului de Poliție Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din data de 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Eugeniu Chirița, s-a menținut hotărârea din data de 04 februarie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, constată: La 05 iulie 2021 Eugeniu Chirița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Criuleni, prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Eugeniu Chirița a indicat că la 11 aprilie 2018 Oleg Gîrtopan, ofițer al Inspectoratului de Poliție Criuleni, în baza plângerii R-2 nr. 976 din 28 martie 2018 depusă de Valeriu Reciulschi privind violarea vieții private la domiciliu prin intermediul camerelor de supraveghere video, a solicitat și a primit de la medicul psihiatru și medicul narcolog din or. Criuleni informații cu caracter medical pe numele lui. Solicitarea de informații medicale a avut loc în cadrul procesului contravențional. La 14 martie 2019 Fiodor Vintea, ofițer de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție Criuleni, în baza plângerii R-1 nr. 259 din 17 aprilie 2018 depusă de Tatiana Reciulschi, a solicitat și a primit de la medicul psihiatru și medicul narcolog din mun.

Chișinău, informații cu caracter medical pe numele său, iar la 08 aprilie 2019 a solicitat și a primit informații privind condamnările penale deja din cadrul procesului penal. Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 03 ianuarie 2020, cauza penală intentată în privința acestuia a fost clasată, pe motiv că lipsesc toate componentele infracțiunii. Sub aspect contravențional fapta imputată nici nu a fost examinată. În opinia lui Eugeniu Chirița, atât Inspectoratul de Poliție Criuleni, cât și 1 Procuratura raionului Criuleni în procesul examinării materialelor în care a fost vizat, nu au ținut cont de declarațiile martorilor, care au declarat că Valeriu Reciulschi și Tatiana Reciulschi nu au locuit nici o zi la adresa indicată, unde ar fi fost violată viața privată la domiciliu prin intermediul camerelor de supraveghere video, casa era în construcții.

Reclamantul a indicat că, deoarece a fost un denunț fals, iar instanțele naționale au refuzat în pornirea urmăririi penale privind atragerea la răspunderea penală pentru denunț calomnios, a sesizat CEDO în acest sens. Eugeniu Chirița a indicat că datele cu caracter medical și datele cu privire la condamnările penale, constituie categorii speciale de date cu caracter personal, iar colectarea acestor date, inclusiv în cadrul procesului contravențional și penal, este posibilă doar cu acordul în scris al titularului, care la caz, nu a existat. Prin hotărârea din data de 04 februarie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Eugeniu Chirița către Inspectoratul de Poliție Criuleni cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat, ca fiind neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Eugeniu Chirița. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 21 septembrie 2022 a respins apelul declarat de către Eugeniu Chirița, a menținut hotărârea din data de 04 februarie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul central.

Instanțele de judecată au stabilit că organelor de urmărire penală li se comunică date cu caracter personal în cadrul exercitării competențelor stabilite de lege și nu sunt destinatari în sensul Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, ori obținerea de către angajații poliției în cadrul examinării unei plângeri pe marginea unui proces contravențional sau penal a datelor referitoare la persoana în privința căreia a fost depusă plângerea, și anume a informațiilor medicale cu privire la faptul că persoana se află sau nu la evidența medicului psihiatru sau narcolog, inclusiv a informațiilor cu privire la antecedentele penale, reprezintă o obligație a organelor de poliție în vederea apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

La caz, Inspectoratul de Poliție Criuleni a obținut informațiile menționate pentru realizarea unui interes legitim, în cadrul exercitării prerogativelor de autoritate publică cu care este învestită și nu au prejudiciat în vreun fel drepturile și libertățile fundamentale ale lui Eugeniu Chirița, or, aceste informații nu au fost date publicității, păstrându-se la materialele cauzelor. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Eugeniu Chirița, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare, menționând că instanțele de judecată au apreciat arbitrar probele și au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.

La 19 decembrie 2022 Inspectoratul de Poliție Criuleni a depus referință asupra recursului înaintat de către Eugeniu Chirița, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în apel și care au fost pe deplin examinate de instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21 2 septembrie 2022, expediată prin intermediul poștei electronice recurentului, la 28 octombrie 2022. ( f.d.

106) La 02 noiembrie 2022, în termen, Eugeniu Chirița a depus la Curtea Supremă de Justiție recursul motivat. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Eugeniu Chirița, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Eugeniu Chirița asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot 3 constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Eugeniu Chirița și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Eugeniu Chirița, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Eugeniu Chirița împotriva deciziei din data de 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4