2ac-27/23 — constatarea nulitatii actelor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii actelor
- Temei legal
- stramutarea actiunii in contencios administrativ
2ac-27/23 — constatarea nulitatii actelor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr.2ac-27/23
2-21060613-01-2ac-24012023
Î N C H E I E R E
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău cu
privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Maria Dolinschii împotriva Consiliului mun.Chișinău, terți Steliana
Iorgov, Aliona Iorgov, Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov cu privire
la constatarea nulității actelor,
c o n s t a t ă :
La 23 aprilie 2021, Maria Dolinschii a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului mun.Chișinău, prin care a solicitat constatarea nulității
deciziei Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr.239 din 21
octombrie 2011 și constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire a locuinței în proprietate privată din 25 noiembrie 2011 (f.d.3-
11).
Prin încheierea din 17 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea reprezentantului Consiliului municipal Chișinău cu privire la
atragerea terțului în proces, înaintată în cadrul acțiunii de contencios administrativ,
la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Dolinschii împotriva Consiliului
mun.Chișinău privind constatarea nulității actelor s-a respins, ca fiind
neîntemeiată. Au fost atrași în calitate de terți Steliana Iorgov, Aliona Iorgov,
Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov (f.d.91).
Prin hotărârea din 27 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Maria Dolinschii
împotriva Consiliului mun. Chișinău, terți Steliana Iorgov, Aliona Iorgov,
Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov privind constatarea nulității
actelor. S-a constatat nulitatea deciziei Comisiei municipale de privatizare a
fondului locativ nr. 239 din 21 octombrie 2011 și a contractului de vânzare-
cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată, încheiat între
1
Consiliul mun. Chișinău pe de o parte și Steliana Iorgov, Aliona Iorgov, Vitalie
Iorgov, Alexandru Iorgov și Victor Iorgov pe de altă parte, înregistrat cu nr. xxxxx
din 25 noiembrie 2011, autentificat de notarul public Tatiana Mamadjanova
(f.d.157-163).
La data de 21 octombrie 2022, Steliana Iorgov, Alexandru Iorgov, Aliona
Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov au depus apel împotriva hotărârii din 27
septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
să fie respinsă acțiunea înaintată de Maria Dolinschii (f.d.146). Iar, la 13
decembrie 2022 au depus motivarea apelului (f.d.176-179).
Prin demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău s-a solicitat
strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad pe motiv că,
nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea
participanților la proces, și anume a persoanei terțe/apelantei Stelianei Iorgov, care
deține funcția de judecător în această instanță de judecată.
Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că demersul
Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei
la o altă instanță de judecată egală în grad urmează a fi respins din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care
revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
Potrivit art. 191 alin. (4) Cod administrativ, curțile de apel soluționează și
cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de
judecătorii.
Conform art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul
judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege
cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
În speță, cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de către Maria Dolinschii împotriva Consiliului mun.Chișinău, terți
Steliana Iorgov, Aliona Iorgov, Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov
cu privire la constatarea nulității actelor se află pentru examinare în ordine de
apel la Curtea de Apel Chișinău.
Prin demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, s-a solicitat
strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad pe motiv că,
nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de calitatea
participanților la proces, și anume a persoanei terțe/apelantei Stelianei Iorgov, care
deține funcția de judecător în această instanță de judecată.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează art. 198 din Codul administrativ, care enumeră
exhaustiv la alin. (3) temeiurile strămutării unei cauze în contencios administrativ
de la o instanță la alta.
Astfel, conform acestei norme, instanța ierarhic superioară decide, printr-o
încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ
2
la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre:
când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte
motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; când, din cauza
unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele invocate de
Președintele interimar al Curții de Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei
la o altă instanță de același grad nu pot fi reținute.
De altfel, din sensul logico-juridic al art.198 alin.(3) din Codul administrativ,
rezultă că cauza poate fi strămutată la o altă instanță egală în grad doar în cazul în
care, din motivul intervenirii unor circumstanțe întemeiate, a devenit imposibilă
formarea unui complet de judecată.
În condițiile speței, nu s-au stabilit circumstanțe ce ar face imposibilă
substituirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău și formarea unui complet de
judecată care să examineze în ordine de apel cauza de contencios administrativ
respectivă.
Mai mult, aplicarea acestor temeiuri nu poate fi modelată ca un mijloc flexibil
din partea participanților la proces, de dezinvestire a instanței judecătorești și/sau a
judecătorului competent pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ,
fapt ce ar putea genera judecarea cauzei de către un tribunal ilegal constituit.
Distinct, Colegiul reține că, potrivit art.37 din Codul administrativ, la
înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de
judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai
legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage
răspunderea prevăzută de lege.
Reieșind din prevederile art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995
cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească se exercită numai prin
instanță judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.
Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a
justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii instanțelor judecătorești sunt
independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. Judecătorii iau
decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții,
influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea
oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate
aduce atingere independenței individuale a judecătorului.
Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, (adoptat de
Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a
Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie
2002), prin independența judecătorului - se înțelege inclusiv independența
individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt
independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o
diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a
pronunța hotărâri în mod liber, fără a fi influențat de considerații sau influențe
extrinseci.
Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe
baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe
3
externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect,
indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.
La acest capitol urmează a se reitera și opinia Comisiei de la Veneția, expusă
în Amicus Curiae pentru Curtea Constituțională privind răspunderea penală a
judecătorilor, adoptată la cea de-a 110-a Sesiune Plenară (Veneția, 10-11 martie
2017), prin care s-a accentuat că, un judecător este liber să își expună opinia, să
stabilească faptele și să aplice legea în toate problemele conform propriei sale
convingeri și nu este obligat să se justifice în fața nimănui, nici chiar în fața altor
judecători și/sau președintele instanței, pentru modul în care a înțeles legea și a
stabilit faptele.
La fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o
instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor în contencios administrativ,
garantat de art.6 alin.(1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, legiuitorul a prevăzut la art.202 din Codul administrativ
dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor
prevăzute la art.49 și 50 din același cod.
Or, după cum s-a reiterat supra, numai în situația când din motivul recuzării
mai multor judecători ai Curții de Apel Chișinău, substituirea judecătorilor ar
deveni imposibilă, instanța ierarhic superioară ar avea dreptul să strămute prezenta
cauză la o altă instanță egală în grad, situație ce în prezent nu se atestă.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea
justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având
competență clar stabilită de legea națională, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
ajunge la concluzia de a respinge demersul Președintelui interimar al Curții de
Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală
în grad.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că competența Curții de Apel
Chișinău la examinarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe este atribuită
conform art. 191 alin. (4) din Codul administrativ.
Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău urmează să examineze prezenta cauză
în ordine de apel, în a cărei competență aceasta i-a fost dată prin lege, conform
dispozițiilor Codului administrativ și a legislației în vigoare.
Astfel, din motivele invocate de către președintele interimar al Curții de Apel
Chișinău de suspiciune de imparțialitate, Curtea de Apel Chișinău nu poate fi
lipsită de dreptul examinării în ordine de apel a cauzei deduse judecății.
Din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
respinge cererea depusă de către președintele interimar al Curții de Apel Chișinău
privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
În conformitate cu art.198 alin.(3) și art.230 din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
4
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e:
Se respinge demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău cu
privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, a cauzei
de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către
Maria Dolinschii împotriva Consiliului mun.Chișinău, terți Steliana Iorgov, Aliona
Iorgov, Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov cu privire la constatarea
nulității actelor.
Cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Maria Dolinschii împotriva Consiliului mun.Chișinău, terți Steliana
Iorgov, Aliona Iorgov, Alexandru Iorgov, Vitalie Iorgov, Victor Iorgov cu privire
la constatarea nulității actelor, se restituie pentru examinare la Curtea de Apel
Chișinău, care este instanța competentă să examineze prezenta cauză în ordine de
apel.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
5