2ra-1530/22 — stabilirea hotarelt terenurilor, inscrierea rectificarii in Registrul bunurilor imobile

2ra-1530/22 — stabilirea hotarelt terenurilor, inscrierea rectificarii in Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1530/22

2-17091634-01-2ra-21102022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central – V. Suciu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Malîi, V. Cotorobai, Iu. Cotruță

ÎNCHEIERE

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Herța, reprezentată de

avocatul Natalia Crîșmari,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria

Herța împotriva lui Feodor Gorbatenco și Primăriei s. Boșcana, r. Criuleni,

intervenienți accesorii Alexandru Stavila și Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni privind stabilirea hotarelor

terenurilor, înscrierea rectificării în Registrul bunurilor imobile, obligarea restituirii

terenul cu destinație în construcție, obligarea instalării hotarului stabil de demarcare,

împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Maria Herța și s-a menținut hotărârea din 09 iunie 2021 a

Judecătoriei Criuleni, sediul central,

c o n s t a t ă:

La 11 septembrie 2017 Maria Herța a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Feodor Gorbatenco și Primăriei s. Boșcana, r. Criuleni, intervenienți

accesorii Alexandru Stavila și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni privind stabilirea hotarelor terenurilor,

înscrierea rectificării în Registrul bunurilor imobile, obligarea restituirii terenul cu

destinație în construcție și instalarea gardului între terenuri.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza contractului de donație

din 29 ianuarie 2009 deține în proprietate terenul pentru construcție, cu suprafața de

0,0077 ha, nr. cadastral xxxxxx, ulterior modificat cu nr. cadastral xxxxx, situat în

s. xxxxx, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile al Agenției Servicii Publice.

Pe terenul dat este amplasată o construcție - gheretă, cu suprafața de 27 m.p., cu nr.

cadastral xxxxxx. Suprafața, dimensiunile laturilor terenului, amplasarea hotarelor

fixe corespundeau planului geometric la data eliberării - 01 decembrie 2008

1

(punctele de cotitură 2-3 – 2,02, 4-5 – 6,89) care a fost înregistrat în baza de date a

Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni.

Reclamanta a relevat că terenul dat se învecinează cu terenurile ce aparțin

pârâților Feodor Gorbatenco și Alexandru Stavila, precum și cu drumul public,

proprietarul căruia este administrația publică locală.

În urma lucrărilor de înregistrare masivă în com. Boșcana, r. Criuleni, pe

terenul cu nr. cadastral xxxxx, ce îi aparține, au fost efectuate modificări ale planului

geometric conform Actului de constatare pe teren la modificarea planului

cadastral/geometric din 18 noiembrie 2013, întocmit de SRL „Geoinfosistem”, prin

care s-a păstrat suprafața terenului, însă punctele de cotitură ale hotarului au fost

esențial schimbate nejustificat, diminuându-le în punctele de cotitură 2-3 și 4-5, iar

diferența suprafeței terenului a fost transmisă în natură prârâtului Feodor

Gorbatenco, astfel majorându-i terenul cu destinație pentru construcție nr. cadastral

xxxxx și diminuînd terenul ce-i aparține lui Alexandru Stavila.

Reclamanta a mai indicat că modificările au fost efectuate în lipsa

proprietarilor terenurilor adiacente și trecute în baza de date a Registrului cadastral,

fără acordul ei și al proprietarilor terenurilor adiacente. În urma acestor modificări,

esențial i-a fost încălcat dreptul de proprietate, fiind deposedată de o parte din teren,

care a atras după sine consecințe negative în folosința și exploatarea construcției

amplasate, îngrijirea acesteia, fiind lipsită de posibilitatea de a construi linia oblică

de protecție a construcției.

Prin decizia Consiliul com. Boșcana, r. Criuleni nr. 04/12 din 25 mai 2017 a

fost pusă spre examinare, însă fără soluționare, cererea reclamantei privind anularea

Actului de constatare pe teren la modificarea planului geometric din 18 noiembrie

2013 al terenului cu suprafața de 0,0077 ha, nr. cadastral xxxxx și revenirea la

configurația planului geometric al terenului cu nr. cadastral xxxxx din 01 decembrie

2008.

Pârâtul Feodor Gorbatenco a refuzat benevol să rectifice eroarea produsă, iar

intervenientul accesoriu Stavila Alexandru este de acord cu planul geometric din 01

decembrie 2008 și nu este împotrivă introducerii modificărilor.

Reclamanta a susținut că în anul 2013 Feodor Gorbatenco a început

construcția unui garaj pe terenul ce-i aparține ei. Reclamanta i-a cerut încetarea

efectuării lucrărilor, însă pârâtul a ridicat construcția fără acordul ei.

În ședința de judecată reprezentantul reclamantei a indicat că reieșind din

faptul că hotarul în natură nu a fost stabilit de Primăria com. Boșcana, iar hotarul

poate fi stabilit la cererea proprietarului, la 21 noiembrie 2018 a fost întocmit Actul

de stabilire a hotarelor terenului și a schemei de stabilire a hotarului. Pârâtul Feodor

Gorbatenco a contestat actul nominalizat, însă acesta nu a fost anulat, fiind valabil.

Reclamanta consideră că acest Act are prioritate, fiind întocmit în natură.

Concretizând cerințele, reclamanta a solicitat obligarea lui Feodor Gorbatenco

să demoleze garajul, deoarece i-а acaparat nelegitim terenul, stabilirea hotarelor fixe

cu configurația terenului ce-i aparține Mariei Herța cu nr. cadastral xxxxx conform

Actului de stabilire a hotarelor terenului și a schemei de stabilire a hotarului din 21

noiembrie 2018, aprobat de Primăria com. Boșcana, r. Criuleni și Actului de

constatare pe teren și planului geometric din 21 noiembrie 2018, întocmit de

Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni, cu următorii parametri: hotarele: 1-2 distanța

2

4,73 metri; 2-3-2,27 metri; 3-4-10,65 metri; 4-5-6,51 metri, 5-6-0,7 metri, 6-7- 0,56

metri, 7-1-10,52 metri; înscrierea rectificării în Registrul bunurilor imobile prin

modificarea planului geometric al terenului cu destinație pentru construcție cu

suprafața de 0,0077 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în s. xxxxx, ce-i aparține Mariei

Herța în baza contractului de donație din 29 ianuarie 2009, conform Actului de

stabilire a hotarelor terenului și a schemei de stabilire a hotarului din 21 noiembrie

2018, aprobat de Primăria com. Boșcana, r. Criuleni și Actului de constatare pe teren

și planului geometric din 21 noiembrie 2018 întocmit de Serviciul Cadastral

Teritorial Criuleni, IP „Agenția Servicii Publice”; obligarea lui Feodor Gorbatenco

să restituie Mariei Herța terenul cu destinație pentru construcție cu suprafața de

0,0077 ha, nr. cadastral xxxxx, situat în s. xxxxx și demolarea construcției

neautorizate (garajul), amplasată pe terenul ce-i aparține; obligarea lui Feodor

Gorbatenco să instaleze gardul pe hotar între gospodăria sa și gospodăria ce-i

aparține Mariei Herța în corespundere cu hotarele conform Actului de stabilire a

hotarelor terenului și a schemei de stabilire a hotarului din 21 noiembrie 2018,

aprobat de Primăria com. Boșcana, r. Criuleni și Actului de constatare pe teren și

planului geometric din 21 noiembrie 2018; încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul central

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 10 iunie 2021, în termenul

legal, Maria Herța a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Maria Herța și s-a menținut hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei

Criuleni, sediul central.

În favoarea respingerii acțiunii instanța de apel și instanța de fond au relevat

că măsurările efectuate în anul 2013 de către inginerii Oficiului Cadastral, cât și

Actul de constatare pe teren la modificarea planului cadastral/geometric din 18

noiembrie 2013, întocmit de SRL „Geoinfosistem”, nu au fost contestate.

Totodată, planul geometric inițial al sectorului de teren menționat a fost

întocmit la 01 decembrie 2008 în mod selectiv și nu corespunde cu amplasarea de

fapt a terenului, datorită greșelilor la elaborarea planului cadastral inițial în sistemul

de coordonate convențional, din care cauză nu corespunde planului geometric

întocmit în urma măsurărilor masive din anul 2013, care are prioritate.

Instanțele ierarhic inferioare au indicat că în momentul întocmirii contractului

de donație în anul 2009, terenul a fost măsurat și atribuit în natură cu indicarea

aproximativă a hotarelor, fără a fi efectuate măsurări efective în teren de către

specialiști.

Curtea de apel a considerat neîntemeiate argumentele reclamantei, precum că

în urma lucrărilor de înregistrare masivă, suprafața terenului cu nr. cadastral xxxxx

ar fi fost micșorată și că aceasta ar fi mai mică de 0,0077 ha. Mai mult, în instanța

de judecată reclamanta a declarat că suprafața terenului ei n-a suferit schimbări în

urma măsurărilor masive din anul 2013, limitându-se la invocarea dezacordului cu

efectuarea măsurilor respective.

3

Totodată, în partea ce ține de faptul că garajul în litigiu ar fi fost construit

neautorizat și că în așa fel ar încălca dreptul de posesiune al Mariei Herța și s-ar

suprapune cu terenul ei, instanța de apel a indicat că în afară de Actul de stabilire a

hotarelor din 21 noiembrie 2018, întocmit cu încălcarea prevederilor legale, nu au

fost prezentate dovezi corespunzătoare în măsură să determine o altă concluzie decât

cea evocată.

Mai mult, până la măsurările masive din 2013 garajul în litigiu era construit,

iar în cadrul ședinței de judecată reclamanta a confirmat acest fapt.

Pretenția privind obligarea lui Feodor Gorbatenco să instaleze gardul pe hotar

între gospodăria sa și gospodăria ce-i aparține Mariei Herța, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată, deoarece conform art. 393 din Cod civil (în redacția legii până la 01

martie 2019) proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte

la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat.

Cheltuielile pentru demarcare se împart între vecini în mod egal dacă din raporturile

existente între ei nu reiese altfel. Astfel, urma ca Maria Herța să solicite pârâtului să

ia parte la instalarea unui hotar și nicidecum nu poate să-l impună să-l instaleze între

gospodăriile lor.

La 07 octombrie 2022 Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia Crîșmari,

a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanța de apel a ignorat faptul

că Actul de constatare pe teren la modificarea planului cadastral/geometric din 18

noiembrie 2013, întocmit de SRL „Geoinfosistem”, a fost efectuat în lipsa

proprietarului și fără a consulta proprietarii terenurilor învecinate. Conform acestuia

liniile hotarului nu corespund amplasării terenurilor în natură, iar hotarul indicat

trece peste construcția amplasată pe teren, din ce rezultă necesitatea stabilirii

hotarelor în natură.

Recurenta consideră că Actul de stabilire a hotarelor din 21 noiembrie 2018

este valabil și urmează a fi pus în aplicare, deoarece nu a fost contestat în instanța

de judecată.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte

specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia Crîșmari,

care are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind

depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată la adresa electronică reprezentantului recurentei Maria Herța, avocatului

4

Natalia Crîșmari, la data de 13 septembrie 2022 (f.d. 251 vol. II). Prin urmare,

recursul declarat la data de 07 octombrie 2022 este în termen.

Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților la proces copia recursului

motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în

recurs.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Maria Herța,

reprezentată de avocatul Natalia Crîșmari, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia Crîșmari, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

5

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia Crîșmari și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia

Crîșmari, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Maria Herța, reprezentată de avocatul Natalia

Crîșmari, împotriva deciziei din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6