2ra-1452/22 — partajarea bunului proprietate comuna in devalmasie, constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunului proprietate comuna in devalmasie, constatarea faptului acceptarii succesiunii
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1452/22 — partajarea bunului proprietate comuna in devalmasie, constatarea faptului acceptarii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1452/2022
2-19123574-01-2ra-07102022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (G. Grozav)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
01 februarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Duda Valentina Vasile,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Duda
Valentina Vasile împotriva Elenei Canțăr, Duda Andrei, Duda Valentina Iacov,
Solomon Vadim, intervenient accesoriu notarul Iana Secrieru, privind partajarea
bunului proprietate comună în devălmășie, constatarea faptului acceptării
succesiunii și recunoașterea dreptului de proprietate prin moștenire,
împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 22 iulie 2019, Duda Valentina Vasile a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Elenei Canțăr, Duda Andrei, Duda Valentina Iacov, Solomon
Vadim, intervenient accesoriu notarul Secrieru Iana, privind partajarea bunului
proprietate comună în devălmășie, constatarea faptului acceptării succesiunii și
recunoașterea dreptului de proprietate prin moștenire.
În motivarea acțiunii a invocat că în baza hotărârii nr. 275 din 21 ianuarie
1999 a Comisiei municipale de privatizare a fondului de locuințe Chișinău, la
privatizarea apartamentului xxx, str. Xxxx, au participat soțul său decedat Duda
Ghenadie împreună cu prima soție Duda Maria, decedată la 22 septembrie 2001,
fiica ei Canțăr Elena și fiul lor comun Duda Andrei.
A relatat că la 04 august 2007 s-a căsătorit cu Duda Ghenadie, care a decedat
la 25 august 2017.
La 06 octombrie 2017, notarul Secrieru Iana a eliberat certificatul de calitate
de moștenitor nr. 15883 al averii soțului decedat pentru dobândirea actelor
necesare demonstrării componenței patrimoniului succesoral și pentru a dovedi
faptele juridice necesare eliberării certificatului de moștenitor legal.
La 25 octombrie 2018, a expediat în adresa Elenei Canțăr și Duda Andrei o
propunere prin care aceștia în calitate de proprietari devălmași ai apartamentului
xxx, str. Xxxxx, să se adreseze la notarul Secrieru Iana pentru stabilirea dreptului
1
de proprietate a decedatului Duda Ghenadie asupra unei cote - părți din imobilul
nominalizat. Din aceste considerente a solicitat partajarea bunului proprietate
comună în devălmășie a apartamentului xxx, str. Xxxxx, stabilind dreptul de
proprietate a decedaților Duda Maria și Duda Ghenadie asupra a 1/4 cotei - părți
ideale din apartamentul cu nr. cadastral xxxxx.
Reclamanta a indicat că, Duda Ghenadie și Duda Maria, împreună cu copiii
au locuit în apartamentul xxx, str. Xxxx. Moștenitori legali de gradul I după
decesul Mariei Duda au fost și sunt soțul ei Duda Ghenadie, fiica ei Canțăr Elena și
fiul lor comun Duda Andrei. După decesul Mariei Duda, Duda Ghenadie a acceptat
succesiunea și a continuat să domicilieze în imobilul comun în devălmășie, avea
grijă de el, achita toate serviciile comunale și impozitele. Notarul a refuzat în
eliberarea certificatelor de moștenitor legal și testamentar, indicând că instanța de
judecată urmează să constate faptul acceptării de către Duda Ghenadie a
succesiunii după decesul primei soții Duda Maria și recunoașterea dreptul de
proprietate prin moștenire.
Reclamanta a menționat că, în procesul privatizării apartamentului, Duda
Ghenadie a achitat din mijloacele bănești comune al soților de atunci costul
apartamentului în mărime de 202,20 de lei, stabilit prin hotărârea Comisiei de
privatizare nr. 275 din 21 ianuarie 1999, fapt confirmat din conținutul pct. 4 al
contractului de vânzare - cumpărare, transmitere - primire a locuinței în proprietate
privată nr. 475 din 01 martie 1999.
Astfel, în opinia reclamantei instanța de judecată urmează să împartă averea
comună în devălmășie a soților, care este constituită din 1/4 cotă - parte a decedatei
Duda Maria din apartamentul privatizat xxx, str. Xxxxx, dobândită cu mijloacele
bănești comune în timpul căsătoriei de către Duda Maria, atribuindu-i în
proprietate soțului său decedat Duda Ghenadie 1/8 cotă-parte ideală din
apartamentul în cauză și lăsând în proprietatea decedatei Duda Maria 1/8 cotă-parte
ideală din apartamentul nr. cadastral xxxxx.
Reclamanta a susținut că, după decesul soțului său Duda Ghenadie și-au
manifestat opțiunea succesorală moștenitorii legali de gradul I și anume, soția
Duda Valentina Vasile, fiul Duda Andrei, fiul Solomon Vadim și mama Duda
Valentina Iacov. Masa succesorală a decedatului Duda Ghenadie prezintă 5/12
cote-părți ideale din apartamentul xxx, str. Xxxxx, 1/4 cotă-parte de la privatizare
+ 1/8 cotă - parte din partajarea averii comune în devălmășie a soților + 1/24 cotă -
parte din moștenire după decesul primei soției. Astfel, dreptul de proprietate prin
moștenirea legală după decesul soțului său, Duda Ghenadie, trebuie recunoscut
asupra 5/48 cote-părți ideale din 5/12 cote-părți ideale a lui Duda Ghenadie, din
apartamentul menționat.
A solicitat Duda Valentina Vasile, admiterea cererii de chemare în judecată:
- partajarea bunului proprietate comună în devălmășie, apartamentul privatizat
xxx, str. Xxxxx, stabilind dreptul de proprietate a defuncților Duda Maria și Duda
Ghenadie a câte 1/4 cote-părți ideale din apartamentul nr. cadastral xxxxx.
-constatarea faptului acceptării de către Duda Ghenadie a succesiunii după
decesul primei soții Duda Maria, decedată la 22 septembrie 2001.
-împărțirea averii comune în devălmășie a soților, care este constituită din
cota-parte ideală a defunctei Duda Maria din apartamentul xxx, str. Xxxxx,
dobândită cu mijloacele bănești comune în timpul căsătoriei, atribuindu-i în
2
proprietatea soțului decedat Duda Ghenadie 1/8 cotă-parte ideală a apartamentului
nominalizat, lăsând în proprietatea defunctei Duda Maria 1/8 cotă-parte ideală a
apartamentului nr. cadastral xxxxx.
-recunoașterea după Duda Ghenadie, dreptul de proprietate prin moștenirea
legală după decesul primei soții, Duda Maria asupra 1/24 cote - părți ideale din 1/8
cotă-parte ideală a ei din apartamentul xxx, str. Xxxxx.
-recunoașterea după Duda Valentina Vasile, dreptul de proprietate prin
moștenirea legală după decesul soțului său, Duda Ghenadie, asupra 5/48 cote-părți
ideale din 5/12 cote-părți ideale a lui Duda Ghenadie din apartament.
-încasarea în mod solidar de la Canțăr Elena și Duda Andrei în folosul său a
cheltuielilor de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 1 887,78 de lei și
cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 2 000 de lei.
Prin hotărârea din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a
fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Duda Valentina
Vasile împotriva Elenei Canțăr, Duda Andrei, Duda Valentina Iacov, Solomon
Vadim, intervenient accesoriu notar Secrieru Iana.
S-a constatat faptul acceptării succesiunii de către defunctul Duda Ghenadie,
decedat la 25 august 2017, după Duda Maria, decedată la 22 septembrie 2001.
S-a atribuit lui Duda Ghenadie și Duda Maria cîte 1/4 cotă-parte din bunul
imobil - apartamentul xxx din str. Xxxxx, nr.cadastral xxxxx.
S-a încasat de la Duda Andrei în beneficiul Valentinei Duda cheltuielile
pentru asistență juridică în sumă de 12 000 de lei și taxa de stat în sumă de 200 de
lei.
În rest acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanța de judecată a constatat că acceptarea succesiunii
de către Duda Ghenadie, după decesul la 22 septembrie 2001 a soției Duda Maria,
se probează prin înscrisurile prezentate la dosar și anume prin extrasul din fișa
locuinței eliberat de gestionarul fondului locativ (f.d.24) și prin adeverința eliberată
de Agenția Servicii Publice cu privire la domiciliul lui Duda Ghenadie (f.d.57).
Astfel, actele de intrare în posesia de fapt a moștenirii permit instanței de judecată
de a constata faptul acceptării succesiunii de către Duda Ghenadie, după decesul
soției Duda Maria la 22 septembrie 2001. Din aceste considerente instanța de fond
a concluzionat de a admite cererea depusă de Duda Valentina Vasile în partea
constatării faptului acceptării succesiunii de către defunctul Duda Ghenadie.
Instanța de fond a constat temeinicia pretenției privind determinării cotelor -
părți a lui Duda Ghenadie și Mariei Duda din bunul imobil - apartamentul xxx din
str. Xxxxx, nr. cadastral xxxxx, care constituie câte 1/4 cotă-parte. Astfel, pretenția
reclamantei privind constatarea faptului acceptării succesiunii de către Duda
Ghenadie după decesul primei sale soții - Duda Maria, având în vedere că acesta a
continuat să locuiască în apartamentul vizat, este întemeiată.
La 15 noiembrie 2021, Duda Andrei, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan, a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând modificarea hotărârii instanței de fond.
Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul
declarat de Duda Andrei, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan, s-a casat hotărârea
din 03 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o decizie
nouă prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Duda
3
Valentina Vasile împotriva Elenei Canțăr, Duda Andrei, Duda Valentina Iacov,
Solomon Vadim, intervenient accesoriu notarul Iana Secrieru.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, instanța de fond a admis
parțial cerințele invocate în acțiune, constatând faptul acceptării succesiunii de
către defunctul Duda Ghenadie, decedat la 25 august 2017, după Duda Maria,
decedată la 22 septembrie 2001, precum și a atribuit lui Duda Ghenadie și Duda
Maria cîte 1/4 cotă - parte din bunul imobil - apartamentul xxx din str. Xxxxx, nr.
cadastral xxxxx.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondată și neîntemeiată concluzia
instanței de fond deoarece Duda Valentina nu este în drept să solicite constatarea
acceptării succesiunii de către defunctul - soțul Duda Ghenadie, decedat la 25
august 2017, după Duda Maria, decedată la 22 septembrie 2001. Or, legea expres
stabilește că, pentru acceptarea succesiunii persoana depune la notarul de la locul
deschiderii succesiunii o declarație de acceptare a succesiunii sau intră în
posesiunea patrimoniului succesoral. Prin depunerea cererii de acceptare a
succesiunii, persoana fizică își manifestă acordul și consimțământul de a prelua
succesiunea, adică preluarea patrimoniului și nu poate o altă persoană să depună
sau să solicite prin cerere acceptarea succesiunii în folosul altei persoane, mai mult
ca atât, de a depune cereri de acceptare a succesiunii în locul persoanei decedate.
Instanța de apel a precizat că la materialele dosarului nu există cerere prin
care, Duda Ghenadie, fiind în viață și având discernământ, ar fi întocmit cerere de
acceptare a succesiunii în urma decesului soției sale Duda Maria.
La 22 septembrie 2022, Duda Valentina Vasile a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel din 28 iunie 2022 prin care a solicitat casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a încălcat normele
dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege
care nu trebuia să fie aplicată.
Recurentul a mai invocat că Curtea de Apel Chișinău, la pronunțarea deciziei,
a interpretat în mod eronat legea și a ajuns la concluzii greșite, care sunt în
contradicție cu materialele cauzei.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 28
iunie 2022, care a fost expediată participanților la proces la data de 29 iulie 2022,
însă date despre recepționarea acesteia lipsesc (f.d. 238, vol. 1).
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Astfel, instanța de recurs constată că Duda Valentina Vasile, s-a conformat
prevederilor legale, declarând recurs la 22 septembrie 2022, împotriva deciziei
instanței de apel, în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
4
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
La 10 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților copia cererii de recurs depusă de către Duda Valentina Vasile, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 9, vol. 2).
La 25 octombrie 2022, Duda Andrei, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan, a
depus referință la recursul declarat de Duda Valentina Vasile, prin care a solicitat
declararea inadmisibilă a recursului.
Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa
constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări
implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
5
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten
v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,
nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Duda
Valentina Vasile, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Duda Valentina Vasile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecători Galina Stratulat
Victor Burduh
6