2ra-1476/22 — cu privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte perrmisive, lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1476/22 2-19098410-01-2ra-12102022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Țonov Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță ÎNCHEIERE 11 ianuarie 2023 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva Adelinei Ștefârța, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr.23, Pretura sectorului Rîșcani, mun.

Chișinău, Valentina Ștefârța cu privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte permisive, lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis apelul declarat de către Adelina Ștefârța, s-a casat hotărârea din data de 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii, constată: La 03 aprilie 2019 Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Adelinei Ștefârța, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 23 (în continuare ÎMGFL nr. 23), Pretura sectorului Rîșcani, mun.

Chișinău, prin care a solicitat constatarea faptului reconstruirii apartamentului nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău fără acte permisive; obligarea Adelinei Ștefârța și a Valentinei Ștefârța să lichideze neconformitățile și să efectueze din cont propriu readucerea elementelor constructive la starea inițială și anume toți pereții și podeaua afectate în apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun.

Chișinău și să demonteze cablul electric pus pe peretele exterior al spațiilor locative ale blocului; încasarea de la Adelina Ștefârța în beneficiul lui Valentin Crîlov a prejudiciului material în sumă de 5 804,64 lei, a prejudiciului moral în sumă de 1 700 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 210,72 lei, în beneficiul lui Valerii Gordelean a prejudiciului material în sumă de 1 421,4 lei, a prejudiciului moral în sumă de 3 500 1 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, în beneficiul Nelli Goreaceva a prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, în beneficiul lui Maxim Racu a prejudiciului material în sumă de 8 311,55 lei, a prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 279,35 lei.

(f.d.6-14, vol. I, f.d.76-77, vol. II). În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că începând cu luna iunie 2018 în apartamentul vecin cu nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău au avut loc lucrări de reparație și de reconstrucție administrate de către proprietarul Adelina Ștefârța. Reparația în apartamentul vecin constă în reconstrucție, deoarece s-au efectuat lucrări de modernizare, modificare, replanificare și de reparație capitală a apartamentului menționat. Lucrările de construcție legate de replanificarea apartamentului au fost efectuate fără a informa administratorul imobilului ÎMGFL nr.23, în lipsa autorizației de construire și a certificatului de urbanism. Aceste fapte au fost constatate de către ÎMGFL nr.23 în cadrul inspectării efectuate în luna decembrie a anului 2018 și care se confirmă prin răspunsul nr. 2 din 20 decembrie 2018 al ÎMGFL nr.23.

În opinia reclamanților prin intervențiile efectuate în apartamentul nr.xxxxx a fost afectată structura de rezistență a întregului bloc locativ. Lucrările efectuate au dus la îngreunarea construcției, pereții secundari ai apartamentului, construiți inițial din gips-carton, au fost demolați, construiți din nou din cărămidă. La balcon a fost eliminată îngrădirea de metal, care este ușoară și înlocuită cu pereți de cărămidă. Stratul inițial de izolare al podelelor din nisip și ruberoid, care avea menirea de a izola zgomotul, a fost eliminat și înlocuit cu turnarea de beton. Pereții principali de rezistență, alăturați balconului și peretele între cele două debarale au fost supuși reconstrucției.

În aceste circumstanțe reclamanții se consideră îndreptățiți de a solicita constatarea faptului efectuării reconstruirii apartamentului fără acte permisive și obligarea lichidării neconformităților cu aducerea acestora la poziția inițială. Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au susținut că pe parcursul efectuării lucrărilor de reconstrucție și de reparație capitală a apartamentului menționat Adelina Ștefârța a demonstrat ignorarea drepturilor și intereselor legitime ale reclamanților, care-i sunt vecinii. La schimbarea segmentului de canalizare din țeavă veche din fontă în apartamentul nr. xxxxx lucrările au fost făcute incorect. Acest fapt a generat o scurgere masivă a deșeurilor de canalizare în interiorul cutiei de izolare a țevilor din camera de baie și pe peretele din antreul apartamentului xxxxx, cât și a tavanului în apartamentul nr. xxxxx.

Faptul scurgerii din apartamentul nr. xxxxx este conformat, prin actul de constatare din 16 octombrie 2018 întocmit de comisia ÎMGFL nr.23 și aprobat în modul stabilit la 05 noiembrie 2018. Pentru a bloca scurgerea de deșeuri în apartamentul nr. xxxxx s-a demolat parțial cutia de gips-carton acoperită cu placi de teracotă și s-a izolat temporar. Ulterior, la 19 decembrie 2018 reparația rețelei de canalizare a fost efectuată din contul ÎMGFL nr.23 și a durat mai mult de două luni din motiv că Adelina Ștefârța intenționat refuza accesul specialiștilor ÎMGFL nr.23 în apartamentul său la rețeaua de canalizare și refuza suportarea cheltuielilor pentru repararea conectării greșite a țevilor efectuată de angajații săi.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au menționat că Adelina Ștefârța în perioada de toamnă-iarnă 2018-2019 intenționat, zilnic, 24 de ore, ținea toate ferestrele din apartamentul nr. xxxxx deschise, fapt ce a 2 dus la încălcarea regimului de încălzire și umiditate în apartamentele vecine. Ca rezultat în apartamentul nr. xxxxx, unde temperatura nu se ridica mai sus de 16 grade, a apărut mucegai și ciupercă, care au afectat podelele și mobilierul, fapt constatat prin actul din 22 ianuarie 2019 al comisiei ÎMGFL nr.23. Mai mult, umezeala și mucegaiul din apartamentul nr. xxxxx, unde locuiesc inclusiv doi copii minori, o persoană în etate și un invalid de gradul I, a dus la bronșită acută a nou-născutului de 3 luni și jumătate, fapt ce se confirmă prin certificatul medical.

Reclamanții au relatat că în rezultatul încălcării regimului de temperatură și umiditate precum și a lucrărilor de reparație capitală și de reconstrucție efectuate în apartamentul nr. xxxxx continuă să mai apară crăpături pe pereți, mucegai pe tavan și alte defecte în apartamentul nr.xxxxx.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au invocat că pe parcursul desfășurării lucrărilor de reconstrucție și de reparație capitală Adelina Ștefârța a demonstrat un comportament provocator și inadmisibil și anume a refuzat să înlăture problema cu țeava de canalizare pe segmentul dintre apartamentele nr. xxxxx și nr. xxxxx pe cale amiabilă și să facă cunoștință cu actul de constatare întocmit de ÎMGFL nr.23 din 16 octombrie 2018. Samavolnic, fără coordonarea cu vecinii a pus pe peretele exterior al blocului din cotileț, unde sunt spații locative ale apartamentelor nr. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx și nr. xxxxx la o distanță de 15 cm de la ferestre un cablu electric, care este sub tensiune.

Începând cu 12 noiembrie 2018 și pentru o perioadă nedeterminată, în apartamentul nr. xxxxx s-a aflat un balon de gaz pentru efectuarea lucrărilor de reparație și reconstrucție, care în orele de seară-noapte nu era evacuat, fapt ce punea în pericol securitatea locatarilor din apartamentele vecine. Canalele de ventilare la bucătăriile din apartamentele nr. xxxxx și nr. xxxxx au încetat să funcționeze, iar la curățirea canalului de ventilare din bucătăria apartamentului nr. xxxxx s-a extras praf de construcție și bucăți de tencuială de pe pereții interni.

În perioada 12 noiembrie-20 noiembrie 2018 la introducerea materialelor de construcție, a echipamentelor grele în apartamentul nr. xxxxx și la evacuarea deșeurilor de construcție Adelina Ștefârța demonstrativ nu a respectat ordinea la scara nr. 2. La 23 noiembrie 2018, în jurul orelor 13.30 lucrătorii din apartamentul nr. xxxxx au aplicat lovituri puternice pe țevile de încălzire în urma cărora au căzut bucăți de tencuială de pe tavanul apartamentului nr. xxxxx. Fără coordonarea cu vecinii a instalat în apartamentul nr.xxxxx încălzire autonomă. Pe parcursul perioadei de reparație și de reconstrucție nu a coordonat și nu coordonează cu vecinii, lucrările ce provoacă zgomot puternic, vibrații și lovituri mecanice, care au loc spontan și continue deja 11 luni, depășind evident orice termen rezonabil și care sunt practic auzite în toate apartamentele de la scara 2 a blocului locativ.

Reclamanții au subliniat că în rezultatul lucrărilor de reconstrucție și de reparație capitală efectuată de către Adelina Ștefârța au fost afectate trei apartamente și anume nr. xxxxx, nr. xxxxx și nr. xxxxx, prin demolări, umiditate, mucegai, ciupercă și cu dubii la compartimentul siguranței acestora. Reclamanții, cât și cei care locuiesc în apartamentele afectate, inclusiv bătrânii pensionari, copiii, nou-născutul, persoana invalid de gr. I, toți s-au aflat în condiții insuportabile de viață, deoarece vibrațiile, loviturile mecanice și alte zgomote puternice din apartamentul nr. xxxxx au făcut practic imposibile odihna, munca intelectuală a tuturor locatarilor, precum și imposibilitatea de dare a apartamentelor sub protecția pazei de stat din cauza posibilei declanșări false ale alarmei.

3 Adelina Ștefârța a ignorat solicitările vecinilor să mențină curățenia și să respecte ordinea pe scara nr.2 din blocul locativ și încercările vecinilor de a normaliza situația creată, pentru a intra în parametrii bunului simț, conduitei și responsabilității comunitare. Astfel, toate încercările reclamanților de a soluționa problemele invocate supra pe cale extrajudiciară au fost epuizate. Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au mai menționat că de pe urma lucrărilor efectuate în apartamentul nr. xxxxx, inclusiv la echipamentul tehnic de uz comun, locuind în zonă seismică în bloc locativ construit cu 57 de ani în urmă, nu se simt în securitate și nu au garanții referitor la consecințele pentru apartamentele ce le aparțin în acest bloc și ca urmare, pentru securitatea vieții și sănătății lor.

Mai mult, sunt evidente restrângerea posibilităților de viață familială și socială ale reclamanților, precum și nerespectarea statutului social al acestora din partea Adelinei Ștefârța. Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin încheierea din 09 martie 2020 a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtei, proprietarul apartamentului nr. xxxxx, Valentina Ștefârța. (f.d.172-173, vol. I) Prin hotărârea din data de 29 octombrie 2021, corectată prin încheierea din data de 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a constatat faptul reconstruirii de către Adelina Ștefârța a apartamentului nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun.

Chișinău, fără acte permisive. S-a obligat, în mod solidar Adelina Ștefârța și intervenientul accesoriu alăturat pârâtului proprietarul Valentina Ștefârța să lichideze neconformitățile și să efectueze din cont propriu readucerea elementelor constructive - toți pereții și podeaua, afectate în apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău, la starea inițială și să demonteze cablul electric pus pe peretele exterior al spațiilor locative ale blocului.

S-a încasat de la Adelina Ștefârța în beneficiul lui Valentin Crîlov suma de 5 284,64 lei cu titlu de compensare a prejudiciului material, suma de 1 700 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral, suma de 720,72 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată; în beneficiul lui Valerii Gordelean suma de 1 421,40 lei cu titlu de compensare a prejudiciului material, suma de 3 500 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral și suma de 150 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată; în beneficiul Nelli Goreaceva suma de 5 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral și suma de 150 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată; în beneficiul lui Maxim Racu suma de 8 311,55 lei cu titlu de compensare a prejudiciului material, suma de 1 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral și suma de 279,35 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată.

(f.d.103-140, 134,135-156, vol. II) Instanța de fond a constatat că Adelina Ștefârța a efectuat lucrări de reconstrucție a apartamentului fără acte permisive fapt ce contravine prevederilor art. 54 din Legea nr. 75 cu privire la locuințe din 30 aprilie 2016, fără a anunța și coordona cu ÎMGFL nr.23. Acțiuni care au cauzat reclamanților prejudiciu material și moral, iar prin prisma art. 58 din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2016 în colaborare cu art. 8, alin. (2), lit. f) și art. 1398, art. 1422 și 1423 din Codul civil (în vigoare până la data de 01 martie 2019) aceste prejudicii urmează a fi reparate.

Instanța de fond a conchis că pretenția cu privire la repararea prejudiciului material este întemeiată, deoarece atât în apartamentul nr. xxxxx, în care a apărut mucegai ca urmare a ținerii geamurilor deschise în sezonalul rece a anului, cât și în 4 apartamentele nr. xxxxx și nr. xxxxx, în care s-au scurs deșeurile de canalizare ca urmare a schimbării segmentului de țeavă de canalizare veche cu o țeavă de canalizare nouă efectuată tehnologic incorect, a fost necesară reparația urgentă, iar prețurile materialelor și lucrărilor efectuate sunt confirmate prin actele eliberate de SRL „JEEP Eurorepar”. Instanța de fond a respins argumentul Adelinei Ștefârța precum că divizul de cheltuieli nu demonstrează suportarea reală a cheltuielilor, ori în deviz este specificat că aceste materiale și prețul urmează a fi suportate de către reclamanți pentru înlăturarea defectelor ce au apărut în apartamentele menționare.

Faptul dacă aceste cheltuieli real au fost suportate nu are relevanță la compensarea prejudiciului, ori acestea pot fi suportate ulterior adresării cu cerere în instanța de judecată. Mai mult instanța de fond a menționat că prețul acestor cheltuieli este real și nu a fost combătut de către pârâtă. Instanța de judecată a respins argumentul Adelinei Ștefârța precum că vina privind cauzarea prejudiciului trebuie atribuită muncitorilor din motiv că aceștia au fost angajați de către pârâtă, iar faptul că au fost sancționați contravențional pentru desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrarea la organul înregistrării de stat nu o scutește pe Adelina Ștefârța care i-a angajat de răspundere delictuală.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Adelina Ștefârța. (f.d. 111-113,vol.II) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 iunie 2022 a admis apelul declarat de către Adelina Ștefârța, a casat hotărârea din data de 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o nouă hotărâre prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva Adelinei Ștefârța, intervenienți accesorii ÎMGFL nr.23, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, Valentina Ștefârța cu privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte permisive, lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material, compensarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

(f.d. 34, 35-50, vol.III) Curtea de Apel Chișinău a menționat că instanța de fond eronat a constatat că Adelina Ștefârța a efectuat lucrările de reparație fără acte permisive, deoarece potrivit art. 14, alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcție, lucrările de reparație pot fi efectuate fără certificat de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construcție, nefiind monitorizate de Inspecția de Stat în Construcții, deoarece lucrările de reparație interioară, care nu presupun demolarea sau interferarea în pereții portanți - nu necesită autorizație de construire și certificatul de urbanism de proiectare. La fel, pentru lucrările efectuate nici acordul vecinilor nu era necesar, dat fiind faptul că lucrările în cauză au avut loc în interiorul apartamentului nr. xxxxx din mun.

Chișinău, bd.xxxxx. Potrivit raportului de expertiză din 18 februarie 2019, efectuat de către expertul în construcții A. Achimov, s-a stabilit că în apartamentul nr. xxxxx au fost efectuate lucrări de reamenajare și reparare. În procesul de reamenajare zona blocului sanitar a fost ușor modificată și a fost reamenajat compartimentul despărțitor din gips-carton. Reamenajarea a fost efectuată fără a interfera cu pereții portanți ai casei. La fel expertul a indicat că lucrările au fost efectuate cu respectarea normelor tehnice, nu s-a deteriorat sistemul de ventilare a casei și nu au fost provocate daune tehnice structurilor spatiilor învecinate. 5 În aceste circumstanțe instanța de apel a conchis că instanța de fond neîntemeiat a admis pretențiile cu privire la constatarea faptului reconstruirii de către Adelina Ștefârța a apartamentului nr. xxxxx din bd.

xxxxx, mun. Chișinău, fără acte permisive și obligarea lichidării neconformităților din cont propriu, readucerea elementelor constructive - toți pereții și podeaua, afectate în apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău, la starea inițială și demontarea cablului electric pus pe peretele exterior al spațiilor locative ale blocului, ori s-a stabilit cu certitudine că nu a fost modificată structura de rezistentă, aspectul exterior al casei, caracteristicile inițiale ale construcțiilor și ale instalațiilor aferente.

Cu referire la pretențiile privind încasarea prejudiciului material și moral, instanța de apel, prin prisma art. 14, alin. (1) și alin. (2), art. 1398, art. 1416, alin. (2) și (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu nu au prezentat probe pertinente și concludente ce ar demonstra că daunele au fost cauzate de către Adelina Ștefârța, legătura de cauzalitate dintre acțiunile sau inacțiunile ilicite ale ultimei și prejudiciul existent, precum și a mărimii reale a prejudiciului material, iar pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral este subsecventă cerinței principale care a fost respinsă.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare. (f.d. 71-80, vol. III) În motivarea recursului Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au indicat că instanța de apel a încălcat esențial și aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume Legea nr. 75 din data de 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, Regulile provizorii de exploatare a locuințelor, întreținere a blocurilor locative și teritoriile aferente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1224 din data de 21 decembrie 1998, care sunt un ansamblu unic și integral de reglementări stabilite în domeniul locuinței.

Recurenții au susținut că Adelina Ștefârța la efectuarea reparației capitale a apartamentului, inclusiv replanificării acestuia a comis o serie de încălcări a obligațiilor sale, iar prin acțiunile sale ilegale a creat o situație de avarie a apartamentelor vecinilor din motivul schimbării incorecte a țevii de canalizare, deschiderea continuă a ferestrelor. Totodată a depășit perioada rezonabilă a lucrărilor de reparație, a replanificat apartamentul fără acte permisive, a efectuat intervenții în interiorul apartamentului care au afectat structura de rezistență a blocului locativ, a extins bucătăria și blocul sanitar, nu a informat ÎMGFL nr.23 despre începerea lucrărilor și altele.

Instanța de apel, prin neaplicarea Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar și aprecierea raportului de expertiză din 18 februarie 2019, efectuat de către expertul în construcții A. Achimov, care nu întrunește condițiile unui raport de expertiză, a dus la aprecierea incorectă a unor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, deoarece s-a bazat pe un raport de expertiză ilegal. Recurenții au mai indicat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 1422 și art. 1423 din Codul civil și a constatat că pretenția cu privire la compensarea prejudiciului moral este subsecventă cerinței principale, ori cererea de despăgubire a 6 prejudiciului moral este independență și nu depinde de cauzarea prejudiciului material și mărimea acesteia.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14 iunie 2022, expediată participanților la proces la 29 iulie 2022. ( f.d.52, vol.III) Potrivit înscrierii inserate pe cererea privind luarea la cunoștință cu materialele dosarului, rezultă că Valentin Crîlov a luat cunoștință cu materialele dosarului la data de 15 august 2022. ( f.d. 65, vol.III) Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu s-au conformat prevederilor legale și la 30 august 2022, în termen, au depus recurs împotriva deciziei din data de 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie 7 să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva deciziei din data de 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 8