2ra-1476/22 — cu privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte perrmisive, lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material și moral

2ra-1476/22 — cu privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte perrmisive, lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1476/22

2-19098410-01-2ra-12102022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Țonov

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentin Crîlov, Valerii

Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin

Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva Adelinei

Ștefârța, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ nr.23, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, Valentina Ștefârța cu privire

la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte permisive, lichidarea

neconformităților, repararea prejudiciului material, compensarea prejudiciului moral

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care

s-a admis apelul declarat de către Adelina Ștefârța, s-a casat hotărârea din data de 29

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea unei noi hotărâri

privind respingerea acțiunii,

constată:

La 03 aprilie 2019 Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și

Maxim Racu au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva

Adelinei Ștefârța, intervenienți accesorii Întreprinderea Municipală de Gestionare a

Fondului Locativ nr. 23 (în continuare ÎMGFL nr. 23), Pretura sectorului Rîșcani,

mun. Chișinău, prin care a solicitat constatarea faptului reconstruirii apartamentului

nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău fără acte permisive; obligarea Adelinei

Ștefârța și a Valentinei Ștefârța să lichideze neconformitățile și să efectueze din cont

propriu readucerea elementelor constructive la starea inițială și anume toți pereții și

podeaua afectate în apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău și să

demonteze cablul electric pus pe peretele exterior al spațiilor locative ale blocului;

încasarea de la Adelina Ștefârța în beneficiul lui Valentin Crîlov a prejudiciului

material în sumă de 5 804,64 lei, a prejudiciului moral în sumă de 1 700 lei și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 210,72 lei, în beneficiul lui Valerii Gordelean a

prejudiciului material în sumă de 1 421,4 lei, a prejudiciului moral în sumă de 3 500

1

lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, în beneficiul Nelli Goreaceva a

prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 150

lei, în beneficiul lui Maxim Racu a prejudiciului material în sumă de 8 311,55 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 1 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de

279,35 lei. (f.d.6-14, vol. I, f.d.76-77, vol. II).

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că începând cu luna iunie 2018 în

apartamentul vecin cu nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău au avut loc lucrări de

reparație și de reconstrucție administrate de către proprietarul Adelina Ștefârța.

Reparația în apartamentul vecin constă în reconstrucție, deoarece s-au efectuat lucrări

de modernizare, modificare, replanificare și de reparație capitală a apartamentului

menționat. Lucrările de construcție legate de replanificarea apartamentului au fost

efectuate fără a informa administratorul imobilului ÎMGFL nr.23, în lipsa autorizației

de construire și a certificatului de urbanism. Aceste fapte au fost constatate de către

ÎMGFL nr.23 în cadrul inspectării efectuate în luna decembrie a anului 2018 și care

se confirmă prin răspunsul nr. 2 din 20 decembrie 2018 al ÎMGFL nr.23.

În opinia reclamanților prin intervențiile efectuate în apartamentul nr.xxxxx a

fost afectată structura de rezistență a întregului bloc locativ. Lucrările efectuate au

dus la îngreunarea construcției, pereții secundari ai apartamentului, construiți inițial

din gips-carton, au fost demolați, construiți din nou din cărămidă. La balcon a fost

eliminată îngrădirea de metal, care este ușoară și înlocuită cu pereți de cărămidă.

Stratul inițial de izolare al podelelor din nisip și ruberoid, care avea menirea de a

izola zgomotul, a fost eliminat și înlocuit cu turnarea de beton. Pereții principali de

rezistență, alăturați balconului și peretele între cele două debarale au fost supuși

reconstrucției.

În aceste circumstanțe reclamanții se consideră îndreptățiți de a solicita

constatarea faptului efectuării reconstruirii apartamentului fără acte permisive și

obligarea lichidării neconformităților cu aducerea acestora la poziția inițială.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au susținut

că pe parcursul efectuării lucrărilor de reconstrucție și de reparație capitală a

apartamentului menționat Adelina Ștefârța a demonstrat ignorarea drepturilor și

intereselor legitime ale reclamanților, care-i sunt vecinii.

La schimbarea segmentului de canalizare din țeavă veche din fontă în

apartamentul nr. xxxxx lucrările au fost făcute incorect. Acest fapt a generat o

scurgere masivă a deșeurilor de canalizare în interiorul cutiei de izolare a țevilor din

camera de baie și pe peretele din antreul apartamentului xxxxx, cât și a tavanului în

apartamentul nr. xxxxx. Faptul scurgerii din apartamentul nr. xxxxx este conformat,

prin actul de constatare din 16 octombrie 2018 întocmit de comisia ÎMGFL nr.23 și

aprobat în modul stabilit la 05 noiembrie 2018. Pentru a bloca scurgerea de deșeuri în

apartamentul nr. xxxxx s-a demolat parțial cutia de gips-carton acoperită cu placi de

teracotă și s-a izolat temporar. Ulterior, la 19 decembrie 2018 reparația rețelei de

canalizare a fost efectuată din contul ÎMGFL nr.23 și a durat mai mult de două luni

din motiv că Adelina Ștefârța intenționat refuza accesul specialiștilor ÎMGFL nr.23 în

apartamentul său la rețeaua de canalizare și refuza suportarea cheltuielilor pentru

repararea conectării greșite a țevilor efectuată de angajații săi.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au

menționat că Adelina Ștefârța în perioada de toamnă-iarnă 2018-2019 intenționat,

zilnic, 24 de ore, ținea toate ferestrele din apartamentul nr. xxxxx deschise, fapt ce a

2

dus la încălcarea regimului de încălzire și umiditate în apartamentele vecine. Ca

rezultat în apartamentul nr. xxxxx, unde temperatura nu se ridica mai sus de 16 grade,

a apărut mucegai și ciupercă, care au afectat podelele și mobilierul, fapt constatat prin

actul din 22 ianuarie 2019 al comisiei ÎMGFL nr.23. Mai mult, umezeala și

mucegaiul din apartamentul nr. xxxxx, unde locuiesc inclusiv doi copii minori, o

persoană în etate și un invalid de gradul I, a dus la bronșită acută a nou-născutului de

3 luni și jumătate, fapt ce se confirmă prin certificatul medical.

Reclamanții au relatat că în rezultatul încălcării regimului de temperatură și

umiditate precum și a lucrărilor de reparație capitală și de reconstrucție efectuate în

apartamentul nr. xxxxx continuă să mai apară crăpături pe pereți, mucegai pe tavan și

alte defecte în apartamentul nr.xxxxx.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au invocat

că pe parcursul desfășurării lucrărilor de reconstrucție și de reparație capitală Adelina

Ștefârța a demonstrat un comportament provocator și inadmisibil și anume a refuzat

să înlăture problema cu țeava de canalizare pe segmentul dintre apartamentele nr.

xxxxx și nr. xxxxx pe cale amiabilă și să facă cunoștință cu actul de constatare

întocmit de ÎMGFL nr.23 din 16 octombrie 2018. Samavolnic, fără coordonarea cu

vecinii a pus pe peretele exterior al blocului din cotileț, unde sunt spații locative ale

apartamentelor nr. xxxxx, nr. xxxxx, nr. xxxxx și nr. xxxxx la o distanță de 15 cm de

la ferestre un cablu electric, care este sub tensiune. Începând cu 12 noiembrie 2018 și

pentru o perioadă nedeterminată, în apartamentul nr. xxxxx s-a aflat un balon de gaz

pentru efectuarea lucrărilor de reparație și reconstrucție, care în orele de seară-noapte

nu era evacuat, fapt ce punea în pericol securitatea locatarilor din apartamentele

vecine. Canalele de ventilare la bucătăriile din apartamentele nr. xxxxx și nr. xxxxx

au încetat să funcționeze, iar la curățirea canalului de ventilare din bucătăria

apartamentului nr. xxxxx s-a extras praf de construcție și bucăți de tencuială de pe

pereții interni. În perioada 12 noiembrie-20 noiembrie 2018 la introducerea

materialelor de construcție, a echipamentelor grele în apartamentul nr. xxxxx și la

evacuarea deșeurilor de construcție Adelina Ștefârța demonstrativ nu a respectat

ordinea la scara nr. 2. La 23 noiembrie 2018, în jurul orelor 13.30 lucrătorii din

apartamentul nr. xxxxx au aplicat lovituri puternice pe țevile de încălzire în urma

cărora au căzut bucăți de tencuială de pe tavanul apartamentului nr. xxxxx. Fără

coordonarea cu vecinii a instalat în apartamentul nr.xxxxx încălzire autonomă. Pe

parcursul perioadei de reparație și de reconstrucție nu a coordonat și nu coordonează

cu vecinii, lucrările ce provoacă zgomot puternic, vibrații și lovituri mecanice, care

au loc spontan și continue deja 11 luni, depășind evident orice termen rezonabil și

care sunt practic auzite în toate apartamentele de la scara 2 a blocului locativ.

Reclamanții au subliniat că în rezultatul lucrărilor de reconstrucție și de reparație

capitală efectuată de către Adelina Ștefârța au fost afectate trei apartamente și anume

nr. xxxxx, nr. xxxxx și nr. xxxxx, prin demolări, umiditate, mucegai, ciupercă și cu

dubii la compartimentul siguranței acestora. Reclamanții, cât și cei care locuiesc în

apartamentele afectate, inclusiv bătrânii pensionari, copiii, nou-născutul, persoana

invalid de gr. I, toți s-au aflat în condiții insuportabile de viață, deoarece vibrațiile,

loviturile mecanice și alte zgomote puternice din apartamentul nr. xxxxx au făcut

practic imposibile odihna, munca intelectuală a tuturor locatarilor, precum și

imposibilitatea de dare a apartamentelor sub protecția pazei de stat din cauza posibilei

declanșări false ale alarmei.

3

Adelina Ștefârța a ignorat solicitările vecinilor să mențină curățenia și să

respecte ordinea pe scara nr.2 din blocul locativ și încercările vecinilor de a

normaliza situația creată, pentru a intra în parametrii bunului simț, conduitei și

responsabilității comunitare. Astfel, toate încercările reclamanților de a soluționa

problemele invocate supra pe cale extrajudiciară au fost epuizate.

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu au mai

menționat că de pe urma lucrărilor efectuate în apartamentul nr. xxxxx, inclusiv la

echipamentul tehnic de uz comun, locuind în zonă seismică în bloc locativ construit

cu 57 de ani în urmă, nu se simt în securitate și nu au garanții referitor la consecințele

pentru apartamentele ce le aparțin în acest bloc și ca urmare, pentru securitatea vieții

și sănătății lor. Mai mult, sunt evidente restrângerea posibilităților de viață familială

și socială ale reclamanților, precum și nerespectarea statutului social al acestora din

partea Adelinei Ștefârța.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin încheierea din 09 martie 2020 a atras în

proces, în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtei, proprietarul

apartamentului nr. xxxxx, Valentina Ștefârța. (f.d.172-173, vol. I)

Prin hotărârea din data de 29 octombrie 2021, corectată prin încheierea din data

de 16 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de

chemare în judecată, s-a constatat faptul reconstruirii de către Adelina Ștefârța a

apartamentului nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău, fără acte permisive.

S-a obligat, în mod solidar Adelina Ștefârța și intervenientul accesoriu alăturat

pârâtului proprietarul Valentina Ștefârța să lichideze neconformitățile și să efectueze

din cont propriu readucerea elementelor constructive - toți pereții și podeaua, afectate

în apartamentul nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău, la starea inițială și să

demonteze cablul electric pus pe peretele exterior al spațiilor locative ale blocului.

S-a încasat de la Adelina Ștefârța în beneficiul lui Valentin Crîlov suma de 5

284,64 lei cu titlu de compensare a prejudiciului material, suma de 1 700 lei cu titlu

de compensare a prejudiciului moral, suma de 720,72 lei cu titlu de compensare a

cheltuielilor de judecată; în beneficiul lui Valerii Gordelean suma de 1 421,40 lei cu

titlu de compensare a prejudiciului material, suma de 3 500 lei cu titlu de compensare

a prejudiciului moral și suma de 150 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de

judecată; în beneficiul Nelli Goreaceva suma de 5 000 lei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral și suma de 150 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de

judecată; în beneficiul lui Maxim Racu suma de 8 311,55 lei cu titlu de compensare a

prejudiciului material, suma de 1 000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral

și suma de 279,35 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată. (f.d.103-140,

134,135-156, vol. II)

Instanța de fond a constatat că Adelina Ștefârța a efectuat lucrări de

reconstrucție a apartamentului fără acte permisive fapt ce contravine prevederilor art.

54 din Legea nr. 75 cu privire la locuințe din 30 aprilie 2016, fără a anunța și

coordona cu ÎMGFL nr.23. Acțiuni care au cauzat reclamanților prejudiciu material și

moral, iar prin prisma art. 58 din Legea nr. 75 din 30 aprilie 2016 în colaborare cu art.

8, alin. (2), lit. f) și art. 1398, art. 1422 și 1423 din Codul civil (în vigoare până la

data de 01 martie 2019) aceste prejudicii urmează a fi reparate.

Instanța de fond a conchis că pretenția cu privire la repararea prejudiciului

material este întemeiată, deoarece atât în apartamentul nr. xxxxx, în care a apărut

mucegai ca urmare a ținerii geamurilor deschise în sezonalul rece a anului, cât și în

4

apartamentele nr. xxxxx și nr. xxxxx, în care s-au scurs deșeurile de canalizare ca

urmare a schimbării segmentului de țeavă de canalizare veche cu o țeavă de

canalizare nouă efectuată tehnologic incorect, a fost necesară reparația urgentă, iar

prețurile materialelor și lucrărilor efectuate sunt confirmate prin actele eliberate de

SRL „JEEP Eurorepar”.

Instanța de fond a respins argumentul Adelinei Ștefârța precum că divizul de

cheltuieli nu demonstrează suportarea reală a cheltuielilor, ori în deviz este specificat

că aceste materiale și prețul urmează a fi suportate de către reclamanți pentru

înlăturarea defectelor ce au apărut în apartamentele menționare. Faptul dacă aceste

cheltuieli real au fost suportate nu are relevanță la compensarea prejudiciului, ori

acestea pot fi suportate ulterior adresării cu cerere în instanța de judecată. Mai mult

instanța de fond a menționat că prețul acestor cheltuieli este real și nu a fost combătut

de către pârâtă.

Instanța de judecată a respins argumentul Adelinei Ștefârța precum că vina

privind cauzarea prejudiciului trebuie atribuită muncitorilor din motiv că aceștia au

fost angajați de către pârâtă, iar faptul că au fost sancționați contravențional pentru

desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrarea la organul înregistrării de

stat nu o scutește pe Adelina Ștefârța care i-a angajat de răspundere delictuală.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Adelina

Ștefârța. (f.d. 111-113,vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 iunie 2022 a admis apelul

declarat de către Adelina Ștefârța, a casat hotărârea din data de 29 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a emis o nouă hotărâre prin care a respins

cererea de chemare în judecată depusă de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean,

Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva Adelinei Ștefârța, intervenienți accesorii

ÎMGFL nr.23, Pretura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, Valentina Ștefârța cu

privire la constatarea faptului reconstruirii apartamentului fără acte permisive,

lichidarea neconformităților, repararea prejudiciului material, compensarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. (f.d. 34, 35-50, vol.III)

Curtea de Apel Chișinău a menționat că instanța de fond eronat a constatat că

Adelina Ștefârța a efectuat lucrările de reparație fără acte permisive, deoarece potrivit

art. 14, alin. (1) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 cu privire la autorizarea

executării lucrărilor de construcție, lucrările de reparație pot fi efectuate fără certificat

de urbanism pentru proiectare și fără autorizație de construcție, nefiind monitorizate

de Inspecția de Stat în Construcții, deoarece lucrările de reparație interioară, care nu

presupun demolarea sau interferarea în pereții portanți - nu necesită autorizație de

construire și certificatul de urbanism de proiectare. La fel, pentru lucrările efectuate

nici acordul vecinilor nu era necesar, dat fiind faptul că lucrările în cauză au avut loc

în interiorul apartamentului nr. xxxxx din mun. Chișinău, bd.xxxxx.

Potrivit raportului de expertiză din 18 februarie 2019, efectuat de către expertul

în construcții A. Achimov, s-a stabilit că în apartamentul nr. xxxxx au fost efectuate

lucrări de reamenajare și reparare. În procesul de reamenajare zona blocului sanitar a

fost ușor modificată și a fost reamenajat compartimentul despărțitor din gips-carton.

Reamenajarea a fost efectuată fără a interfera cu pereții portanți ai casei. La fel

expertul a indicat că lucrările au fost efectuate cu respectarea normelor tehnice, nu s-a

deteriorat sistemul de ventilare a casei și nu au fost provocate daune tehnice

structurilor spatiilor învecinate.

5

În aceste circumstanțe instanța de apel a conchis că instanța de fond neîntemeiat

a admis pretențiile cu privire la constatarea faptului reconstruirii de către Adelina

Ștefârța a apartamentului nr. xxxxx din bd. xxxxx, mun. Chișinău, fără acte permisive

și obligarea lichidării neconformităților din cont propriu, readucerea elementelor

constructive - toți pereții și podeaua, afectate în apartamentul nr. xxxxx din bd.

xxxxx, mun. Chișinău, la starea inițială și demontarea cablului electric pus pe peretele

exterior al spațiilor locative ale blocului, ori s-a stabilit cu certitudine că nu a fost

modificată structura de rezistentă, aspectul exterior al casei, caracteristicile inițiale

ale construcțiilor și ale instalațiilor aferente.

Cu referire la pretențiile privind încasarea prejudiciului material și moral,

instanța de apel, prin prisma art. 14, alin. (1) și alin. (2), art. 1398, art. 1416, alin. (2)

și (3) din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019) a concluzionat că Valentin

Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu nu au prezentat probe

pertinente și concludente ce ar demonstra că daunele au fost cauzate de către Adelina

Ștefârța, legătura de cauzalitate dintre acțiunile sau inacțiunile ilicite ale ultimei și

prejudiciul existent, precum și a mărimii reale a prejudiciului material, iar pretenția

cu privire la repararea prejudiciului moral este subsecventă cerinței principale care a

fost respinsă.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valentin Crîlov, Valerii

Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu, prin care au solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare. (f.d.

71-80, vol. III)

În motivarea recursului Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și

Maxim Racu au indicat că instanța de apel a încălcat esențial și aplicat eronat

normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume

Legea nr. 75 din data de 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, Regulile provizorii de

exploatare a locuințelor, întreținere a blocurilor locative și teritoriile aferente,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1224 din data de 21 decembrie 1998, care

sunt un ansamblu unic și integral de reglementări stabilite în domeniul locuinței.

Recurenții au susținut că Adelina Ștefârța la efectuarea reparației capitale a

apartamentului, inclusiv replanificării acestuia a comis o serie de încălcări a

obligațiilor sale, iar prin acțiunile sale ilegale a creat o situație de avarie a

apartamentelor vecinilor din motivul schimbării incorecte a țevii de canalizare,

deschiderea continuă a ferestrelor. Totodată a depășit perioada rezonabilă a lucrărilor

de reparație, a replanificat apartamentul fără acte permisive, a efectuat intervenții în

interiorul apartamentului care au afectat structura de rezistență a blocului locativ, a

extins bucătăria și blocul sanitar, nu a informat ÎMGFL nr.23 despre începerea

lucrărilor și altele.

Instanța de apel, prin neaplicarea Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar și aprecierea raportului de expertiză

din 18 februarie 2019, efectuat de către expertul în construcții A. Achimov, care nu

întrunește condițiile unui raport de expertiză, a dus la aprecierea incorectă a unor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, deoarece s-a bazat pe un

raport de expertiză ilegal.

Recurenții au mai indicat că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.

1422 și art. 1423 din Codul civil și a constatat că pretenția cu privire la compensarea

prejudiciului moral este subsecventă cerinței principale, ori cererea de despăgubire a

6

prejudiciului moral este independență și nu depinde de cauzarea prejudiciului

material și mărimea acesteia.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14 iunie

2022, expediată participanților la proces la 29 iulie 2022. ( f.d.52, vol.III)

Potrivit înscrierii inserate pe cererea privind luarea la cunoștință cu materialele

dosarului, rezultă că Valentin Crîlov a luat cunoștință cu materialele dosarului la data

de 15 august 2022. ( f.d. 65, vol.III)

Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu s-au

conformat prevederilor legale și la 30 august 2022, în termen, au depus recurs

împotriva deciziei din data de 14 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Valentin

Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

7

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim

Racu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli

Goreaceva și Maxim Racu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Valentin Crîlov, Valerii Gordelean, Nelli

Goreaceva și Maxim Racu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Valentin Crîlov, Valerii

Gordelean, Nelli Goreaceva și Maxim Racu împotriva deciziei din data de 14 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

8