2ra-1474/22 — rezilierea contractului, incasarea dobinzii

Dosarul nr. 2ra-1474/2022

2-20156840-01-2ra-12102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Anatolie Petrachi,

reprezentat de avocatul Maxim Chișca,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexa

Alexandru împotriva lui Anatolie Petrachi, Întreprinderii Individuale „Petrachi

Eugen” privind rezilierea contractului, încasarea dobânzii,

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 11 decembrie 2020, Alexandru Alexa a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Anatolie Petrachi și ÎI „Petrachi Eugen” cu privire la

rezilierea contractului din 25 octombrie 2018, încasarea solidară a prestației în

sumă de 1 500 de euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 455,59 de euro și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la finele lunii octombrie 2018, Alexandru

Alexa și administratorul ÎI „Petrachi Eugen”, Anatolie Petrachi, s-au înțeles ca

ultimul să dea în locațiune o încăpere din sect. Xxxx, pentru inițierea unei afaceri

(bar-karaoke). În particular, s-a convenit asupra semnării unui contract de locațiune

începând cu data de 15 noiembrie 2018.

A relatat reclamantul că la insistența lui Anatolie Petrachi, la 25 octombrie

2018, a transmis anticipat suma de 1 500 de euro prin care s-a concretizat condiția

că chiria va începe de la data de 15 noiembrie 2018, iar suma de 1 500 de euro a

fost transmisă pentru ultima lună de chirie.

A menționat că, în legătură cu divergențele apărute pe parcurs și anume,

legate de lipsa la ÎI „Petrachi Eugen” a documentelor necesare pentru organizarea

activității, ÎI „Petrachi Eugen”, în persoana administratorului Anatolie Petrachi, nu

a dorit semnarea contractului de locațiune și nici nu au predat încăperea în

folosință lui Alexandru Alexa. Referitor la suma de 1 500 de euro, achitată

1

anticipat, s-a invocat că, Anatolie Petrachi o va restitui când va găsi un nou chiriaș,

iar ulterior a refuzat să o restituie.

Prin ordonanța Procuraturii Chișinău, oficiul Ciocana din 17 decembrie 2018

și ordonanța Procuraturii Chișinău, oficiul Centru din 25 martie 2019, s-a constatat

că între Alexandru Alexa și Anatolie Petrachi, persistă relații juridice civile ce

rezultă din neonorarea condițiilor contractuale. Ordonanțele au fost menținute în

vigoare, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2020.

A solicitat reclamantul rezilierea contractului din 25 octombrie 2018,

încasarea solidară a prestației în sumă de 1 500 de euro, a dobânzii de întârziere în

sumă de 455,59 de euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat de la Anatolie Petrachi, în beneficiul lui Alexandru Alexa, suma

de 1 500 de euro.

S-a încasat de la Anatolie Petrachi, în beneficiul lui Alexandru Alexa,

cheltuielile de judecată compuse din taxă de stat în sumă de 907,65 de lei și

cheltuieli de judecare a cauzei, suportate de reclamant pentru asistență juridică, în

sumă de 2 500 de lei, în total cheltuieli de judecată în sumă de 3 407,65 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 martie 2022 Petrachi Anatolie, reprezentat de avocatul Maxim Chișca,

a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond cu

pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă.

La 15 martie 2022 Alexandru Alexa, reprezentat de avocatul Mihai Stăvilă, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii instanței de

fond cu pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie admisă integral cu

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins cererile

de apel depuse de Petrachi Anatolie, reprezentat de avocatul Maxim Chișca și de

Alexandru Alexa, reprezentat de avocatul Mihai Stăvilă și a fost menținută

hotărârea din 15 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, potrivit recipisei din 25

octombrie 2018, s-a confirmat faptului că Anatolie Petrachi, prin inițierea și

desfășurarea negocierilor de încheiere a contractului de locațiune, conform art. 515

alin. (1) din Codul civil, și-a asumat o obligație de a transmite în folosință lui

Alexandru Alexa spațiul comercial din mun. xxxx, prețul chiriei lunare fiind de 1

500 de euro, începând cu data de data de 15 noiembrie 2018. Recipisa din 25

octombrie 2018 nu poate fi considerată ca dovadă a încheierii unui antecontract sau

nemijlocit a unui contract de locațiune, or aceasta nu cuprinde mențiuni cu privire

la termenul contractului de locațiune și nici cu privire la părțile contractului.

Respectiv, recipisa reprezintă doar confirmarea unei obligații civile, născută prin

inițierea și desfășurare negocierilor, asumată pentru angajarea în viitor a altor

obligații și drepturi în cadrul unui contract de locațiune încheiat între ÎI „Petrachi

Eugen” în calitate de locator și Alexa Alexandru sau o entitate comercială, în

calitate de locatar.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, instanța de fond corect a respins

2

pretențiile lui Alexandru Alexa cu privire la încasarea dobânzii de întârziere or,

Anatolie Petrachi nu a fost pus în întârziere. Circumstanțele cazului și înscrisurile

prezentate de către părți nu atestă o dată concretă cu privire la obligația lui

Anatolie Petrachi de a întoarce suma în mărime de 1 500 de euro, primită de la

Alexandru Alexa cu titlu de chirie pentru ultima lună de locațiune, această

pretenție fiind neîntemeiată și corect respinsă.

La 29 septembrie 2022, Petrachi Anatolie, reprezentat de avocatul Maxim

Chișca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 23 iunie 2022 prin

care a solicitat casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei decizii noi prin care

acțiunea înaintată să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel a apreciat arbitrar

probele și circumstanțele cauzei, concluziile care au stat la baza respingerii cererii

de apel, fiind examinate superficial.

Consideră recurentul că, actul judecătoresc contestat este nemotivat, având la

bază o argumentare incertă. Or, instanța de apel și-a însușit argumentarea expusă

de către instanța de fond, fără a da o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

acțiune cu materialul probator.

La 12 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de Anatolie Petrachi, reprezentat de

avocatul Maxim Chișca, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.148).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 23

iunie 2022, decizia motivată a fost expediată participanților la proces, la data de 29

iulie 2022, prin intermediul poștei electronice. (f.d. 136).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Anatolie Petrachi, reprezentat de

avocatul Maxim Chișca, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 29

septembrie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

3

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

4

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Anatolie

Petrachi, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anatolie Petrachi,

reprezentat de avocatul Maxim Chișca.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5