2ra-626/22 — apărarea reputației profesionale

2ra-626/22 — apărarea reputației profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-626/22

2-20072155-01-2ra-29042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

DECIZIE

09 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Publicația Periodică „Exclusiv Media” Societate cu

Răspundere Limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Publicația Periodică

„Exclusiv Media” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Iurie Reniță,

intervenient accesoriu Întreprinderea cu Capital Străin „Pro Digital” Societate cu

Răspundere Limitată cu privire la apărarea reputației profesionale,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Iurie Reniță și a fost casată hotărârea din 26 februarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 22 iunie 2020, PP „Exclusiv Media” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iurie Reniță, intervenient accesoriu ÎCS „Pro Digital” SRL cu

privire la apărarea reputației profesionale.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 30 aprilie 2020 a fost lansată

emisiunea „În PROfunzime” cu Lorena Bogza, intitulată „Dreptul de semnătură a

Galinei Dodon, banii PSRM din Bahamas și ajutorul acordat de România pentru

depășirea crizei provocate de Covid-19”, invitat al emisiunii, în format online, fiind

Reniță Iurie. Emisiunea este accesibilă pe următorul link:

https://inprofunzime.protv.md/emisiuni/emisiunea-in-pr-ofunzime-cu-lorenabogzadin-

30- april ie-invitati-siegfried-muresan-bogdan-aurescu-sergiu-litvinenco-dinuplangau-

iurie-renita-si- sergiu-sarbu-video—2527l58.html.

1

A susținut că în cadrul emisiunii, în intervalul de timp 00:55:40-01:16:00, Iurie

Reniță a relatat următoarele: „Printre cei care dirijează efectiv și administrează acest

SRL, faimos deja, Exclusiv Media SRL, este soția domnului președinte, Igor Dodon.

Prin intermediul Exclusiv Media au fost spălate 33 de milioane de lei, adică un milion

și jumătate de euro din Bahamas, iar itinerarul a fost simplu Moscova-Bahamas-

Chișinău. ... circumstanțele m-au impus să vedem cum a fost compromis și profanat

procesul electoral prezidențial din 2016 și cum prin filiere foarte obscure au ajuns banii

în Republica Moldova, cu destinația foarte clară, la Igor Dodon și la socialiști. ... acest

document a fost elaborat nu de către o instituție mass-media, nu de către niște jurnaliști

sau o persoană politică pe care autoritățile sau procuratura ar putea să ne suspecteze că

suntem subiectivi. Înseamnă că, o instituție independentă, cum este CNA, a constatat

niște fapte reprobabile. Deci, în primul rând, aș vrea doar să văd constatarea din acest

raport care spune „ din cele relatate, putem concluziona, că persoanele fizice și juridice

enumerate sunt afiliate și participă într-o schemă de spălare a banilor cu o proveniență

necunoscută. ”. ... revenim la semnătura distinsei doamne, da doamna Galina Dodon este

o persoană de primă mărire în cadrul acestui Exclusiv Media, un SRL, știți foarte bine,

dirijează și a monopolizat mass-media de la noi... doamna, formal, figurează și are drept

decizional, dincolo ... de administrator....; ....nu trebuiau să meargă deputății, în primul

rând, să depună mărturii, erau suficiente probe.... Lorena Bogza: acum aș vrea să vă

întreb pe dumneavoastră următorul lucru - în cazul în care se demonstrează că banii

aceștia, ilegali, au fost folosiți pentru campania prezidențială și președintele Dodon a

câștigat, ce se întâmplă? Iurie Reniță: așa este. Ce se întâmplă, eu am menționat și

anterior, dovezile sunt incontestabile. Procuratura să demonstreze că este o instituție

imparțială, corectă și luptă cu adevărat împotriva corupției ... nu contează apartenența

politică pentru mine, ci faptul că, au fost implicați și au spălat bani ilegal”.

Reclamanta a afirmat că în cadrul discursului citat supra, se observă că Iurie Reniță

în mod repetat, univoc și fără rezerve a acuzat PP „Exclusiv Media” SRL în comiterea

infracțiunii de spălare de bani. Iurie Reniță a susținut că activitatea companiei este

condusă de facto de către Galina Dodon, angajata companiei și în opinia expusă anume

ea ar fi factorul decizional în activitate, ca argument fiind invocat dreptul de a semna

actele companiei. La fel, a acuzat compania că a monopolizat mass-media din Republica

Moldova.

A mai susținut că informația expusă de către Iurie Reniță este una defăimătoare și

constituie o judecată de valoare fără substrat factologic suficient, bazându-se pe fapte în

esență false care lezează reputația profesională a PP „Exclusiv Media” SRL și are drept

scop discreditarea imaginii precum și inducerea în eroare a opiniei publice cu privire la

circumstanțele de fapt, pentru obținerea dividendelor politice. Informația defăimătoare

vizează PP „Exclusiv Media” SRL, fapt ce rezultă din conținutul interviului, or, însuși

Iurie Reniță a pronunțat denumirea societății, iar pe fundal s-au demonstrat copii de acte

în care era indicat numele acesteia.

A indicat că prin discursul său, pârâtul neîntemeiat a afirmat că prin intermediul

societății au fost spălate 33 de milioane de lei, adică un milion și jumătate de euro din

Bahamas, iar ca urmare a acestor presupuse acțiuni ilegale a fost compromis și profanat

2

procesul electoral prezidențial din 2016, precum și prin intermediul și datorită unor

presupuse scheme ilegale și presupuse decizii obscure ale conducerii PP „Exclusiv

Media” SRL, au ajuns banii în Republica Moldova cu destinația foarte clară, la Igor

Dodon și la socialiști.

Reclamanta a precizat că Iurie Reniță a mai afirmat că „…o instituție independentă,

cum este CNA, a constatat niște fapte reprobabile. Deci, în primul rând, aș vrea doar să

văd constatarea din acest raport care spune…”din cele relatate, se deduce concluzia că

persoanele fizice și persoanele juridice enumerate sunt afiliate și participă într-o schemă

de spălare a banilor cu o proveniență necunoscută”. La fel, a mai afirmat că,”…un SRL,

știți foarte bine, dirijează și a monopolizat mass-media de la noi... doamna, formal,

figurează și are drept decizional, dincolo ... de administrator...”, și tot în cadrul emisiunii,

Iurie Reniță a afirmat că „…au fost implicați și au spălat banii ilegal”.

A invocat că este cert că prin acuzarea societății de săvârșirea unei infracțiuni de

spălare de bani, de faptul că factorul decizional în companie îl deține Prima Doamnă

Galina Dodon și are drept de semnătură, iar „prin aceste metode” are loc spălarea

banilor, finanțarea actorilor politici, monopolizarea mass-mediei, a avut loc afectarea

negativă a imaginii sale, fiind condamnată moral de către opinia publică, iar declarațiile

lui Iurie Reniță au contribuit la distorsionarea imaginii sale în conștiința societății și a

partenerilor, ceea ce a afectat activitatea profesională a acesteia cu consecințe chiar și

materiale.

Reclamanta a punctat că în rezultatul răspândirii acestor informații false și fără

substrat factologic suficient, a fost lezată grav imaginea companiei, or, emisiunea „În

Profunzime” are o audiență de top, fiind difuzată în ora de vârf la un post de televiziune

care are o acoperire națională. La fel, emisiunea este accesibilă și în prezent on-line pe

site-ul https: //inprofunzime.protv.md/, iar pe platforma Youtube această ediție a fost

vizualizată de 16 670 de ori până în momentul înaintării acțiunii. Totodată, emisiunea

este plasată și accesată pe mai multe site-uri de socializare, impactul informațiilor

denigratoare fiind unul major.

A afirmat că informația răspândită este una falsă și fără substrat factologic

suficient, deoarece dreptul la care face referire Iurie Reniță, nu presupune și dreptul

Galinei Dodon de a conduce activitatea curentă a companiei, fiind unele delegări

speciale ale angajatului companiei, care sânt coroborate cu atribuțiile de bază, fiind o

decizie organizatorică și tehnică a companiei, care nu pot reprezenta interes public și

nici nu presupune activități ilegale și influențe externe, așa cum pretinde în discursul

său.

Reclamanta a menționat că acuzațiile privind pretinsa spălare de bani sunt grave,

fiind aduse în mod repetat și fără a ține cont de mersul anchetei cu referire la acțiunile

menționate, or, cauza penală la care se face referire este în derulare și nu există nicio

sentință de condamnare pe acțiunile invocate.

A subliniat că nu poate fi reținut ca substrat factologic suficient, reieșind din

maniera expunerii, nici raportul prezentat de colaboratorul CNA, deoarece acest raport

este un act căruia doar instanța de judecată îi poate da o apreciere exteriorizată la etapa

pronunțării unei eventuale sentințe. Însă, pârâtul a oferit acestui raport o forță definitivă

3

și prestabilită în vederea determinării vinovăției companiei, astfel încălcând prezumția

nevinovăției, or, libertatea de exprimare nu este absolută, inclusiv pentru respectarea

prezumției nevinovăției, iar în discursul său, în mod repetat Iurie Reniță a susținut

univoc și definitiv, precum că compania ar fi implicată în spălare de bani, fără a ține

cont că nu există o sentință penală în acest sens, drept unică circumstanță care ar permite

o astfel de manieră a discursului susținut.

Cu referire la monopolizarea mass-media, PP „Exclusiv Media” SRL a menționat

că în urma sesizării depuse de mai multe companii media, pe presupuse acțiuni

anticoncurențiale pe piața comercializării spațiului publicitar al posturilor de televiziune,

Consiliul Concurenței nu a stabilit o înțelegere de cartel între SRL „Casa Media Corp”

și SRL „Exclusiv Sales House” fondată de PP „Exclusiv Media” SRL, astfel, informația

răspândită este denigratoare, falsă și nu constituie o judecată de valoare cu substrat

factologic suficient.

Reclamanta consideră că în cadrul discursului susținut, Iurie Reniță nu a respectat

prevederile legale și a depășit limitele libertății de exprimare, ceea ce atrage după sine

răspunderea juridică civilă. Or, exercitarea dreptului de exprimare a pârâtului pe

parcursul interviului în timpul emisiunii „În Profunzime” din 30 aprilie 2020, a depășit

limitele criticilor admisibile în cazul unei dezbateri cu privire la un subiect de interes

public și la caz, nu este vorba despre o critică, dar despre niște declarații mincinoase ale

lui Iurie Reniță transmise publicului larg cu referire la PP „Exclusiv Media” SRL, care

îi afectează onoarea, demnitatea și reputația profesională.

A solicitat constatarea ca fiind afirmații defăimătoare, care lezează reputația

profesională și încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, răspândite

de către Iurie Reniță în cadrul emisiunii „În Profunzime” cu Lorena Bogza, distribuită

la postul televizat PRO TV la 30 aprilie 2020 și obligarea lui Iurie Reniță de a dezminți

informațiile defăimătoare, care lezează reputația profesională și încalcă prezumția

nevinovăției PP „Exclusiv Media” SRL în cadrul emisiunii „În Profunzime” cu Lorena

Bogza, distribuită la postul televizat PRO TV din 30 aprilie 2020, cu următorul text:

„Recunosc că afirmațiile și informațiile privind participarea companiei Exclusiv Media

SRL în acțiuni de spălare de bani, răspândite de mine în cadrul emisiunii „în

PROfunzime cu Lorena Bogza” din 30 aprilie 2020, sunt lipsite de substrat factologic

suficient și sunt expuse în lipsa unei sentințe de condamnare, fiind încălcată prezumția

nevinovăției. La fel, dezmint afirmațiile expuse în cadrul emisiunii, precum că doamna

Galina Dodon dirijează efectiv și administrează compania Exclusiv Media SRL - fiind

expuse fără substrat factologic suficient. La fel, dezmint afirmațiile expuse, precum că

Exclusiv Media SRL e una dintre companiile care a monopolizat piața de publicitate din

Moldova, totodată, comunic că, pe marginea presupuselor acțiuni anticoncurențiale pe

piața comercializării spațiului publicitar al posturilor de televiziune, Consiliul

Concurenței nu a stabilit nici o înțelegere de cartel în care ar fi implicată compania

Exclusiv Media SRL. Astfel, recunosc că, afirmațiile expuse în cadrul emisiunii sunt

defăimătoare și lezează reputația profesională a companiei Exclusiv Media SRL”.

Prin hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă acțiunea și au fost constatate ca fiind defăimătoare, care lezează reputația

4

profesională și încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, afirmațiile

răspândite de către Iurie Reniță în cadrul emisiunii „În PROfunzime cu Lorena Bogza”,

distribuite la postul televizat PRO TV la data de 30 aprilie 2020. A fost obligat Iurie

Reniță să dezmintă informația defăimătoare, care lezează reputația profesională și

încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, în cadrul emisiunii - „În

PROfunzime cu Lorena Bogza”, distribuită la postul televizat PRO TV din data de 30

aprilie 2020, cu următorul text: „Recunosc că afirmațiile și informațiile privind

participarea companiei Exclusiv Media SRL în acțiuni de spălare de bani, răspândite de

mine în cadrul emisiunii „în PROfunzime cu Lorena Bogza” din 30 aprilie 2020, sunt

lipsite de substrat factologic suficient și sunt expuse în lipsa unei sentințe de

condamnare, fiind încălcată prezumția nevinovăției. La fel, dezmint afirmațiile expuse

în cadrul emisiunii, precum că doamna Galina Dodon dirijează efectiv și administrează

compania Exclusiv Media SRL - fiind expuse fără substrat factologic suficient. La fel,

dezmint afirmațiile expuse, precum că Exclusiv Media SRL e una dintre companiile care

a monopolizat piața de publicitate din Moldova, totodată, comunic că, pe marginea

presupuselor acțiuni anticoncurențiale pe piața comercializării spațiului publicitar al

posturilor de televiziune, Consiliul Concurenței nu a stabilit nici o înțelegere de cartel

în care ar fi implicată compania Exclusiv Media SRL. Astfel, recunosc că, afirmațiile

expuse în cadrul emisiunii sunt defăimătoare și lezează reputația profesională a

companiei Exclusiv Media SRL”.

La 24 martie 2021, Iurie Reniță a declarat apel nemotivat, iar la 04 mai 2021 a

declarat apel motivat împotriva hotărârii din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și

pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Iurie Reniță și a fost casată hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, fiind emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă.

La 15 aprilie 2022 administratorul PP „Exclusiv Media”, Ludmila Furculița, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel nu a elucidat pe

deplin circumstanțele cauzei, nu a determinat exact natura juridică a litigiului, criteriu

care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele

invocate de părți.

A notat că în conformitate cu art. 71 din Constituția RM, deputatul nu poate fi

persecutat sau tras la răspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile exprimate

în exercitarea mandatului. Conform art. 13 din Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994 despre

statutul deputatului în Parlament, deputatul este considerat pe toată durata mandatului

său ca fiind în exercițiul funcțiunii. În conformitate cu prevederile Hotărârii Curții

Constituționale nr. 8 din 16 februarie 1999 pentru interpretarea art. 71 din Constituția

RM, deputații în exercitarea mandatului lor, beneficiază de independența în exprimarea

opiniilor și protecție juridico-constituțională, exprimată în faptul că nu pot fi persecutați,

adică nu pot fi supuși urmăririi judiciare sau administrative pentru voturile sau

5

afirmațiile lor în Parlament și în comisiile lui, precum și pentru documentele, al căror

autor este, pentru alte acțiuni compatibile cu statutul sau de deputat în Parlament, nu

poartă răspundere juridică sub nici o formă (civilă, penală, administrativă sau

disciplinară) pentru opinia sa, pentru votul exprimat, pentru alte acțiuni legate de

îndeplinirea obligațiilor de deputat. Conform art. 8 lit. a) din Legea nr. 64 din 23 aprilie

2020 cu privire la libertatea de exprimare, nu poate fi intentată o acțiune cu privire la

defăimare pentru declarația făcută de către Președintele RM și deputații din Parlament

în exercitarea mandatului.

Prin urmare, există o categorie de relații care se bucură de imunitate în raport cu

procesele de defăimare, or, deputaților din Parlamentul Republicii Moldova le este

acordată imunitate în cauzele de defăimare. Totodată, legislatorul a accentuat că,

imunitatea se referă doar la discursurile care țin de exercitarea mandatului.

A specificat că prin „exercitarea mandatului” urmează a fi înțeleasă exercitarea

atribuțiilor funcționale și nu durata mandatului pentru care au fost aleși. Potrivit

constatărilor făcute în Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 16 februarie 1999,

independența opiniei nu este un privilegiu personal al deputatului, ea are un caracter

juridico-special și este chemată să servească interesele societății. Sintagma „opiniile

exprimate în exercitarea mandatului”, folosită în art. 71 din Constituție, semnifică

punctul de vedere, opiniile, convingerile deputatului în Parlament în exercitarea

exclusivă a mandatului reprezentativ. Astfel, independența opiniilor cuprinde toate cele

spuse și scrise de deputat în parlament, precum și opinia sa exprimată în procesul votării

și consemnată în documentele Parlamentului, alte acțiuni, care se încadrează în statutul

de deputat în Parlament. Opiniile exprimate în exercitarea mandatului, semnifică punctul

de vedere, opiniile, convingerile deputatului în Parlament în exercitarea funcțiilor

atribuite prin lege asupra unor chestiuni sau a unor evenimente din viața publică.

A invocat că, deși uneori este greu de a distinge când defăimarea nu este făcută în

exercitarea mandatului, totuși, contextul, conținutul, scopul și momentul în care este

făcută declarația vor ușura această sarcină. Astfel, o declarație făcută în ședința

Parlamentului sau în cadrul unui discurs oficial va fi unul în exercitarea mandatului.

Dacă, însă, este vorba de o sărbătoare cu caracter privat sau un interviu care se referă la

aspecte ce nu țin de atribuțiile funcționale, nu poate fi vorba de „exercitarea mandatului”.

Astfel de imunități nu contravin dreptului de acces la justiție garantat de art. 6 CEDO.

În acest context, recurentul a subliniat că la materialele cauzei nu există niciun

înscris care poate servi drept probă a afirmațiilor lui Iurie Reniță precum că avea statut

de deputat în Parlamentul RM în momentul când a avut loc răspândirea informațiilor

defăimătoare. Iar instanța de apel nu a clarificat situația de fapt și nu a motivat în decizie

care probe, argumente și prevederi legale au fost aplicate pentru a ajunge la o asemenea

apreciere, ceea ce planează o incertitudine dacă era sau nu Iurie Reniță deputat, dacă

declarațiile au fost făcute în legătură cu exercitarea mandatului, dacă este sau nu

discursul său de interes public și politic.

Recurentul a mai afirmat că Iurie Reniță s-a referit la persoana juridică PP

„Exclusiv Media” SRL care are ca genuri de activitate precum: editare de cărți, broșuri

și alte publicații; activități conexe domeniului poligrafic; producție de filme

6

cinematografice și video; distribuție de filme cinematografice și video; activități în

domeniile radio și televiziune; activitate de emisie pentru difuzarea serviciilor de

programe pe cale radioelectrică terestră și/sau prin orice alte mijloace de telecomunicații

decât cele radioelectrice terestre; editarea ziarelor. Iar persoana juridică nu a provocat

autorul la critică și nici nu reprezintă interes marelui public, nu are calitate de persoană

publică.

A mai indicat că, în cazul primirii unei cereri de chemare in judecata din care reiese

clar ca declarațiile au fost făcute în circumstanțele menționate în art. 8 din Legea nr. 64

din 23 aprilie 2020 cu privire la libertatea de exprimare, urmează a fi refuzată primirea

cererii în temeiul art. 169 alin. (1), lit. a) Codul de procedură civilă. Astfel, în situația în

care instanța de apel a constatat că acțiunile de defăimare au avut loc în exercitarea

mandatului și Iurie Reniță se bucura de imunitate și a reținut că instanța de fond urma

să țină cont și să aplice, dar nu a aplicat prevederile art. 8 lit. a) din Legea cu privire la

libertatea de exprimare, art. 9 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la statutul deputatului

în Parlament, urma să emită o soluție prevăzută de art. 385 lit. e) din Codul de procedură

civilă. Cu toate acestea, în contradictoriu cu conținutul de motivare a deciziei, instanța

de apel a admis cererea de apel, a casat hotărârea instanței de fond și a respins acțiunea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat

participanților la proces, prin poșta electronică, copia deciziei contestate la 14 martie

2022 (f.d. 139).

Totodată, se reține că prin dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe perioada stării de urgență declarată prin

Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022, au fost stabilite măsuri specifice

în domeniul justiției, fiind suspendată de drept examinarea de către instanțele de judecată

a cauzelor civile, cu excepțiile prevăzute la pct. 5.1.1 din dispoziție. Termenele de

exercitare a căilor de atac în cauzele civile care se suspendă de drept, aflate în curs la

data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene,

de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin dispoziția nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției, începând cu data de 04 aprilie 2022, judecarea cauzelor civile fiind reluată din

oficiu.

Astfel, recursul declarat la 15 aprilie 2022 este în termen.

Prin notificările din 29 aprilie 2022 și 13 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa participanților la proces copia recursului, înștiințându-i despre

necesitatea depunerii referinței (f. d. 154, 158, 182).

Prin referința depusă la 21 iunie 2022, Iurie Reniță a solicitat declararea recursului

inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a considerat recursul admisibil și a

7

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele cauzei în raport cu recursul declarat și obiecțiile expuse în

referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că la 30 aprilie 2020, a fost

lansată emisiunea „În PROfunzime cu Lorena Bogza”, intitulată „Dreptul de semnătură

a Galinei Dodon, banii PSRM din Bahamas și ajutorul acordat de România pentru

depășirea crizei provocate de Covid-19”, invitat al emisiunii, în format online, fiind Iurie

Reniță.

În cadrul emisiunii, în intervalul de timp 00:55:40 - 01:16:00, Iurie Reniță a

declarat că „…printre cei care dirijează efectiv și administrează acest SRL, faimos deja,

Exclusiv Media SRL, este soția domnului președinte, Igor Dodon. Prin intermediul

Exclusiv Media au fost spălate 33 de milioane de lei, adică un milion și jumătate de euro

din Bahamas, iar itinerarul a fost simplu Moscova-Bahamas-Chișinău. ... circumstanțele

m-au impus să vedem cum a fost compromis și profanat procesul electoral prezidențial

din 2016 și cum prin filiere foarte obscure au ajuns banii în Republica Moldova, cu

destinația foarte clară, la Igor Dodon și la socialiști. ... acest document a fost elaborat

nu de către o instituție mass-media, nu de către niște jurnaliști sau o persoană politică pe

care autoritățile sau procuratura ar putea să ne suspecteze că suntem subiectivi. Înseamnă

că, o instituție independentă, cum este CNA, a constatat niște fapte reprobabile. Deci, în

primul rând, aș vrea doar să văd constatarea din acest raport care spune „ din cele relatate,

putem concluziona, că persoanele fizice și juridice enumerate sunt afiliate și participă

într-o schemă de spălare a banilor cu o proveniență necunoscută. ”. ... revenim la

semnătura distinsei doamne, da doamna Galina Dodon este o persoană de primă mărire

în cadrul acestui Exclusiv Media, un SRL, știți foarte bine, dirijează și a monopolizat

mass-media de la noi... doamna, formal, figurează și are drept decizional, dincolo ... de

administrator....; ....nu trebuiau să meargă deputății, în primul rând, să depună mărturii,

erau suficiente probe.... Lorena Bogza: acum aș vrea să vă întreb pe dumneavoastră

următorul lucru - în cazul în care se demonstrează că banii aceștia, ilegali, au fost

8

folosiți pentru campania prezidențială și președintele Dodon a câștigat, ce se întâmplă?

Iurie Reniță: așa este. Ce se întâmplă, eu am menționat și anterior, dovezile sunt

incontestabile. Procuratura să demonstreze că este o instituție imparțială, corectă și luptă

cu adevărat împotriva corupției ... nu contează apartenența politică pentru mine, ci faptul

că, au fost implicați și au spălat bani ilegal”.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, PP „Exclusiv Media” SRL a

solicitat constatarea ca fiind afirmații defăimătoare, care lezează reputația profesională

și încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, răspândite de către Iurie

Reniță în cadrul emisiunii „În Profunzime” cu Lorena Bogza, distribuită la postul

televizat PRO TV la 30 aprilie 2020 și obligarea lui Iurie Reniță de a dezminți

informațiile defăimătoare, care lezează reputația profesională și încalcă prezumția

nevinovăției PP „Exclusiv Media” SRL în cadrul emisiunii „În Profunzime” cu Lorena

Bogza, distribuită la postul televizat PRO TV din 30 aprilie 2020, cu următorul text:

„Recunosc că afirmațiile și informațiile privind participarea companiei Exclusiv Media

SRL în acțiuni de spălare de bani, răspândite de mine în cadrul emisiunii „în

PROfunzime cu Lorena Bogza” din 30 aprilie 2020, sunt lipsite de substrat factologic

suficient și sunt expuse în lipsa unei sentințe de condamnare, fiind încălcată prezumția

nevinovăției. La fel, dezmint afirmațiile expuse în cadrul emisiunii, precum că doamna

Galina Dodon dirijează efectiv și administrează compania Exclusiv Media SRL - fiind

expuse fără substrat factologic suficient. La fel, dezmint afirmațiile expuse, precum că

Exclusiv Media SRL e una dintre companiile care a monopolizat piața de publicitate din

Moldova, totodată, comunic că, pe marginea presupuselor acțiuni anticoncurențiale pe

piața comercializării spațiului publicitar al posturilor de televiziune, Consiliul

Concurenței nu a stabilit nici o înțelegere de cartel în care ar fi implicată compania

Exclusiv Media SRL. Astfel, recunosc că, afirmațiile expuse în cadrul emisiunii sunt

defăimătoare și lezează reputația profesională a companiei Exclusiv Media SRL”.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii și a constatat ca fiind defăimătoare, care lezează reputația

profesională și încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, afirmațiile

răspândite de către Iurie Reniță în cadrul emisiunii „În PROfunzime cu Lorena Bogza”,

distribuite la postul televizat PRO TV la data de 30 aprilie 2020. A fost obligat Iurie

Reniță să dezmintă informația defăimătoare, care lezează reputația profesională și

încalcă prezumția nevinovăției a PP „Exclusiv Media” SRL, în cadrul emisiunii - „În

PROfunzime cu Lorena Bogza”, distribuită la postul televizat PRO TV din data de 30

aprilie 2020, cu următorul text: „Recunosc că afirmațiile și informațiile privind

participarea companiei Exclusiv Media SRL în acțiuni de spălare de bani, răspândite de

mine în cadrul emisiunii „în PROfunzime cu Lorena Bogza” din 30 aprilie 2020, sunt

lipsite de substrat factologic suficient și sunt expuse în lipsa unei sentințe de

condamnare, fiind încălcată prezumția nevinovăției. La fel, dezmint afirmațiile expuse

în cadrul emisiunii, precum că doamna Galina Dodon dirijează efectiv și administrează

compania Exclusiv Media SRL - fiind expuse fără substrat factologic suficient. La fel,

dezmint afirmațiile expuse, precum că Exclusiv Media SRL e una dintre companiile care

a monopolizat piața de publicitate din Moldova, totodată, comunic că, pe marginea

9

presupuselor acțiuni anticoncurențiale pe piața comercializării spațiului publicitar al

posturilor de televiziune, Consiliul Concurenței nu a stabilit nici o înțelegere de cartel în

care ar fi implicată compania Exclusiv Media SRL. Astfel, recunosc că, afirmațiile

expuse în cadrul emisiunii sunt defăimătoare și lezează reputația profesională a

companiei Exclusiv Media SRL”.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Iurie

Reniță, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a casat hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de PP „Exclusiv Media” SRL a

fost respinsă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor

probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

10

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să nu

se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară (Hirro

Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța de

recurs constată că instanța de apel, adoptând soluția pe caz, nu a elucidat toate

circumstanțele esențiale ale cauzei, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții pripite.

Conform art. 1 din Legea cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie

2010, prezenta lege are scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare,

precum și un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare și apărarea onoarei,

demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei.

În conformitate cu art. 8 lit. a) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, nu

poate fi intentată o acțiune cu privire la defăimare pentru declarația făcută de către

Președintele Republicii Moldova si deputații în Parlament în exercitarea mandatului.

Art. 9 alin. (1) și (2) din Legea despre statutul deputatului în Parlament nr. 39 din

07 aprilie 1994 prevede că imunitatea parlamentară are ca scop protejarea deputatului în

Parlament împotriva urmăririlor judiciare și garantarea libertății lui de gândire și de

acțiune. Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică sub nici o formă

pentru opiniile politice sau voturile exprimate în exercitarea mandatului.

Conform art. 13 din Legea nr. 39 din 07 aprilie 1994, deputatul este considerat pe

toată durata mandatului său ca fiind în exercițiul funcțiunii.

În conformitate cu art. 71 din Constituția RM, deputatul nu poate fi persecutat sau

tras la răspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea

mandatului.

Deci, există o categorie de relații care se bucură de imunitate în raport cu procesele

de defăimare. Acest lucru se explică prin necesitatea ca, în anumite circumstanțe, unele

persoane să aibă un discurs absolut liber.

Independența opiniei, consfințită în art. 71 din Constituție, este unul din

elementele esențiale ale statutului deputatului în Parlament și are menirea de a garanta

deputaților posibilitatea de a-și exercita nestingherit mandatul de deputat. Independența

opiniei nu este un privilegiu personal al deputatului, ea are un caracter juridico-special

și este chemată să servească interesele societății.

Prin conținutul său, această normă constituțională asigură protecția deplină a

deputatului în Parlament în exercitarea mandatului, îi garantează libertatea gândirii și

acțiunilor, apărându-l împotriva persecuțiilor neîntemeiate, contribuind la activitatea și

independența lui neîngrădită.

11

Sintagma „opiniile exprimate în exercitarea mandatului”, folosită în art. 71 din

Constituție, semnifică punctul de vedere, opiniile, convingerile deputatului în Parlament

în exercitarea funcțiilor atribuite prin lege asupra unor chestiuni sau a unor evenimente

din viața publică.

Independența opiniilor deputatului, în sensul art. 71 din Constituție, se referă doar

la activitatea de deputat, desfășurată în exercitarea exclusivă a mandatului reprezentativ.

Astfel, independența opiniilor cuprinde toate cele spuse și scrise de deputat în Parlament

(declarațiile făcute în Parlament și în comisiile lui, discursurile, replicile în cadrul

dezbaterilor, în cazurile în care acestea au un caracter public, întrebările, interpelările,

înaintarea proiectelor de legi sau formularea propunerilor), precum și opinia sa

exprimată în procesul votării și consemnată în documentele Parlamentului, alte acțiuni,

care se încadrează în statutul de deputat în Parlament.

Deputaților în Parlamentul Republicii Moldova le este acordată imunitate în

cauzele privind defăimarea, însă, imunitatea se referă doar la discursurile ce țin de

exercitarea mandatelor.

Prin „exercitarea mandatului” urmează a fi înțeleasă exercitarea atribuțiilor

funcționale și nu durata mandatului pentru care au fost aleși.

Deși uneori este greu de a distinge când defăimarea nu este făcută în exercitarea

mandatului, totuși, contextul, conținutul, scopul și momentul în care este făcută

declarația vor ușura această sarcină.

Astfel, o declarație făcută în ședința Parlamentului sau în cadrul unui discurs

oficial va fi una în exercitarea mandatului. Dacă, însă, e vorba de o sărbătoare cu caracter

privat sau un interviu care se referă la aspecte ce nu țin de atribuțiile funcționale, nu

putem vorbi de „exercitarea mandatului”. Astfel de imunități nu contravin dreptului de

acces la justiție garantat de art. 6 CEDO.

La cazul prezentei spețe, instanța de apel eronat a concluzionat că declarațiile lui

Iurie Reniță din timpul emisiunii intitulată „Dreptul de semnătură a Galinei Dodon, banii

PSRM din Bahamas și ajutorul acordat de România pentru depășirea crizei provocate de

Covid-19”, au fost făcute în timpul exercitării mandatului de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, în sensul art. 8 lit. a) din Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Or, acestea s-au referit la aspecte ce nu țin de atribuțiile funcționale ale intimatului și nu

putem vorbi în situația dată de „exercitarea mandatului” și beneficierea lui Iurie Reniță

de imunitate în cauzele cu privire la defăimare.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că circumstanțele constatate impun casarea deciziei și trimiterea cauzei

spre rejudecare, instanța de recurs fiind în imposibilitate de a înlătura aceste omisiuni și

de a verifica argumentele indicate în cererea de recurs, în condițiile în care instanța de

apel nu a examinat dacă afirmațiile răspândite de către Iurie Reniță în cadrul emisiunii

au fost sau nu defăimătoare, limitându-se doar la constatarea faptului că ultimul exercita

mandatul de deputat în Parlament.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în

12

ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia

instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Publicația Periodică „Exclusiv Media” Societate cu

Răspundere Limitată.

Se casează integral decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Publicația Periodică „Exclusiv

Media” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Iurie Reniță, intervenient

accesoriu Întreprinderea cu Capital Străin „Pro Digital” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la apărarea reputației profesionale, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

13