3ra-970/22 — anularea actului administrativ

3ra-970/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-970/22

2-20145588-01-3ra-20092022

Prima instanță, Curtea de Apel Chișinău (jud: G. Mîra, V. Mihaila, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Baciu Victoria,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Volcovschi Ion împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea actului administrativ, și la cererea de chemare în judecată depusă de Baciu

Victoria împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea

parțială a actului administrativ,

împotriva hotărârii din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Volcovschi Ion și respinsa acțiunea depusă de Baciu

Victoria,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2020, Ion Volcovschi a depus cerere de chemare în judecată

în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la anularea actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decretul din 20 mai 2017 a

Președintelui Republicii Moldova, publicat la 26 mai 2017 în Monitorul Oficial

nr.162-170, a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Cimișlia, pe o

perioadă de 5 ani.

La 09 ianuarie 2020, în adresa Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii a fost înregistrată sesizarea depusă de Victoria

Baciu privind tragerea lui la răspundere disciplinară în temeiul art.4 alin.(l) din

Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor.

1

La 16 iulie 2020, Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii a adoptat hotărârea nr.15/5, prin care a fost respinsă plângerea

Victoriei Baciu, din motiv că în acțiunile lui nu s-a constatat abatere disciplinară.

La 16 octombrie 2020, Victoria Baciu a contestat hotărârea nr.15/5 din 16

iulie 2020 a Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii.

La 03 noiembrie 2020, conform sintezei nr.27, la pct.l, a fost adoptată

hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a casat

hotărârea Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr.15/5 din 16 iulie 2020, s-a constatat în acțiunile sale abatere

disciplinară conform art.4 alin.(1) lit.(b), (i) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, cu aplicarea în privința lui a

sancțiunii disciplinare prevăzute la art.6 din aceeași Lege sub formă de „mustrare”.

În dezacord cu pretinsa abatere disciplinară prevăzută la art.4 alin.(l) lit.(b)

din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a

judecătorilor, reclamantul a indicat că conform normei în cauză, abatere

disciplinară constituie adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care, intenționat

sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale

persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituția Republicii Moldova și de

tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care

Republica Moldova este parte.

Totodată, a indicat că, la 17 septembrie 2018, lichidatorul ÎCS „Dinamic

Textile” SRL, Alexandru Verdeș, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Victoriei Baciu, intervenient SRL „V&V ART” privind anularea actelor juridice,

repunerea părților în poziția inițială, cu încasarea din contul ultimei a sumei de

200045 de lei.

Ulterior, la 31 mai 2019, lichidatorul Alexandru Verdeș a depus acțiune

concretizată, solicitând declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din

08 februarie 2016, contractului de vânzare-cumpărare a utilajului, prin care

vânzătorul a înstrăinat (vândut) cumpărătorului utilajul prevăzut în actul de

predare-primire nr.01 din 08 februarie 2016; repunerea pârților în poziție inițială,

cu obligarea creditorului să plătească la contul de acumulare a debitorului deținut

de către lichidator suma de 605500 de lei; amânarea achitării taxei de stat până la

finalizarea cauzei în conformitate cu art.6 al Legii cu privire la taxa de stat și

obligarea Victoriei Baciu să prezinte în ședința de judecată, contractul de vânzare-

cumpărare din 08 februarie 2016, în original și bonul de plată.

La 21 iunie 2019, a fost pronunțată hotărârea judecătorească, prin care a fost

admisă parțial acțiunea lichidatorului ÎCS „Dinamic Textile” SRL, Alexandru

Verdeș, care a fost soluționată conform normelor dreptului civil în vigoare până la

modificările efectuate din 01 martie 2019.

2

Prin decizia din 04 decembrie 2019, Curtea de Apel Comrat a casat hotărârea

din 21 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, restituind cauza în prima

instanță.

După pronunțarea hotărârii din 21 iunie 2019, în adresa Plenului Colegiului

disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, la 09 ianuarie 2020 a

fost înregistrată sesizarea Victoriei Baciu privind tragerea lui la răspundere

disciplinară în temeiul art.4 alin.(1) al Legii nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, în baza faptelor constatate de Curtea de

Apel Comrat în decizia din 04 decembrie 2019.

Reclamantul consideră că, la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui,

Consiliul Superior al Magistraturii s-a bazat pe decizia Curții de Apel Comrat din

04 decembrie 2019, care a stabilit aplicarea eronată a prevederilor normelor de

drept material și procedural.

De fapt, instanța de apel în decizia emisă a constatat încălcarea procedurii de

citare legală a Victoriei Baciu, care nu a fost prezentă la ședința de judecată, fiind

astfel constatată încălcarea dreptului la un proces echitabil.

În opinia reclamantului concluzia pârâtului este contrară probelor din dosarul

enunțat supra, care nici nu a fost ridicat și examinat de către membrii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii. Or, materialele dosarului enunțat atestă

contrariul, fapt care se regăsește la filele dosarului: 16-20; 34; 36-38; 63-64; 65-67;

69, precum și din referința depusă la acțiunea în cauza nr.2i-24/18 (2l-2i-2878-

26092018), instanța dispunând examinarea cauzei în absența Victoriei Baciu, în

temeiul art.102 alin. (41), în coroborare cu art.206 alin.(3) din Codul de procedură

civilă.

Cu referire la presupusa încălcare a normelor procedurale și anume că, la

adoptarea hotărârii instanța de fond în urma examinării cauzei a ieșit din limita

cerințelor înaintate în acțiune, reclamantul a indicat că, din sensul acțiunii, actelor

și probelor anexate la dosar, prin faptul aflării bunurilor în posesia pârâtei, precum

și suma invocată spre achitare nu a fost introdusă în casieria ÎCS „Dinamic

Textile” SRL în urma efectuării tranzacției menționate de către aceasta, dar și lipsa

dovezilor de achitare a prețului bunului, nefiind astfel întrunite condițiile legale

prevăzute de art.753 alin.(1) din Codul civil, art.18 lit.a) și art. 83 lit. c) din Codul

fiscal.

De asemenea, este neîntemeiat și argumentul referitor la presupusa încălcare a

competenței, și anume că cauza a fost examinată conform normelor prevăzute de

procedura civilă, pe când urma sa fie examinată potrivit prevederilor Legii

insolvabilității, întrucât potrivit art.5 alin.(2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, (în redacția Legii de pana la 16 septembrie 2016), instanța de

insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea în cadrul procesului

de insolvabilitate, a litigiilor ce ține de masa debitoare. Dacă partea interesată

invocă existenta unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de

insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

3

contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Cu atât că, acest aspect a fost

indicat și în motivarea deciziei Curții de Apel Comrat, deoarece contractul de

vânzare-cumpărare nr.XXXXX, încheiat între asociatul unic al ÎCS „Dinamic

Textile” SRL și Victoria Baciu, indicat în actul de predare-primire a utilajului nr.

01, a fost încheiat la 08 februarie 2016, sunt aplicabile prevederile Legii

insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012 și normele dreptului civil la data încheierii

actului juridic nominalizat.

Cu trimitere la dispozițiile art.2 alin.(1) din Codului civil (în redacția Legii

nr.1107-XV din 06 iunie 2002), art.2 din Codul civil în redacția în vigoare la 01

martie 2019, Ion Volcovschi a remarcat că, raporturile juridice civile între părți au

fost inițiate conform legii civile până la data de 01 martie 2019, însă acțiunea a fost

depusă după data intrării în vigoare a Codului civil din 02 martie 2019, fiind astfel

aplicabile prevederile art.7 alin.(1), (2), (3) din Codul civil, în redacția legii din 06

iunie 2002, art.8 din Codul civil în redacția legii în vigoare din 01 martie 2019,

care statuează că, legea civilă nu are caracter retroactiv, ea nu modifică și nici nu

suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici

condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

Mai mult că, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse

ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă

situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. De la data

intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în

care legea nouă prevede altfel.

A subliniat că, este eronat și argumentul în ce privește presupusa încălcare

privind instituirea unui obstacol la realizarea drepturilor civile a participanților la

proces cu privire la accesul liber la justiție și la un proces echitabil, deoarece

Victoriei Baciu i-a fost oferită posibilitatea și în privința acesteia au fost respectate

toate drepturile prevăzute la art.55, art.56 și art.186 din Codul de procedură civilă.

Totodată, fiind exercitată calea de atac cu apel în conformitate cu art. 357 din

Codul de procedură civilă.

Ion Volcovschi își manifestă dezacordul și în privința pretinsei abateri

disciplinare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.(i) din Legea nr.178/2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor, potrivit căruia constituie abatere

disciplinară încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire

a justiției.

A precizat că, hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.27

din 03 noiembrie 2020, reprezintă act administrativ individual, defavorabil, ilegal,

arbitrar și contrar principiilor de organizare judiciară, principiului independenței

puterii judecătorești și a judecătorului, inamovibilității, legalității răspunderii

disciplinare.

Consideră că, aplicarea în privința sa a sancțiunii disciplinare sub forma de

„mustrare” contravine principiului independenței judecătorului, asigurat prin

procedura de înfăptuire a justiției; procedeul de numire, suspendare, demisie și

4

eliberare din funcție; declararea inviolabilității lui; secretul deliberărilor și

interzicerea de a cere divulgarea lui; stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă

față de judecată, judecători și pentru imixtiune în judecarea cauzei.

În viziunea reclamantului, hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 27 din 03 noiembrie 2020, a fost adoptată cu încălcarea

prevederilor art.2, art.25 alin.(1) lit.c), art.39 alin.(3), (4) lit.(b) din Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, principiului

cercetării din oficiu, care presupune că autoritatea publică înainte de a adopta un

act administrativ individual este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

potrivit prevederilor art.22 și art.85-art.87 din Codul administrativ, și să ofere

posibilitate participanților la procedura administrativă să participe la cercetarea

stării de fapt. Înaintea emiterii unui act administrativ individual defavorabil,

participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și circumstanțele

relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Mai mult, hotărârea este lipsită de

elementul motivării, cum prevede art.118 alin.(1), (2), (3) din Codul administrativ.

Suplimentar, reclamantul a menționat că, Consiliul Superior al Magistraturii a

fost informat despre imposibilitatea participării sale la ședința Plenului, fiind

antrenat la examinarea unei cauze penale excepțional de grave, fixate la data de 03

noiembrie 2020, ora 10:00, care nu putea fi amânată.

În contextul enunțat, Volcovschi Ion a solicitat anularea pct.1 din dispozitivul

Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.27 din 03 noiembrie

2020 privind anularea hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii nr. 15/5 din 16 iulie 2020; anularea ca fiind

ilegal pct.1 din dispozitivul hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr.27 din 03 noiembrie 2020 privind admiterea contestației Victoriei Baciu

împotriva hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior

al Magistraturii nr. 15/5 din 16 iulie 2020; anularea ca fiind ilegal pct. 1 din

dispozitivul Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.27 din 03

noiembrie 2020 cu privire la constatarea abaterii disciplinare, în baza art.4 alin.(1),

lit.(b), (i) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din

25 iulie 2014, cu aplicarea sancțiunii prevăzute de art.6 alin. (1) lit. b) din aceiași

Lege sub formă de „mustrare”.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost atrasă în

proces în calitate de terț Victoria Baciu.

La 06 ianuarie 2021, Victoria Baciu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea parțială a actului

administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, în

procedura judecătorului Ion Volcovschi se află cauza în procedura insolvabilității

ÎCS „Dinamic Textile” SRL, prin care administratorul insolvabilității a solicitat

repunerea părților în poziția inițială, cu restituirea bunurilor indicate în contractul

din 08 februarie 2016, iar în cazul imposibilității de restituire a bunurilor obligarea

5

creditorului să plătească la contul de acumulare al debitorului, suma de 605500 de

lei.

Prin hotărârea din 21 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de către reprezentantul debitorului

insolvabil ÎCS „Dinamic Textile” SRL, lichidatorul autorizat Alexandru Verdeș a

fost admisă parțial. S-au aplicat efectele nulității absolute, ca fiind contrare legii,

asupra contractului de vânzare-cumpărare din 08 februarie 2016 privind vânzarea-

cumpărarea utilajului și asupra actului de predare-primire nr. 01 din 08 februarie

2016, încheiat între ÎCS „Dinamic Textile” SRL și Victoria Baciu. Au fost repuse

părțile în poziția inițiala, cu restituirea bunurilor indicate în contractul de vânzare-

cumpărare din 08 februarie 2016 privind vânzarea-cumpărarea utilajului și asupra

actului de predare-primire nr. 01 din 08 februarie 2016, încheiat între ÎCS

„Dinamic Textile” SRL și Victoria Baciu. Totodată, s-a încasat de la ea în contul

de acumulare al debitorului ÎCS „Dinamic Textile” SRL suma de 605500 de lei,

precum și din contul ei în folosul statului, taxa de stat în mărime de 18165 de lei.

În rest, pretențiile înaintate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

În opinia reclamantei, hotărârea instanței de judecată depășește limitele

acțiunii, deoarece prin hotărârea nominalizată s-a dispus ca suma de 605500 de lei

se fie încasată din contul său, pe când însă un astfel de capăt de cerere nu a fost

înaintat.

Prin urmare, instanța de judecată a depășit limitele cererii de chemare în

judecată, aceasta fiind în contradicție cu principiul fundamental al procesului civil

care garantează imparțialitatea instanței.

De asemenea, rezultatul ședinței și hotărârea instanței nu au fost publicate pe

pagina web a instanței de judecată, și nici nu i-a fost notificată, fapt admis

intenționat sau din neglijență, drept consecință s-a aflat în imposibilitate de a

contesta în termen actul judecătoresc, mai mult, a fost indicat eronat că termenul de

atac este de 30 de zile.

Făcând referire la dispozițiile art.5 lit. g) din Legea insolvabilității

nr.149/2012, reclamanta a indicat că, judecătorul Ion Volcovschi și-a depășit

competențele stabilite prin lege ca judecător al procedurii de insolvabilitate. Or, în

această calitate nu putea să dispună încasarea unor mijloace bănești, astfel de

litigiu fiind de competența instanței de drept comun.

Consideră că, sancțiunea aplicată față de magistratul Volcovschi Ion este

extrem de blândă, fără a se ține cont de gravitatea încălcării comise, deoarece

hotărârea enunțată compromite actul de justiție și îi prejudiciază grav drepturile și

interesele sale patrimoniale, precum și îi afectează considerabil situația personală și

profesională, iar magistratul respectiv continuă o conduită ilegală, încălcând

drepturile și libertățile fundamentale ale sale și ale altor justițiabili.

În contextul expus, Victoria Baciu a solicitat anularea parțială a hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.27 din 03 noiembrie 2020, în

6

partea ce ține de sancțiunea aplicată față de judecătorul Ion Volcovschi, cu

aplicarea față de acesta a sancțiunii disciplinare sub formă de „concediere”.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost atras în

proces în calitate de terț judecătorul Ion Volcovschi.

Prin încheierea din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost

conexate într-o singură procedură cauza de contencios administrativ depusă de

Victoria Baciu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, cu cauza de contencios administrativ

depusă de Ion Volcovschi împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la anularea actului administrativ.

La 25 martie 2021 și la 07 mai 2021 Ion Volcovschi a depus cereri de

completare a acțiunii, solicitând în final, anularea hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 320/27 din 03 noiembrie 2020 cu privire la contestarea

hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 15/5 din 16 iulie 2020, emisă în privința sa.

La 11 mai 2021, Victoria Baciu a depus cerere de completare a acțiunii,

solicitând anularea deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 03 noiembrie

2020 privind aplicarea sancțiunii față de magistratul Ion Volcovschi, în partea

sancțiunii aplicate, cu obligarea aplicării față de ultimul a sancțiunii sub formă de

„concediere”.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

acțiunea depusă de Ion Volcovschi. A fost anulată Hotărârea Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr.27 din 03 noiembrie 2020 cu privire la contestarea

hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 15/5 din 16 iulie 2020, emisă în privința judecătorului Ion

Volcovschi din cadrul Judecătoriei Cimișlia. A fost declarată inadmisibilă acțiunea

depusă de Victoria Baciu în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

La 31 mai 2021, Victoria Baciu a depus recurs împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 13 august 2021 a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea

hotărârii din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 07 iunie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs, iar la 05

august 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a

Curții de Apel Chișinău

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost

admise recursurile depuse de Victoria Baciu și Consiliul Superior al Magistraturii.

S-a casat integral hotărârea din 27 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Prin hotărârea din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

acțiunea depusă Ion Volcovschi. S-a anulat hotărârea nr.27 din 03 noiembrie 2020

a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. A fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea depusă de Victoria Baciu.

7

Curtea de Apel Chișinău a motivat hotărârea prin faptul că, la interpretarea

abaterii disciplinare trebuie să se țină cont de jurisprudența Curții Constituționale a

Republicii Moldova, care a notat că, independența judecătorului este o premisă a

statului de drept și că nimeni nu are voie să intervină în deciziile și modul de

gândire ale unui judecător decât prin procedurile judiciare stabilite și că un control

al legalității și temeiniciei actului judecătoresc poate fi exercitat numai de către

instanțele de apel și recurs (Curtea Constituțională, Hotărârea nr. 28 din 14

decembrie 2010 (acțiune în regres), §7.3). Pentru atragerea judecătorului la

răspundere disciplinară nu este suficientă existența unei erori judiciare cauzatoare

de prejudiciu drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceasta devine

imputabilă judecătorului drept consecință a exercitării atribuțiilor cu rea-credință

sau neglijență gravă. În acest context, judecătorii beneficiază de imunitate în

exercitarea justiției.

Anularea sau modificarea hotărârii judecătorești nu este un temei determinant

pentru sancționarea judecătorului (Curtea Constituțională, Hotărârea nr. 12 din 7

iunie 2011 (temeiurile de răspundere disciplinară a judecătorilor), §7).

Curtea Constituțională a subliniat că judecătorii nu pot fi constrânși să-și

exercite atribuțiile sub amenințarea unei sancțiuni, fapt care poate influența în mod

nefavorabil hotărârile care urmează a fi adoptate. Or, în exercitarea atribuțiilor ce

le revin, judecătorii trebuie să beneficieze de libertatea neîngrădită de a soluționa

cauzele în mod imparțial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și

propriile aprecieri, neafectate de rea-credință. Din aceste raționamente, aprecierile

judecătorului care au determinat adoptarea unei hotărâri într-o anumită cauză,

hotărârea judecătorească care a fost anulată sau modificată, nu poate servi în

calitate de temei determinant pentru sancționarea materială a judecătorului (Curtea

Constituțională, Hotărârea nr. 28 din 14 decembrie 2010 (acțiune în regres), para.

94).

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, judecătorului îi este atribuit rolul

diriguitor și dreptul exclusiv de a soluționa cauza, care constă în faptul de a crea

condițiile necesare pentru exercitarea drepturilor și obligațiilor procesuale ale

părților, pentru examinarea obiectivă, completă și sub toate aspectele a cauzei.

Mai mult, potrivit Regulamentului cu privire la organizarea, competența și

modul de funcționare a Inspecției judiciare, controlul efectuat de această instituție

nu poate cuprinde hotărârile judecătorești: nici cele care încă nu sunt definitive și

sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege (pct. 2.2 alin. (2)); nici cele definitive,

căci autoritatea de lucru judecat trebuie respectată (pct. 2.2 alin.(1)). Tot astfel,

Inspecția judiciară nu are dreptul să se implice în procesul examinării cauzelor, să

se pronunțe asupra sau să pună la îndoială esența hotărârilor judecătorești (pct.

5.2.).

Tot astfel, la pct.4 Ghidul pentru sesizarea Inspecției judiciare din anul 2019,

ultimul alineat se prevede că „CSM nu are competențe jurisdicționale și nu este în

drept să se implice în examinarea cauzelor judecate de instanțele competente, să-și

8

expună opinia și/sau să aprecieze legalitatea și temeinicia hotărârilor

judecătorești”.

Verificarea legalității și temeiniciei hotărârilor instanțelor inferioare de către

instanțele ierarhic superioare, inclusiv cu anularea acestora, remiterea la rejudecare

sau adoptarea unor noi hotărâri, constituie o procedură judiciară complexă, care

vine să asigure un proces judiciar complex, desfășurat în conformitate cu legea,

care asigură atât independența judecătorilor, ca exponenți ai puterii judiciare, cât și

dreptul la un proces echitabil al justițiabililor.

Pentru a reține în sarcina judecătorului săvârșirea unei abateri disciplinare,

urmează a se stabili dacă abaterea disciplinară este prevăzută de lege, dacă sunt

întrunite elementele constitutive ale acesteia, respectiv, latura obiectivă și

subiectivă. În lipsa unuia dintre aceste elemente abaterea disciplinară nu subzistă

și, deci, nu poate fi angajată răspunderea disciplinară a judecătorului.

De asemenea, un judecător nu poate fi tras la răspundere disciplinară numai

pentru interpretarea neuniformă a legislației, prin aceasta fiind încălcate drepturile

judecătorului de a gândi liber, de a trata legea diferit, deoarece judecătorul are

obligația de a se conduce de normele de drept, determinând mai întâi de toate

legalitatea actului juridic, în baza căruia se va rezolva litigiul.

În același context, în temeiul Avizului nr 3 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) și altor acte normative, doar instanța de judecată

poate aprecia dacă judecătorul a aplicat neuniform legislația în mod intenționat sau

din neglijență gravă și că pentru a aprecia acțiunile judecătorului privind

interpretarea sau aplicarea neuniformă a legislației, trebuie să se țină cont și de

raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit și

că doar în cazul anulării hotărârii judecătorești defectuoase și constatării faptului că

la examinarea cauzei judecătorul, intenționat sau din neglijență gravă, a interpretat

sau a aplicat neuniform legislația, sancțiunea disciplinară va fi aplicată

judecătorului. Or, potrivit principiilor generale, nimeni, în afara instanțelor

judecătorești, în ordinea și procedura stabilită de atac, nu este în drept să se implice

în examinarea cauzelor la instanțele judecătorești competente sau să se expună

asupra legalității și temeinicii hotărârilor emise.

La caz, judecătorul Volcovschi Ion la emiterea hotărârii din 21 iunie 2019, a

apreciat probele din dosar la intima sa convingere și a adoptat soluția respectivă,

care nu poate fi considerată ca fiind adoptată intenționat greșit sau din neglijență

gravă, sau care i-au încălcat drepturile fundamentale ale autorului sesizării, în speță

Baciu Victoria.

Prima instanță a conchis că, de fapt argumentele invocate în sesizarea depusă

de Baciu Victoria țin de dezacordul acestei cu hotărârea emisă de judecătorul

Volcovschi Ion, argumente care eronat au fost reținute de către Consiliul Superior

al Magistraturii în hotărârea nr.27 din 03 noiembrie 2020.

Or, temeiurile reținute de CSM în vederea admiterii contestației depuse de

Baciu Victoria, fac parte din aprecierea aspectelor legal-procedurale ale cauzei

9

aflate pe rolul judecătorului, care au constituit obiect de examinare în instanța de

apel, drept consecință, hotărârea din 21 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

Central, a fost casată integral, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

Curtea de Apel Chișinău a rezumat că, prin admiterea cererii de recurs, Baciu

Victoria a fost repusă în drepturi, prin anularea integrală a hotărârii din 21 iunie

2019 a Judecătoriei Cimișlia sediul Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare,

astfel încât omisiunile și erorile judiciare emise de judecător la examinarea cauzei,

au fost pe deplin înlăturate o dată cu casarea hotărârii menționate.

Cu atât că, admiterea sau respingerea acțiunii se atribuie la aspecte de

procedură, care vin să asigure respectarea drepturilor părților la proces echitabil.

Anularea sau modificarea hotărârii judecătorești poate duce la răspundere

disciplinară doar în condițiile Legii nr.178 din 25 iulie 2014 în caz dacă se va

constata în modul stabilit de lege că judecătorul care a pronunțat-o a încălcat legea

intenționat sau ca urmare a unei neglijențe grave.

Astfel, pot intra în sfera răspunderii disciplinare numai acele încălcări ale

normelor de drept material și procedural care pun în discuții valabilitatea actelor

întocmite de judecător, pentru care lipsa de previziune manifestată de judecător

trebuie să fie inexplicabilă din punctul de vedere a unui profesionist în domeniu

dreptului.

Noțiunea de abatere disciplinară săvârșită cu intenție, prezumă că judecătorul

încalcă conștient norme de drept material sau procesual, iar noțiunea de neglijență

gravă, este considerată aplicabilă atunci când judecătorul a admis o încălcare a

unor norme de drept material sau procesual fără a-și da seama de o eventuală

consecință prejudiciabilă a acțiunii sau inacțiunii sale, deși putea și trebuia să o

prevadă. Deci, nu orice eroare, fie ea gravă, poate face obiectul unei sancțiuni

disciplinare.

Pe când, în speța invocată în sesizare nu se aduce niciun argument și nici

probă care ar putea constitui dovada unei acțiuni cu intenție sau neglijență gravă la

examinarea acestei cauze, admise de către judecătorul Volcovschi Ion, iar însuși

dezacordul cu soluția instanței de judecată, nu poate fi apreciat ca adoptarea unei

hotărâri judecătorești prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost

încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale autorului sesizării.

De altfel, autorul sesizării vizează aspecte procedurale și de interpretare a

normelor legale, care nu țin de competența Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, aprecierea corectitudinii aplicării normelor legale invocate de autorul sesizării,

automat duce la aprecierea temeiniciei și legalității actului judecătoresc emis de

magistrat, fapt ce excede competența Consiliului Superior al Magistraturii în acest

sens, ultimul neavând dreptul de a interveni în procesul de înfăptuire a justiției și

nu își poate aroga atribuțiile organului de înfăptuire a justiției.

Pe final, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, în acțiunile judecătorului

Ion Volcovschi nu au fost stabilite temeiuri rezonabile, care ar demonstra faptul

comiterii de către acesta a abaterii disciplinare, pasibile răspunderii în temeiul art.

10

4 lit. b) și i) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Or,

judecătorul în scopul exercitării funcției sale, are sarcina de a interpreta

independent reglementările legale, fără anumite imixtiuni.

La 08 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Baciu Victoria a depus

recurs împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 09 iunie 2022 a prezentat

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii depuse de Volcovschi Ion și de admitere a acțiunii sale.

În susținerea recursului Baciu Victoria a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărârii primei instanțe, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu

interpretarea eronată a normelor de drept material.

Consideră că prima instanță nu a ținut cont de faptul că, la examinarea cauzei

de insolvabilitate, judecătorul Ion Volcovschi și-a depășit competențele stabilite

prin lege, și anume prin încasarea neîntemeiată din contul său a sumelor bănești,

or, astfel de litigii țin de competența instanței de drept comun.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 24 mai 2021, în

ședință publică.

Actele cauzei nu atestă date când dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

notificat Victoriei Baciu.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 06 septembrie 2022 Victoriei

Baciu i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, hotărârea integrală din

24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată

la actele cauzei (f.d. 138, vol.III).

În condițiile enunțate, recursurile din 08 iunie 2022 și 09 iunie 2022 au fost

depuse cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La 26 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului Superior al Magistraturii și lui Ion Volcovschi copia recursului depus

de Baciu Victoria, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor,

notificată ultimilor la 29 septembrie 2022 și respectiv la 30 septembrie 2022, fapt

ce se confirmă prin avizele poștale de recepție, cu toate acestea intimații nu și-au

valorificat acest procedural și nu au depus referințe (f.d.149, vol.III).

11

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2)

din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

12

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Baciu Victoria.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Baciu Victoria se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorii Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

13