2ra-1374/22 — încasarea pensiei de întretinere a parintelui
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întretinere a parintelui
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1374/22 — încasarea pensiei de întretinere a parintelui (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2ra-1371/22
2-21006486-01-2ra-28092022
Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: A. Sandu )
Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)
Î N C H E I E R E
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Damaschin Olesea și Cebotari
Oxana, reprezentate de avocatul Tihon Vitalie,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Malaniuc Ivan
împotriva pârâtelor Damaschin Olesea și Cebotari Oxana privind încasarea pensiei
de întreținere, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2022, prin care s-a
admis apelul declarat de Malaniuc Ivan, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 04 aprilie 2022 și s-a pronunțat o hotărâre nouă,
c o n s t a t ă :
La 18 ianuarie 2021, Malaniuc Ivan a depus cererea de chemare în judecată,
inclusiv suplimentară împotriva pârâtelor Damaschin Olesea și Cebotari Oxana
despre încasarea pensiei de întreținere, repararea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea a invocat, că Damaschin Olesea și Cebotari Oxana sunt fiicele lui
Majore. Malaniuc Ivan la moment a rămas în situație materială foarte grea, nu
dispune de pensie de 1,6 ani și nici de alte surse financiare.
A atins vârsta de pensionare, este inapt de muncă, necesită îngrijire și sprijin
material, însă pârâtele au refuzat să-i acorde întreținere.
Damaschin Olesea și Cebotari Oxana au inițiat și o acțiune de partaj, obiectul
căreia este cedarea cotei-părți din apartament în schimbul unei sulte simbolice prin
ce î-l lasă fără loc de trai.
Suferințele psihice enorme, stările de deznădejde și neîncredere în ziua de
mâne îi creează un prejudiciu moral pe care-l estimează la 100.000 lei, sumă pe care
o consideră echitabilă.
Astfel, reclamantul a solicitat încasarea de la Damaschin Olesea și Cebotari
Oxana a pensiei de întreținere de 2000 lei lunar de la fiecare copil, repararea
1
prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 aprilie 2022,
cererea de chemare în judecată depusă de Malaniuc Ivan a fost respinsă, ca fiind
neîntemeiată.
Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 06 aprilie 2022, avocatul
Sîrbu Ion acționând în interesele lui Malaniuc Ivan a declarat apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 aprilie 2022, solicitând
admiterea cererii de apel și casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2022, s-a admis apelul
declarat de avocatul Sîrbu Ion în interesele lui Malaniuc Ivan.
S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 aprilie 2022, în
partea respingerii pretenției privind încasarea pensiei de întreținere de la fiecare
copil, și în această partea s-a adoptat o hotărâre nouă, prin care:
S-a încasat de la Damaschin Olesea și Cebotari Oxana, în beneficiul lui
Malaniuc Ivan, pensia de întreține a tatălui inapt de muncă în sumă bănească fixă, a
câte 1000 lei, începând cu 18 ianuarie 2021.
În rest hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 aprilie 2022, s-a
menținut.
Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut, că Damaschin Olesea și
Cebotari Oxana dețin cetățenia Republicii Moldova și a Rusiei, dar domiciliază
permanent în Rusia.
Potrivit extrasului din Registrului bunurilor imobile, Malaniuc Ivan, inclusiv
cetățean a Rusiei, deține dreptul de proprietate asupra ¼ cotă-parte din locuința nr.
XXX cu nr. cadastral XXXX situată mun. Chișinău str. XXX, XXX și asupra
locuinței 1 cu nr. cadastral XXX din mun. Chișinău str. XXX, XX, cu cota parte 1.
Damaschin Olesea și Cebotari Oxana au depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Malaniuc Ivan privind partajul locuinței, pe care o dețin în proprietate
pe cote părți.
Instanța a stabilit că Fondul de Pensii a Federației Ruse a sistat eliberarea
pensiei pentru Malaniuc Ivan din cauză că acesta a fost radiat de la evidență din or.
Sanct Petersburg bd. XXX, XXX, ap. XXX.
Malaniuc Ivan nu primește pensie pentru limita de vârstă din Federația Rusă,
ceea ce înseamnă că el nu are posibilitatea să-și asigure existența și traiul său din
cauza că nu primește pensie, precum și altă sursă de venit nu are.
Potrivit răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 07 iunie 2022,
Malaniuc Ivan nu beneficiază de prestări sociale prin intermediul sistemului public
de asigurări sociale al Republicii Moldova.
Malaniuc Ivan mai bine de un an nu are o sursă de existență, iar partajarea
proprietăți pe cote/părți, în schimbul unei sulte nu poate substitui dreptul lui
Malaniuc Ivan de a solicita o pensie ca fiind o sursă de existență pe o perioadă
îndelungată, din partea fiicelor.
Astfel, circumstanțele din speță se încadrează în prevederile art. 80 alin.(1)-(5)
al Codului familiei.
Cu referire la pretenția privind încasarea prejudiciului moral, instanța a reținut
2
că este neîntemeiată și neprobată, Malaniuc Ivan, a avut obligația de a sprijini atât
moral, cât și material copii săi.
Deși a invocat că suportă suferințe fizice, insomnii, dureri cardiace, careva
probe în acest sens nu au fost prezente, fiind doar declarative, iar afirmațiile că
pârâtele au inițiat o acțiune de partaj în instanța de judecată, nu constituie temei de
admitere a pretenției privind încasarea prejudiciului moral.
La 06 septembrie 2022, Damaschin Olesea și Cebotari Oxana, reprezentate de
avocatul Tihon Vitalie au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 23 iunie 2022, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanței.
În motivare a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat legea.
În mod greșit instanța a constatat că probele prezentate de reclamant îi dă
dreptul de a solicita încasarea pensiei de întreținere.
Instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea pricinii, concluziile instanței fiind în contradicție cu circumstanțele
pricinii.
Decizia instanței de apel nu conține nici o apreciere, ce ar determina definitiv
și incontestabil certitudinea adoptării soluției. Malaniuc Ion are o stare financiară
bună, deține proprietăți.
Examinând cauza instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs:
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 23 iunie 2022.
Instanța de apel a comunicat reprezentantului recurentului decizia motivată 05
iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.205 Vol. I).
Respectiv, cererea de recurs a fost declarată la 06 septembrie 2022, se
încadrează în termenul prevăzut de art.434 Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
La 28 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului
recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la
data primirii scrisorii, fiind recepționat la 30 septembrie 2022 (f.d.22 Vol. II).
Până la data examinării referinței, intimatul nu a manifestat opțiunea de a
depune referință.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
3
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea
recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de
recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu
constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform
secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură
civilă.
Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
4
cu privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Damaschin Olesea și
Cebotari Oxana, reprezentate de avocatul Tihon Vitalie, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și
drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Damaschin Olesea și Cebotari
Oxana, reprezentate de avocatul Tihon Vitalie.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecători
Mariana Pitic
Galina Stratulat
5