2ra-1207/22 — determinarea domiciliului copilului minor incasarea pensiei de intretinere

2ra-1207/22 — determinarea domiciliului copilului minor incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1207/22

2-2101632-01-2ra-29082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

ÎNCHEIERE

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eugeniu

Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Marina Toma

împotriva lui Eugeniu Toma, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Ciocana și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul

Rîșcani cu privire determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată,

și la acțiunea reconvențională depusă de Eugeniu Toma împotriva Marinei Toma,

intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Ciocana cu

privire la determinarea domiciliului copilului minor împreună cu tata și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul declarat de către Eugeniu Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca și a fost

menținută hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2021, Marina Toma a depus cererea de chemare în judecată împotriva

lui Eugeniu Toma solicitând stabilirea domiciliului copilului minor împreună cu mama,

încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a invocat că, la data de 13

decembrie 2019 a fost desfăcută căsătoria între Eugeniu Toma și Marina Toma. Din

căsătorie părțile au un copil minor - xxxxx, a.n. xxxxx. După desfacerea căsătoriei, foștii

soți locuiesc separat, copilul minor rămânând să domicilieze cu mama. Astfel, în interesul

copilului minor, reclamantul a solicitat ca domiciliul fiului xxxxx să fie stabilit împreună

cu mamei, care îi creează toate condițiile necesare pentru creșterea și educarea copilului.

A comunicat reclamanta că, pârâtul tot acest timp nu participă la întreținerea

materială a copilului în mod suficient, achitându-i doar costul grădiniței în sumă de 350 lei

lunar. Chiar dacă pârâtul Toma Eugeniu este angajat în câmpul muncii și încasează un

1

venit regulat de 3000 lei lunar, reclamanta consideră că pensie de întreținere de 1/4 cotă

din salariul încasat de la pârât, ce constituie doar suma de 750 lei, nici pe departe nu

acoperă cheltuielile aferente întreținerii copilului.

A menționat reclamanta că, locuiește în or. Chișinău și închiriază un apartament

având cheltuieli suplimentare, încât salariu care îl încasează reclamanta nu acoperă toate

cheltuielile reale pe care ultima le suportă, fiind în mare parte ajutată de părinți. Mai mult,

încasarea pensiei alimentare de 1/4 cotă parte din salariul pârâtului nu acoperă nici

jumătate din suma minimului de existență pentru copilul de vârsta respectivă, care potrivit

informației Biroului Național de Statistică pentru semestru I anului 2020 constituie 1 893,4

lei.

A remarcat reclamanta că, reieșind din interesul superior al copilului, având în vedere

că, încasarea pensiei de întreținere de 1/4 cotă din venitul încasat de pârât ar leza

substanțial interesele atât a copilului, cât și a mamei acestuia, încât în acest caz pe seama

ei va fi pusă o mare parte din toate cheltuielile legate de întreținerea copilului, consideră

justificat ca instanța de judecată să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă de 2000 lei lunar.

A solicitat reclamanta Marina Toma, stabilirea domiciliului copilului minor xxxxx,

a.n. 21 august 2016, împreună cu mama, Marina Toma, încasarea din contul pârâtului

Eugeniu Toma în beneficiul reclamantei Marina Toma pensiei de întreținere a copilului

minor xxxxx, a.n. xxxxx, în sumă de 2000 lei, lunar până la atingerea majoratului

copilului, încasarea din contul pârâtului Eugeniu Toma în beneficiul Marinei Toma

cheltuielilor de judecată.

La 17 mai 2021, Eugeniu Toma a depus cererea reconvențională împotriva Marinei

Toma, Direcție pentru Protecția Drepturilor Copilului Ciocana privind stabilirea

domiciliului copilului minor împreună cu tata.

În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, la data de 13 decembrie 2019 de

către Serviciul stare civilă Botanica, mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria dintre

părțile în litigiu, eveniment înregistrat de Serviciul de stare civilă Botanica, mun. Chișinău,

în registru actelor stării civile sub nr. 400.

A menționat că, în rezultatul căsătoriei s-a născut copilul xxxxx, a.n. xxxxx care

preponderent se află la întreținerea și educația reclamantei. De vreme ce, autoritatea

părintească este în exclusivitate exercitată de reclamantă, chiar dacă mama reprezintă

prima autoritate cu care se confruntă copilul, deoarece în relațiile cu ea, el cunoaște

primele reguli, primele obligații, primele forme morale. Tot prin intermediul ei, care

devine tipar și model pentru el, descoperă lumea din imediata lui apropiere prin observarea

și imitația fiecărui gest, fiecărei acțiuni a mamei lui, mai mult, fiind o figură importantă de

atașament, care are un rol decisiv în dezvoltarea emoțională și socială a copiilor, ceea ce

lipsește cu desăvârșire în relația mamei cu feciorul acesteia, reclamantul consideră că, este

întemeiată necesitatea, ca domiciliul copilului minor, reieșind din circumstanțele deduse

judecații, să fie stabilit împreună cu tata. Or, interesul superior al minorului, este acela de a

avea liniște și stabilitate emoțională, afecțiune și să beneficieze de același mediu cunoscut

în care s-a dezvoltat.

A solicitat Eugeniu Toma, stabilirea domiciliului copilului minor, xxxxx, a.n. xxxxx,

împreună cu tatăl acestuia Eugeniu Toma, dispunerea încasării în beneficiul lui Eugeniu

2

Toma din contul Marinei Toma a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta pe

parcursul judecării cauzei (f.d. 59-60).

Prin hotărârea din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Marinei Toma. S-a stabilit

domiciliul copilului minor xxxxx, a.n. xxxxx, împreună cu mama, Marina Toma. S-a

încasat de la Eugeniu Toma, în beneficiul Marinei Toma pensie de întreținere pentru

copilul xxxxxx, a.n. xxxxx, în sumă fixă, în mărime de 1400 lei, lunar, începând cu data de

25 ianuarie 2021 și până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Eugeniu

Toma în beneficiul statului taxa de stat pentru pretenția privind pensia de întreținere în

mărime de 504 lei. S-a încasat de la Eugeniu Toma în beneficiul Marinei Toma suma de

100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cererea Marinei Toma s-a respins ca

nefondată. S-a respins ca nefondată cererea reconvențională depusă de Eugeniu Toma

împotriva Marinei Toma privind stabilirea domiciliului copilului împreună cu tata și

încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 103, 107-113).

La data de 22 noiembrie 2021, Eugeniu Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca

a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea cererii de apel,

casarea hotărîrii din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emiterea

unei noi hotărîri, de admitere a acțiunii reconvenționale cu respingerea acțiunii inițiale.

Prin decizia din 05 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat

de Eugeniu Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca și a fost menținută hotărârea din

01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind

stabilirea domiciliului copilului minori împreună cu mama, ținându-se cont de vârsta

minorului, de necesitățile lui de dezvoltare și trai, de mediul actual de viață, de necesitatea

de dezvoltare a unor abilități de conduită și igienă, având nevoie de educația și îngrijirea

proximă a mamei, precum și de atașamentul copilului față de mama sa, cu care locuiește

până în prezent.

Totodată, instanța de apel a reiterat poziția instanței de fond, potrivit căreia copilul

minor Toma Victor are un frate mai mare Zama Marc (a.n. 16 septembrie 2011), cu care

are relații călduroase, fratele mai mare fiind implicat activ în viața de zi cu zi a copilului,

creșterea împreună a fraților este în interesul lor superior nu doar atunci când între ei s-au

statornicit puternice legături de afecțiune, pe când separarea lor ar fi de natură să le creeze

traume psihologice greu de depășit.

La fel, instanța de apel a dat apreciere explicațiilor reclamantei/intimatei Marina

Toma, potrivit cărora, participarea tatălui la întreținerea copilului pe parcursul ultimilor

2,5 ani se limitează doar la acoperirea cheltuielilor de grădiniță și procurarea unor hăinuțe,

iar apelantul Eugeniu Toma n-a prezentat probe, care ar demonstra contrariul, referindu-se,

per general la o pretinsă atârnare necorespunzătoare a mamei față de copilul minor.

De asemenea, consideră instanța de apel că instanța de fond la examinarea cauzei a

concluzionat just că, în principiu, pretenția înaintată de Toma Marina către Toma Eugeniu

privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx este întemeiată, dispunând

încasarea de la Eugeniu Toma în beneficiul Marinei Toma pensia de întreținere a copilului

minor xxxxx, a.n. xxxxx în mărime fixă de 1400 lei, or, la stabilirea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilului minor, instanța judecătorească a ținut cont și de dispozițiile

art.58 alin.(1), în coroborare cu art.74 alin.(1) și art. 76 Codul familiei, care stipulează că,

3

părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat, iar cuantumul sumei bănești fixe stabilite în

legătură cu lipsa unui salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite

motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri,

este imposibilă, se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea

materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este

posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

La data de 05 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Eugeniu Toma,

reprezentat de avocatul Maxim Chișca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 05 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 01 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

partea respingerii acțiunii reconvenționale și adoptarea în această parte a unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii reconvenționale privind stabilirea domiciliului copilului minor cu

tata.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt nemotivate, neavând

putere de convingere, instanța de apel însușind argumentele primei instanțe, fără a fi dată

aprecierea cuvenită pretențiilor formulate în raport cu materialul probator reținut de prima

instanță precum și cu normele de drept ce reglementează acest aspect.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 mai 2022

La 24 mai 2022, decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa poștală

a participanților la proces, dar date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele

cauzei lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 05 august 2022, este în termen.

La 29 august 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 178).

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eugeniu Toma, reprezentat de

avocatul Maxim Chișca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Eugeniu

Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Eugeniu Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Eugeniu Toma, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

6