3ra-519/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenele procedurii administrative
3ra-519/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-519/22
2-21003608-01-3ra-10052022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru)
D E C I Z I E
19 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componentă:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ina Cavcaliuc împotriva Autorității Naționale de Integritate a
Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut
hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
La data de 11 ianuarie 2021 Cavcaliuc Ina s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii Moldova cu
privire la anularea actului de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie 2020.
În motivarea acțiunii, a indicat că, la data de 23 decembrie 2020 a recepționat
actul de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie 2020 emis de către Autoritatea
Națională de Integritate, în temeiul căruia s-a constatat că, fiind director al Școlii
Sportive Specializate Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe Osipov” nu a declarat și nu a
soluționat prin abținere conflictele de interese în care s-a aflat de fiecare dată când
a fost chemată să rezolve cereri sau să emită acte administrative, să încheie direct
acte juridice, să ia decizii ce vizează persoanele apropiate, soțul Cavcaliuc Sergiu,
fiul Cavcaliuc Andrei și cumnatul Cavcaliuc Petru, prin ce a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese.
A menționat că consideră actul de constatare nominalizat ca ilegal și pasibil
anulării, deoarece procedura de control ca formă a procedurii administrative a fost
inițiată la 26 noiembrie 2019 prin depunerea sesizării și a fost finalizată la 21
decembrie 2020, odată cu emiterea actului de constatare, adică a durat mai mult de
1
30 de zile (sau 90 de zile) ceea ce reprezintă o încălcare a art. 60 din Codul
administrativ, ceea ce implică în mod cert anularea actului administrativ contestat,
iar despre careva prelungiri ale termenului procedurii administrative nu a fost
informată.
La data de 26 noiembrie 2019 a fost repartizată electronic sesizarea și tocmai
la 28 ianuarie 2020 a fost întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului în
privința sa, fiind depășit termenul de 15 zile stipulat în Legea cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate. Inspectorul de integritate a aplicat sancțiune
contravențională reieșind din natura acesteia care putea fi aplicată doar în interiorul
termenului de 1 an din data comiterii faptelor pretins ilegale. De asemenea, actul
de constatare a fost semnat de inspectorul de integritate din numele Inspectoratului
de Integritate care este parte integrantă a Autorității Naționale de Integritate, deci
rezidă că actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității
Naționale de Integritate în numele acesteia și semnată de angajatul acesteia, în
pofida faptului că actul administrativ individual urma să fie semnat de
conducătorul autorității publice pârâte.
Potrivit art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate însă se
emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea
ei.
Reclamanta a indicat că, la 01 septembrie 2017 și respectiv 13 septembrie
2019 a depus la organul ierarhic superior declarații cu privire la conflictul de
interese ce a vizat fiul Cavcaliuc Andrei, iar la 28 octombrie 2016 și 13 septembrie
2019 declarații în privința soțului Cavcaliuc Sergiu, de asemenea la 21 februarie
2017 și 25 februarie 2020 a formulat declarații în privința cumnatului Cavcaliuc
Petru. Toate actele, ordinele privind angajarea în câmpul muncii, tabelele de pontaj
de evidență al timpului de muncă și odihnă, fișa postului, contractele individuale
de muncă, ordinele de acordare a concediului, de încetare a relațiilor de muncă,
acordurile suplimentare, fișele de evaluare au fost semnate de directorul adjunct al
instituției – Brabecean Natalia. Aceste circumstanțe confirmă transparența și
legalitatea acțiunilor sale în vederea soluționării conflictelor de interese cu rudele
apropiate, angajate conform legislației în vigoare.
A notat reclamanta că nu a avut interese personale rezultate din relația cu
persoanele apropiate, nu a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a
mandatului, iar persoanele date nu au beneficiat de înlesniri sau avantaje.
A declarat că, inspectorul de integritate a examinat cazul în mod unilateral și
formal, nu a cercetat toate aspectele relevante care dovedesc nevinovăția sa, fiindu-
i încălcat dreptul la un control echitabil. Prin actul de constatare nu s-a demonstrat
prin probe pertinente și concludente în ce a rezidat interesul personal și în ce mod
acest interes a influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor funcționale, angajările
personalului fiind determinate doar de interesele instituției și nu ale sale personale.
În opinia reclamantei, nu se reține existența conflictului de interese, iar
sancțiunea aplicată prin actul de constatare este neproporțională și nu corespunde
scopului pentru a fost aprobată legislația în domeniu. La momentul angajării, alte
persoane ce ar fi candidat la respectivele funcții lipseau, în schimb era stringentă
necesitate în asigurarea funcționalității procesului de instruire ai elevilor și paza
bunurilor instituției. În același context, nu s-a acordat în condiții preferențiale
drepturi salariale persoanelor apropiate în raport cu ceilalți angajați ai instituției.
2
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 02 iunie 2021, s-a
admis acțiunea. S-a anulat actul de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie 2020
emis de către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova în privința
reclamantei Cavcaliuc Ina.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 21 iunie 2021, Autoritatea
Națională de Integritate a depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea apelului declarat și casarea hotărârii
instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii, de respingere a acțiunii înaintate
(f.d. 62, vol. II). La data de 22 octombrie 2021, a fost înregistrat apelul motivat.
Din materialele pricinii rezultă că, hotărârea contestată a fost pronunțată la
data de 02 iunie 2021, iar cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la data de
21 iunie 2021. Hotărârea motivată a instanței de fond din 02 iunie 2021 a fost
expediată în adresa participanților la proces la data de 24 septembrie 2021 (f.d.61).
Prin urmare, cererile de apel nemotivat și motivat au fost depuse în termenii
prevăzuți de lege.
Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și s-a menținut hotărârea din
02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că procedura de control a fost
inițiată odată cu depunerea și înregistrarea petiției la Autoritatea Națională de
Integritate – 26 noiembrie 2019, procedură finalizată cu emiterea actului de
constatare nr. 310/12 din 21 decembrie 2020.
Ca urmare, după cum întemeiat a conchis și prima instanță, procedura
administrativă a fost încheiată cu depășirea termenului de 30 zile, a cărui
prelungire nu a fost realizată în corespundere cu art. 60 alin. (4) din Codul
administrativ, prin invocarea motivelor și complexității obiectului procedurii de
control ce ar justifica prelungirea termenului.
În același timp, contrar art. 60 alin. (4) din Codul administrativ, nu a fost
realizată comunicarea în scris despre prelungire, participanților la procedura
administrativă, în termen de 30 zile, împreună cu motivele prelungirii.
Respectiv, instanța de apel a menționat că contrar argumentelor invocate de
partea apelantă, termenul de realizare a controlului a fost încălcat, iar prelungirea
termenului nu a fost realizată în limitele legii, precum și nu a fost înștiințată
persoana, în modul corespunzător despre prelungire.
Mai mult decât atât, după cum rezultă din actele cauzei, în privința persoanelor
apropiate reclamantei, actele au fost semnate de către directorul adjunct al Școlii
Sportive Specializate de Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe Osipov”, Brabecean Natalia
(împuternicită conform fișei postului de a îndeplini obligațiunile de funcție ale
directorului în cazul absenței acestuia) și nu de către reclamantă.
În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea cu privire la declararea averii și
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, conflictul de interese reprezintă
situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar
putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin potrivit legii, iar interesul personal semnifică orice
interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile
sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu
persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din
3
relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele
politice și cu organizațiile internaționale.
Instanța de apel a menționat că după cum s-a constatat, anterior, la data de 28
octombrie 2016, 21 februarie 2017, 01 septembrie 2017, 13 septembrie 2019, 25
februarie 2020, reclamanta a formulat către Direcția Generală Educație, Tineret și
Sport declarații cu privire la conflictele de interese în raport cu soțul Cavcaliuc
Sergiu, fiul Cavcaliuc Andrei și cumnatul Cavcaliuc Petru, în această manieră fiind
materializată intenția de soluționare a eventualelor conflicte de interese.
Instanța de apel a notat că, existența conflictului de interese real este
condiționată de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: subiectul declarării
deține interese personale sau dacă se vizează persoane ce îi sunt apropiate,
persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial; se
influențează sau poate influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a
funcției publice sau de demnitate publică.
În vederea stabilirii încălcărilor de către reclamantă, urmează a se demonstra că
subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența
exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin
potrivit legii.
La caz, instanța de apel a indicat că Autoritatea Națională de Integritate, atât în
instanța de apel, cât și instanța de fond, nu a demonstrat faptul că Cavcaliuc Ina ar
fi favorizat sau în alt mod ar fi facilitat persoanele apropiate sie în raport cu alți
salariați din aceeași instituție.
Or, după cum s-a constatat, având la bază actul de constatare nr. 310/12 din
21 decembrie 2020 Cavcaliuc Ina a fost sancționată pe faptul nedeclarării și
nesoluționării conflictelor de interese, în care s-a aflat de fiecare dată, când a fost
chemată să rezolve cereri, să emită acte administrative, să încheie direct acte
juridice, să ia decizii care vizează persoane ce îi sunt apropiate, prin ce a încălcat
regimul juridic al conflictelor de interese.
Cavcaliuc Ina nu a fost sancționată pentru nedeclararea și nesoluționarea
conflictului de interese pe făgașul răspunderii contravenționale, iar antrenarea
răspunderii prin prisma legislației privind conflictele de interese pentru aceeași
conduită ar veni în contradicție cu principiul fundamental în materia răspunderii
juridice - non bis in idem (nu de două ori pentru aceeași faptă).
Conform art. 29 din Codul administrativ, orice măsură întreprinsă de
autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege
trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură întreprinsă de
autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru atingerea
scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară
pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile
publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională
în raport cu scopul urmărit.
La caz, instanța de apel a notat că, Autoritatea Națională de Integritate nu a
demonstrat că în speță au fost întrunite condițiile cumulative ale conflictului de
interese real admis de Cavcaliuc Ina, precum și nu s-a stabilit proporționalitatea
măsurilor întreprinse în temeiul actului de constatare în lumina art. 29 din Codul
administrativ.
La 27 aprilie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea
4
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi
decizii de respingere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că Codul administrativ al RM nr.
116/2018, cât și Legile cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132/2016 și privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17/2016,
Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017, sunt legi organice, iar, potrivit
prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12.2017, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică
apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat,
aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).
Astfel, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea precitată, normele juridice speciale
sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți
strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială,
care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.
Totodată, potrivit prevederilor art. 27 din Codul administrativ al RM nr.
116/2018 în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit
termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să
acționeze într-un termen rezonabil.
Prin urmare, a relatat recurenta că instanța de recurs urmează să constate, că
speței date nu-i poate fi aplicat termenul de 30 de zile de finalizare a procedurii
administrative menționat în Codul administrativ al RM nr. 116/2018, deoarece
Autoritatea la emiterea actelor de constatare se ghidează de prevederile normelor
speciale, care la momentul emiterii actului administrativ contestat nu prevedea
expres un termen de efectuare a controlului și anume reiterăm asupra: Legii nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, Legea nr. 133/2016
privind declararea averii și a intereselor personale și Legea nr. 82/2017 integrității.
La caz, pentru actele de constatare ale inspectorilor de integritate, legea
specială - Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
prevede un șir de termeni de procedură realizați în interiorul procedurii
administrative (de exemplu: verificarea prealabilă a sesizării, pentru a decide
inițierea sau refuzul inițierii unui control - 15 zile; prezentarea informației
solicitate de către persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public ori
privat în cadrul unui control inițiat - 15 zile; prezentarea punctului de vedere de
către persoana supusă controlului - 15 zile; prezentarea punctului de vedere de
către persoana supusă controlului, urmare a invitației repetate a inspectorului de
integritate —15 zile, la expirarea a 30 zile de la remiterea primei invitații
neconfirmată ca și recepționată) care, cumulativ, depășesc substanțial termenul
general de 30 de zile statuat de Codul administrativ al Republicii Moldova.
A notat recurenta că, intimata/reclamanta la depunerea acțiunii în instanța de
judecată s-a condus de prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 care
prevede termenul de 15 zile de contestare a actului de constatare și nu de termenii
indicați în Codul administrativ al RM nr. 116/2018. Astfel, pe de o parte se
respectă și se acționează în corespundere cu legile speciale ale Autorității, iar, pe
de altă parte se invocă nerespectarea termenilor indicați în Codul administrativ al
RM nr. 116/2018 ceia ce consideră total incorect și drept o apreciere greșită a
instanței de judecată inferioare.
Urmare a celor relatate, consideră recurenta că instanțele ierarhic inferioarea
au dat o apreciere greșită cauzei pe care au judecat-o, nu au apreciat pe deplin șirul
5
de circumstanțe relevante pentru justa soluționare a cauzei și au pus accent doar pe
argumentarea și poziția intimatului/reclamant, prin urmare, nu au dat o apreciere
justă poziției recurentului/pârât, prin aceasta au emis hotărâri judecătorești
neîntemeiate și ilegale care urmează a fi casate.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de
Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța
de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 februarie 2022.
La materialele dosarului nu sunt date care confirmă expedierea și notificarea
dispozitivului deciziei instanței de apel de către participanții la proces. Decizia
motivată din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de
către Autoritatea Națională de Integritate la 04 aprilie 2022 conform avizului de
recepție (f.d.145).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că recurenta Autoritatea Națională de Integritate s-a
conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 27 aprilie 2022, în
termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus
de Autoritatea Națională de Integritate a fost numit pentru examinare în complet
din 5 judecători.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă
consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la
proces.
În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces
pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele
recurentei, au fost expuse cu suficientă claritate.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza
limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.
Conform art. 194 alin. (2) coroborat cu art. 21 și art. 36 din Codul
administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și
deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor
procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, decizia din
16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată cu restituirea
cauzei instanței de apel spre rejudecare, în alt complet de judecată din următoarele
6
motivele.
Din materialele cauzei rezultă că, Cavcaliuc Ina s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republicii
Moldova cu privire la anularea actului de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie
2020.
Prin actul de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie 2020 emis de către
Autoritatea Națională de Integritate în privința directorului Școlii Sportive
Specializate Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe Osipov”, Cavcaliuc Ina, s-a stabilit
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Astfel, urmare a controlului efectuat și călăuzindu-se de prevederile art. 19,
35-39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, inspectorul de integritate a decis:
Se constată că Cavcaliuc Ina, exercitând funcția de director a Școlii
Sportive Specializate Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe Osipov”, mun. Chișinău, având
interes personal rezultat din relațiile cu persoane apropiate – (soțul) Cavcaliuc
Sergiu, (fiul) Cavcaliuc Andrei, (cumnatul) Cavcaliuc Petru, a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese manifestat prin nedeclararea în termenul legal a
conflictelor de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4), lit. (a)-(b), art. 12 alin.
(5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale,
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4)
din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
emiterea/semnarea actelor administrative în privința persoanelor apropiate,
rezolvarea cererilor, emiterea și încheierea prin intermediul unei persoane terțe (în
speță prin intermediul dnei Brabecean Natalia, director adjunct al Școlii Sportive
Specializate Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe Osipov”) a actelor administrative și
juridice ce vizează persoanele apropiate, fapt prin care a admis consumarea
conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016
privind declararea averii și a intereselor personale.
Se sesizează Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a Consiliului mun.
Chișinău, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne
definitiv, în vederea încetării raporturilor de muncă ori de serviciu cu dna
Cavcaliuc Ina, director al Școlii Sportive Specializate Polo pe Apă nr. 4 „Gheorghe
Osipov”, mun. Chișinău.
Se decade dna Cavcaliuc Ina din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3
ani, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive
a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.
Se înscrie dna Cavcaliuc Ina, în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data
eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești
prin care se confirmă existența conflictului de interese.
Se aduce la cunoștința dnei Cavcaliuc Ina actul de constatare și se informează
despre dreptul de a-l contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în
instanța de contencios administrativ.
7
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a concluzionat
asupra temeiniciei acțiunii depuse, dispunând anularea actului de constatare nr.
310/12 din 21 decembrie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate a
Republicii Moldova.
Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu prevederile legale
aplicabile la caz și criticile aduse în apel, Curtea de Apel Chișinău a menținut
hotărârea primei instanțe.
Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanța
de apel a judecat cauza și a ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din
nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin
sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea
corectă a normelor de drept material.
Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele
juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate, conform cerințelor
legislației în vigoare.
Efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 februarie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate
circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de
drept ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.
Instanța de recurs, relevă că în corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul
administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să
acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.
Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile
publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.
Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.
Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de
examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din
oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului
material.
La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231
alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se
aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului
capitol nu rezultă altceva.
În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este
obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal
admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a
probelor înaintate de participanți.
Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă
totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
8
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea
legii și se aplică nemijlocit legea.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual
este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea
publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu
scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice de drept public.
În conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, actele
administrative individuale pot fi: acte defavorabile – actele care impun
destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele
legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului
solicitat.
Reieșind din prevederile art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este
orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere
prin activitate administrativă.
Potrivit art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică
un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin
nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată
competente.
În corespundere cu prevederile art. 189 alin. (1) și (2) din Codul
administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin
activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în
contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și
atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere.
Iar, conform art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în
contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui
act administrativ individual (acțiune în contestare).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție reține că, atât prima instanță cât și instanța de apel au
anulat Actul de constatare nr.310/12 din 21 decembrie 2020 emis de Autoritatea
Națională de Integritate, prin care a fost constatat încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese de către Cavcaliuc Ina, din motiv că procedura
administrativă a fost încheiată cu depășirea termenului de 30 zile, a cărui
prelungire nu a fost realizată în corespundere cu art. 60 alin. (4) din Codul
administrativ, prin invocarea motivelor și complexității obiectului procedurii de
control ce ar justifica prelungirea termenului.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție menționează că, în conformitate cu art. 60 alin. (1) și (2)
din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă
trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Termenul general
curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data
înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de
control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare,
sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă
cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte
actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.
9
Instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10 alin. (1)
din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie
2016, în vigoare la data efectuării controlului privind respectarea regimului
incompatibilităților de către Cavcaliuc Ina, conform cărora controlul averii și al
intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către Autoritatea
Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate.
Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului
privind respectarea regimului incompatibilităților de către Cavcaliuc Ina, după
repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
Prevederile art.31, art.32 alin. (3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se
aplică în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de
control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.
Prevederile art. 32 alin. (1), (3-4) din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării
controlului privind respectarea regimului incompatibilităților de către Ina
Cavcaliuc, stabilesc că în procesul de control al averii și al intereselor personale,
inspectorul de integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a
persoanei supuse controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe
durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică.
Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau
de demnitate publică și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia. În procesul de
control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are dreptul să
solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori privat,
inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru
realizarea controlului. La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții
menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la
recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau în format electronic, datele,
informațiile, înscrisurile și documentele justificative solicitate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că, art. 60 din Codul administrativ prevede
termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată,
dacă legea nu prevede altfel. Respectiv, prevederea legală este o normă generală,
care admite excepțiile prevăzute de lege.
La caz, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la
caz.
Or, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție relevă că art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din 22
decembrie 2017 cu privire la actele normative, stipulează că normele juridice
10
generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie
unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de
generalitate. Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor
categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență
între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de
același nivel, se aplică norma specială.
Prin urmare, instanța de recurs relevă că, procedura administrativă în cadrul
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu prevede în
mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Legea
nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de
integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul
general de 30 de zile.
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel eronat a aplicat prevederile
art. 60 din Codul administrativ, în circumstanțele în care legea specială ce
reglementează procedura efectuării controlului privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor și
anume, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie
2016, stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate
urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de
30 de zile, prevăzut de art. 60 din Codul administrativ.
Or, instanța de apel urma să examineze respectarea termenului general în care
o procedură administrativă trebuie finalizată, prin prisma legii speciale în
coroborare cu art. 27 din Codul administrativ, care prevede că, în cazul în care
prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice
și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
Instanța de recurs relevă că, Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, nu prevede expres termenul general în care
procedura administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or,
procedura de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică
întreprinderea de către inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru
acumularea informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstențelor cauzei,
ceea ce necesită un termen nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște inițial care va
fi comportamentul participanților la procedura administrativă și dacă aceștia vor
reacționa în termenele stabilite.
În circumstanțele reținute se impune concluzia că, procedura administrativă
inițiată de inspectorul de integritate în cadrul unui control, este mult mai complexă
și necesită un termen mai extins decât cel general prevăzut de art. 60 din Codul
administrativ, întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea demersurilor,
interpelărilor, răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea înscrisurilor, care
se face și prin intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă de timp mai
mare.
Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în fiecare
caz este diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de complexitatea
11
acțiunilor întreprinse în cadrul efectuării controlului privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,
precum și a numărului de persoane implicate în această procedură. Or, din acest
motiv legiuitorul nu a operat cu un termen general, în care trebuie finalizată o
procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii
și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.
Reieșind din cele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că Curtea de Apel Chișinău
eronat a examinat prezentul litigiu doar prin prisma respectării termenului prevăzut
de Codul administrativ, în care o procedură administrativă urmează a fi finisată, și
a omis să examineze temeinicia Actului de constatare nr. 310/12 din 21 decembrie
2020, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin prisma normele de drept
material care reglementează regimul juridic al incompatibilităților.
Astfel, luând în considerare cele enunțate, instanța de recurs conchide că
instanța de apel nu a dat o apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare
tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care a
emis o decizie cu o soluție pripită și neîntemeiată.
Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în
ordine de recurs, din cauza specificului acestora. De altfel, participanții la proces,
trebuie să aibă posibilitatea reală să-și prezinte apărarea și să fie audiați de o
instanță de apel, care va fi competentă de a examina toate chestiunile de fapt și de
drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia,
27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2 septembrie 2014, parag.
34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 41 -
43).
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii
instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Autoritatea Națională de
Integritate, de a casa decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și de
a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența
dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei în ordine de apel, să fie
remediate neajunsurile procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria
(Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5
aprilie 2018, parag. 123 – 125).
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție menționează că la caz, nu sunt aplicabile prevederile
art.36 alin.(2) în redacția Legii nr.130 din 07.10.2021, în vigoare la 29.10.2021,
deoarece actul contestat a fost emis anterior adoptării legii.
12
Altfel spus, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de
cele menționate și reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată.
Conform art. 247 și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.
Se casează integral decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
se restituie cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ina Cavcaliuc împotriva Autorității Naționale de Integritate a
Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ individual
defavorabil spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Ala Cobăneanu
Nicolae Craiu
Aliona Miron
Iurie Bejenaru
13