2ra-1143/22 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1143/22 2-18147626-01-2ra-22082022 Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Ciubotaru Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca Î N C H E I E R E 12 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghețu Alexandra împotriva Nataliei Oancea (Godarenco), Oancea Ion, intervenient accesoriu Ghețu Radu cu privire la încasarea datoriei pentru locațiune, încasarea dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Сhișinău din 23 iunie 2022, c o n s t a t ă : La 04 octombrie 2016, Ghețu Alexandra a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Oancea (Godarenco), Oancea Ion, intervenient accesoriu Ghețu Radu cu privire la încasarea datoriei pentru locațiune, încasarea dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a menționat că la 11 iulie 2013 de către Ghețu Radu prin procură, în interesele Alexandrei Ghețu, în calitate de locator și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, în calitate de locatari, a fost încheiat contractul de locațiune a apartamentului XXXXX. Conform pct. 3.1. din contract, plata lunară pentru locațiune a fost stabilită la 480 de euro. 1 De asemenea, reclamanta a invocat că pentru perioada 09 octombrie 2014 – 02 august 2015, locatarii nu și-au onorat obligațiunea privind plata lunară a chiriei, precum și plata pentru serviciile comunale. În adresa pârâților au fost expediate somații, prin care ultimii au fost rugați să achite plata pentru chirie, precum și datoria pentru serviciile comunale.

Reclamanta Ghețu Alexandra a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare a pretențiilor (f. d. 219-220 Vol. II), încasarea de la Oancea Ion și Oancea (Godarenco) Natalia a sumei de 4 688 de euro cu titlu de plată pentru chiria apartamentului, echivalentul în lei moldovenești, suma de 4 439,39 de euro, echivalentul în lei moldovene cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 30 martie 2020 – 08 octombrie 2020, încasarea sumei de 29 122,70 de lei cu titlu de datorie pentru gazele naturale consumate, suma de 781,73 de lei cu titlu de datorie pentru energia electrică, suma de 1 611,08 lei cu titlu de datorie la serviciile de deservire a blocului locativ, suma de 151,60 de lei cu titlu de datorie la telefonia fixă, suma de 29 987,87 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru neachitarea datoriei la serviciile comunale, încasarea sumei de 4 310 lei cu titlu de prejudiciu material pentru lucrurile deteriorate din apartament, încasarea sumei de 4 081,44 de lei cu titlu de dobândă de întârziere rezultată din suma de 4 310 lei, încasarea costului aspiratorului de model ”Dyson” și altor bunuri, încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 1 519,68 de lei cu titlu de taxă de stat, încasarea sumei de 8 634 de lei cu titlu de prejudiciu pentru deteriorarea apartamentului,

încasarea sumei de 1 200 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, încasarea sumei de 2 245 de lei ca urmare a deteriorării bunurilor care nu au fost predate prin actul de predare-primire și încasarea sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2021, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ghețu Alexandra. S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu suma de 3 360 euro, conform cursului oficial la momentul executării hotărârii cu titlu de datorie rezultată din contractul de locațiune.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu suma de 883,45 de euro, conform cursului oficial la momentul executării hotărârii cu titlu de dobândă de întârziere ca urmare a neexecutării corespunzătoare a obligațiilor contractuale pentru perioada 10 iulie 2015 – 04 octombrie 2016. S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu suma de 30 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile comunale. S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu suma de 4 310 lei cu titlu de alte cheltuieli, suma de 10 879 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 519, 68 de lei cu titlu de taxă de stat, suma de 1 200 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei merceologice și suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul statului suma de 2 509,36 de lei cu titlu de diferență de taxă de stat de la care reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată. 2 În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2022, s-a respins apelul declarat de Oancea (Godarenco) Natalia, s-au admis apelurile declarate de Ghețu Alexandra și Ghețu Radu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2021 în partea pretențiilor cu privire la încasarea cheltuielilor pentru serviciile comunale și dobânzii de întârziere rezultată din neachitarea plății pentru locațiune și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care: S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu suma de 31 667,11 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1 046,11 euro, convertiți în valută națională la rata de schimb din momentul plății cu titlu de dobândă de întârziere.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul lui Ghețu Radu suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a reținut că la data de 11 iulie 2013, între Ghețu Radu, care acționa în interesele Alexandrei Ghețu prin procură, în calitate de locator și Godarenco Natalia, în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de locațiune a apartamentului XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Alexandrei Ghețu. Potrivit pct.1.3. din contract, părțile au stabilit termenul de valabilitate al contractului pentru perioada 11 iulie 2013-11 iulie 2014, iar conform pct.3.1.

plata lunară pentru chiria apartamentului stabilită de părți prin negocieri a constituit suma de 480 de euro, fiind transmisă în avans locatorului suma de 960 de euro, inclusiv, prima rată lunară în mărime de 480 de euro și garanția în mărime de 480 de euro. La fel, instanța de apel a constatat că în contract, părțile au înserat actul de predare-primire, din care rezultă că, la momentul predării apartamentului în locațiune, locatorul a transmis următoarele bunuri: în salon: mobilă moale, masă și 6 scaune, climatizator; în dormitor: 2 paturi, birou, 2 noptiere; în dormitor: un pat, două noptiere, televizor, lenjerie de pat - 4 seturi, tablouri, o statuetă, un aspirator Dyson DC23, actul fiind semnat de Godarenco Natalia și Oancea Ion, care erau în stare bună și funcționale, or, careva probe care ar demonstra contrariul că, la data predării-primirii acestora acestea ar fi avut careva defecțiuni, la actele cauzei nu se atestă.

La 22 mai 2015 și 25 mai 2015 în adresa Nataliei Oancea (Godarenco) și Oancea Ion au fost expediate somații, prin care s-a solicitat achitarea plății pentru chirie, și eventuala reziliere a contractului de chirie în caz de neonorare a achitării sumelor menționate, acestea fiind recepționate de către destinatari, însă au fost lăsate fără nici un răspuns. Totodată, din scrisoarea Inspectoratului de Poliție Centru din 30 iulie 2015, instanța de apel a stabilit că Oancea Ion și Oancea (Godarenco) Natalia au continuat să folosească bunul imobil, inclusiv după expirarea termenului contractului, fapt care în acord cu pct.5.1. din contractul de locațiune, conform căruia părțile au prevăzut că, prelungirea contractului este un drept al locatorului și 3 în acest sens, locatorul nu a avut careva pretenții, termenul contractului a fost considerat ca fiind prelungit în mod tacit.

Respectiv, instanța de apel a constată că, începând cu data de 11 august 2014, pârâții au beneficiat de folosința bunului închiriat anterior, prin urmare, din această dată, sunt obligați să restituie reclamantei costul beneficiului folosinței bunului. Corespunzător, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe privind temeinicia pretenției privind încasarea datoriei la plata chiriei pentru apartamentul în litigiu, chiria urmând a fi plătită și pe anul corespunzător, constatându-se cu certitudine că, pârâții au continuat să folosească bunul transmis în locațiune, fără a fi necesară prelungirea contractului de locațiune.

Cu referire la suma pretinsă cu titlu de plată a chiriei, instanța de apel a constatat că, pârâții au acumulat o datorie prin neachitarea plății chiriei pentru locațiunea bunului imobil pentru perioada 09 noiembrie 2014 – 09 octombrie 2015, în sumă de 4 688 de euro, iar potrivit extrasului din contul lui Ghețu Radu, pârâții au efectuat plata pentru locațiunea bunului imobil pentru perioada 09 august 2013 – 09 octombrie 2014, respectiv instanța de fond întemeiat a dispus admiterea parțială a pretenției privind încasarea datoriei la chirie în sumă de 3 360 de euro pentru perioada 09 octombrie 2014 – 05 mai 2015, or, la actele cauzei nu se reține nici o probă pertinentă și concludentă, care ar demonstra achitarea integrală a chiriei pentru bunul care i s-a transmis în locațiune pentru perioada respectivă.

Totodată, instanța de apel a conchis că reclamanta nu a probat faptul că pârâții au folosit bunul imobil până la 09 octombrie 2015. La fel, instanța a specificat că Oancea Ion nu este parte contractuală, considerente din care datoriile acumulate urmează a fi încasate de la Oancea (Godarenco) Natalia. Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind ilegală soluția instanței de fond referitor la încasarea dobânzii de întârziere, urmare a neexecutării corespunzătoare a obligațiilor contractuale în perioada 10 iulie 2015 – 04 octombrie 2016 în sumă de 883,45 de euro, or, în raportul juridic litigios, la caz, nu participă consumatorul, dobânda urmând a fi calculată de 9%, astfel, dobânda constituie suma de 1 046, 11 euro, motiv pentru care hotărârea instanței de fond în această parte urmează a fi casată.

Cu referire la cerința reclamantei privind încasarea datoriilor acumulate la serviciile locativ-comunale, instanța de apel a notat că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a pretins încasarea din contul pârâților a sumei de 29 122,70 de lei pentru gazele naturale consumate, 781,73 de lei pentru energia electrică, 1 611,08 lei pentru servicii de deservire a blocului locativ/transport deșeuri/apă potabilă/ lift, deservire tehnică și servicii de gestiune, 151,60 de lei pentru servicii de telefonie și de reconectare la telefonie fixă, iar în total 31 667, 11 lei. Însă, la actele cauzei, au fost prezentate acte justificative potrivit cărora, Oancea (Godarenco) Natalia a folosit servicii comunale pe perioada chiriei, în sumă totală de 31 667, 11 lei, însă instanța de fond a încasat numai suma de 30 000 lei, fără a motiva acest aspect.

4 Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că cerința cu privire la încasarea sumei de 31 667, 11 lei cu titlu de datorii pentru servicii comunale, urmează a fi admisă integral. În partea ce ține de capătul de cerere privind încasarea prejudiciului cauzat ca urmare a deteriorării bunurilor enumerate în Actul de constatare întocmit de Executorul Judecătoresc Viorica Onoi din 05 mai 2015 și a bunurilor care nu au fost predate prin actul de primire-predare, stipulat în contractul de locațiune, instanța de apel a indicat că, potrivit pct. 2.3.6 a contractului de locațiune, locatarul și-a asumat obligația să repare prejudiciul adus apartamentului pe care închiriază și a bunurilor care se află în apartament pe perioada chiriei apartamentului.

În același context, instanța de apel a reținut că, potrivit Raportului de evaluare din 20 august 2018, efectuat de Camera de Comerț și Industrie, valoarea de piață recomandată a bunurilor din în litigiu, determinate prin metoda analizei vânzărilor comparative, la data evaluării – 01 august 2018 constituie suma de 8 634 de lei, iar potrivit Actului de constatare, întocmit de Executorul Judecătoresc Viorica Onoi la 05 mai 2015 și bunurilor care nu au fost predate prin actul de primire-predare stipulat în contractul de locațiune, dar care nu au fost restituite, au fost evaluate, potrivit actului de evaluare din 20 august 2018, în acest sens reclamanta fiind în drept de a pretinde încasarea din contul Nataliei Oancea (Godarenco) în beneficiul său a sumei de 10 879 lei cu titlu de prejudiciu patrimonial.

Drept consecință, instanța a considerat că, prima instanță just a dispus admiterea cerinței cu privire la repararea prejudiciului material, fiind dispusă în acest sens încasarea din contul Nataliei Oancea (Godarenco) a sumei de 4 310 lei și a altor cheltuieli, în sumă de 10 879 lei cu titlu de prejudiciu material. Cu referire la cerința privind repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, instanța a indicat că, din actele cauzei, nu se rețin careva probe care ar demonstra că, reclamantei i-au fost cauzate careva suferințe psihice, prin urmare, instanța de fond corect a conchis asupra netemeiniciei acestei pretenții. Cu referire la apelul declarat de Ghețu Radu, instanța de apel a menționat că, ultimul își manifestă dezacordul cu faptul, că instanța de fond nu a încasat cheltuielile de asistență juridică, solicitate în cadrul examinării cauzei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că în instanța de fond, Ghețu Radu a fost asistat de avocatul Grosu Sandu, fiind anexat în acest sens mandatul nr.1329220 din 09 noiembrie 2018 și bonul de plată Seria QL 222667 din 18 octombrie 2019 în sumă de 2 500 lei, prin urmare, suma respectivă urmează a fi încasată de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul lui Ghețu Radu cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate de ultimul în instanța de fond. La 12 august 2022, Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. Recurenta Ghețu Alexandra, în motivarea recursului a menționat că atît Oancea (Godarenco) Natalia, cît și Oancea Ion au fost beneficiari ai contractului de locațiune, motiv pentru care urmează să răspundă solidar pentru datoriile acumulate, cu atît mai mult că contractul de locațiune a fost semnat și de către Oancea Ion.

5 De asemenea, a relevat că instanța de judecată a dat apreciere greșită perioadei de derulare a contractului de locațiune. Cu referire la încasarea dobânzii de întârziere, recurenta a specificat că instanța a dat op apreciere greșită acestei pretenții, or, există o contradicție dintre admiterea cerințelor și constatările instanței de judecată. Prin urmare, a invocat că instanța în mod neobiectiv a respins cerințele de încasare a dobânzii de întârziere. La 15 august 2022, Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie a depus cerere privind concretizarea cerințelor din cererea de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea în care au fost respinse pretențiile, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 22 august 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Ghețu Alexandra, fiind recepționat de către Oancea Ion la data de 25 august 2022 conform avizului de recepție (f.d. 218 Vol. III), iar plicul expediat în adresa Nataliei Oancea (Godarenco) a fost restituit cu mențiunea ”nereclamat” (f. d. 215 Vol. III). La 01 septembrie 2022, Ghețu Radu, reprezentat de avocatul Grosu Sandu a depus referință la recursul declarat de Ghețu Alexandra, prin care a solicitat să fie declarat admisibil, cu examinarea în fond. La 30 septembrie 2022, Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Recurenții Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, în motivarea recursului au invocat că Ghețu Alexandra, ne fiind subiect al raportului de locațiune, nu este în drept să se adreseze cu cerere de chemare în judecată, motiv din care acțiunea urma a fi respinsă. De asemenea, a menționat că termenul contractului a fost stabilit până la data de 11 iulie 2014, ne fiind prelungit. Deci, după data respectivă, nu mai există obligația de a achita chiria și serviciile comunale.

Totodată, avocatul a invocat că despre ședința de judecată a instanței de apel din 09 iunie 2022 nu a cunoscut, aflând întâmplător de la un coleg despre ședința respectivă, la care a fost amânată deliberarea pentru data de 23 iunie 2022. În acest sens, la 10 iunie 2022 a depus în adresa instanței de apel o cerere, prin care a solicitat reluarea cercetării judecătorești din ședința de judecată care a avut loc pe data de 10 iunie 2022, însă cauza a fost examinată atât în lipsa lui Oancea Ion și Oancea (Godarenco) Natalia, cît și a avocatului. Motivul în cauză constituie temei de casare a hotărârilor judecătorești cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 23 iunie 2022. 6 La 01 august 2022 instanța de apel a expediat în adresa părților decizia motivată a instanței de apel (f. d. 162 Vol. III), însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 12 august 2022 de către Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și la 30 septembrie 2022 de cptre Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail, respectiv se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

7 Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Cu referire la argumentul avocatul Zero Mihail precum că nu a recepționat prin intermediul poștei electronice înștiințarea pentru ședința de judecată din 09 iunie 2022, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că la 13 aprilie 2022, instanța de apel a expediat în adresa avocatului Zero Mihail înștiințarea pentru ședința de judecată stabilită pentru data de 09 iunie 2022 (f. d. 120 Vol. III).

Respectiv, expedierea înștiințării pentru ședința de judecată din 09 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, care este o modalitate de transmitere prevăzută de legislația procesual civilă, face dovada comunicării acesteia, pe care se află înscrisă mențiunea că Curtea de Apel Chișinău, expediază spre înștiințarea în cauză. Ca urmare, este neîntemeiat argumentul avocatului Zero Mihail cu referire la faptul că, la materialele dosarului lipsește dovada recepționării înștiințării pentru ședința de judecată a instanței de apel din 09 iunie 2022. 8 Or, mesajul transmis de pe o adresă electronică a instanței către o altă adresă este preluat imediat în rețeaua internet de către un server și livrat adresei de e-mail indicată.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, sunt inadmisibile. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 9