2ra-1143/22 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului material si moral

2ra-1143/22 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1143/22

2-18147626-01-2ra-22082022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Ciubotaru

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ghețu Alexandra,

reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea

Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghețu Alexandra

împotriva Nataliei Oancea (Godarenco), Oancea Ion, intervenient accesoriu Ghețu

Radu cu privire la încasarea datoriei pentru locațiune, încasarea dobânzii de

întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Сhișinău din 23 iunie 2022,

c o n s t a t ă :

La 04 octombrie 2016, Ghețu Alexandra a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Oancea (Godarenco), Oancea Ion, intervenient

accesoriu Ghețu Radu cu privire la încasarea datoriei pentru locațiune, încasarea

dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului material și moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a menționat că la 11 iulie 2013 de către

Ghețu Radu prin procură, în interesele Alexandrei Ghețu, în calitate de locator și

Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, în calitate de locatari, a fost încheiat

contractul de locațiune a apartamentului XXXXX.

Conform pct. 3.1. din contract, plata lunară pentru locațiune a fost stabilită la

480 de euro.

1

De asemenea, reclamanta a invocat că pentru perioada 09 octombrie 2014 –

02 august 2015, locatarii nu și-au onorat obligațiunea privind plata lunară a chiriei,

precum și plata pentru serviciile comunale.

În adresa pârâților au fost expediate somații, prin care ultimii au fost rugați să

achite plata pentru chirie, precum și datoria pentru serviciile comunale.

Reclamanta Ghețu Alexandra a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizare

a pretențiilor (f. d. 219-220 Vol. II), încasarea de la Oancea Ion și Oancea

(Godarenco) Natalia a sumei de 4 688 de euro cu titlu de plată pentru chiria

apartamentului, echivalentul în lei moldovenești, suma de 4 439,39 de euro,

echivalentul în lei moldovene cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada

30 martie 2020 – 08 octombrie 2020, încasarea sumei de 29 122,70 de lei cu titlu

de datorie pentru gazele naturale consumate, suma de 781,73 de lei cu titlu de

datorie pentru energia electrică, suma de 1 611,08 lei cu titlu de datorie la serviciile

de deservire a blocului locativ, suma de 151,60 de lei cu titlu de datorie la telefonia

fixă, suma de 29 987,87 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru neachitarea

datoriei la serviciile comunale, încasarea sumei de 4 310 lei cu titlu de prejudiciu

material pentru lucrurile deteriorate din apartament, încasarea sumei de 4 081,44

de lei cu titlu de dobândă de întârziere rezultată din suma de 4 310 lei, încasarea

costului aspiratorului de model ”Dyson” și altor bunuri, încasarea sumei de 10 000

lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea sumei de 1 519,68 de lei cu titlu de taxă

de stat, încasarea sumei de 8 634 de lei cu titlu de prejudiciu pentru deteriorarea

apartamentului, încasarea sumei de 1 200 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea

expertizei, încasarea sumei de 2 245 de lei ca urmare a deteriorării bunurilor care

nu au fost predate prin actul de predare-primire și încasarea sumei de 10 000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2021, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ghețu Alexandra.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu

suma de 3 360 euro, conform cursului oficial la momentul executării hotărârii cu

titlu de datorie rezultată din contractul de locațiune.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu

suma de 883,45 de euro, conform cursului oficial la momentul executării hotărârii

cu titlu de dobândă de întârziere ca urmare a neexecutării corespunzătoare a

obligațiilor contractuale pentru perioada 10 iulie 2015 – 04 octombrie 2016.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu

suma de 30 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile comunale.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu

suma de 4 310 lei cu titlu de alte cheltuieli, suma de 10 879 de lei cu titlu de

prejudiciu material, suma de 1 519, 68 de lei cu titlu de taxă de stat, suma de

1 200 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei merceologice și suma de

5 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul statului suma de

2 509,36 de lei cu titlu de diferență de taxă de stat de la care reclamanta a fost

scutită la depunerea cererii de chemare în judecată.

2

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2022, s-a respins apelul

declarat de Oancea (Godarenco) Natalia, s-au admis apelurile declarate de Ghețu

Alexandra și Ghețu Radu, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 04 februarie 2021 în partea pretențiilor cu privire la încasarea cheltuielilor

pentru serviciile comunale și dobânzii de întârziere rezultată din neachitarea plății

pentru locațiune și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul Alexandrei Ghețu

suma de 31 667,11 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 1 046,11 euro,

convertiți în valută națională la rata de schimb din momentul plății cu titlu de

dobândă de întârziere.

S-a încasat de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul lui Ghețu Radu

suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele

cauzei a reținut că la data de 11 iulie 2013, între Ghețu Radu, care acționa în

interesele Alexandrei Ghețu prin procură, în calitate de locator și Godarenco

Natalia, în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de locațiune a

apartamentului XXXXX, care aparține cu drept de proprietate Alexandrei Ghețu.

Potrivit pct.1.3. din contract, părțile au stabilit termenul de valabilitate al

contractului pentru perioada 11 iulie 2013-11 iulie 2014, iar conform pct.3.1. plata

lunară pentru chiria apartamentului stabilită de părți prin negocieri a constituit

suma de 480 de euro, fiind transmisă în avans locatorului suma de 960 de euro,

inclusiv, prima rată lunară în mărime de 480 de euro și garanția în mărime de

480 de euro.

La fel, instanța de apel a constatat că în contract, părțile au înserat actul de

predare-primire, din care rezultă că, la momentul predării apartamentului în

locațiune, locatorul a transmis următoarele bunuri: în salon: mobilă moale, masă și

6 scaune, climatizator; în dormitor: 2 paturi, birou, 2 noptiere; în dormitor: un pat,

două noptiere, televizor, lenjerie de pat - 4 seturi, tablouri, o statuetă, un aspirator

Dyson DC23, actul fiind semnat de Godarenco Natalia și Oancea Ion, care erau în

stare bună și funcționale, or, careva probe care ar demonstra contrariul că, la data

predării-primirii acestora acestea ar fi avut careva defecțiuni, la actele cauzei nu se

atestă.

La 22 mai 2015 și 25 mai 2015 în adresa Nataliei Oancea (Godarenco) și

Oancea Ion au fost expediate somații, prin care s-a solicitat achitarea plății pentru

chirie, și eventuala reziliere a contractului de chirie în caz de neonorare a achitării

sumelor menționate, acestea fiind recepționate de către destinatari, însă au fost

lăsate fără nici un răspuns.

Totodată, din scrisoarea Inspectoratului de Poliție Centru din 30 iulie 2015,

instanța de apel a stabilit că Oancea Ion și Oancea (Godarenco) Natalia au

continuat să folosească bunul imobil, inclusiv după expirarea termenului

contractului, fapt care în acord cu pct.5.1. din contractul de locațiune, conform

căruia părțile au prevăzut că, prelungirea contractului este un drept al locatorului și

3

în acest sens, locatorul nu a avut careva pretenții, termenul contractului a fost

considerat ca fiind prelungit în mod tacit.

Respectiv, instanța de apel a constată că, începând cu data de 11 august 2014,

pârâții au beneficiat de folosința bunului închiriat anterior, prin urmare, din această

dată, sunt obligați să restituie reclamantei costul beneficiului folosinței bunului.

Corespunzător, instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei

instanțe privind temeinicia pretenției privind încasarea datoriei la plata chiriei

pentru apartamentul în litigiu, chiria urmând a fi plătită și pe anul corespunzător,

constatându-se cu certitudine că, pârâții au continuat să folosească bunul transmis

în locațiune, fără a fi necesară prelungirea contractului de locațiune.

Cu referire la suma pretinsă cu titlu de plată a chiriei, instanța de apel a

constatat că, pârâții au acumulat o datorie prin neachitarea plății chiriei pentru

locațiunea bunului imobil pentru perioada 09 noiembrie 2014 – 09 octombrie 2015,

în sumă de 4 688 de euro, iar potrivit extrasului din contul lui Ghețu Radu, pârâții

au efectuat plata pentru locațiunea bunului imobil pentru perioada 09 august 2013

– 09 octombrie 2014, respectiv instanța de fond întemeiat a dispus admiterea

parțială a pretenției privind încasarea datoriei la chirie în sumă de 3 360 de euro

pentru perioada 09 octombrie 2014 – 05 mai 2015, or, la actele cauzei nu se reține

nici o probă pertinentă și concludentă, care ar demonstra achitarea integrală a

chiriei pentru bunul care i s-a transmis în locațiune pentru perioada respectivă.

Totodată, instanța de apel a conchis că reclamanta nu a probat faptul că pârâții

au folosit bunul imobil până la 09 octombrie 2015.

La fel, instanța a specificat că Oancea Ion nu este parte contractuală,

considerente din care datoriile acumulate urmează a fi încasate de la Oancea

(Godarenco) Natalia.

Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind ilegală soluția instanței de fond

referitor la încasarea dobânzii de întârziere, urmare a neexecutării corespunzătoare

a obligațiilor contractuale în perioada 10 iulie 2015 – 04 octombrie 2016 în sumă

de 883,45 de euro, or, în raportul juridic litigios, la caz, nu participă consumatorul,

dobânda urmând a fi calculată de 9%, astfel, dobânda constituie suma de 1 046, 11

euro, motiv pentru care hotărârea instanței de fond în această parte urmează a fi

casată.

Cu referire la cerința reclamantei privind încasarea datoriilor acumulate la

serviciile locativ-comunale, instanța de apel a notat că, prin cererea de chemare în

judecată, reclamanta a pretins încasarea din contul pârâților a sumei de 29 122,70

de lei pentru gazele naturale consumate, 781,73 de lei pentru energia electrică,

1 611,08 lei pentru servicii de deservire a blocului locativ/transport deșeuri/apă

potabilă/ lift, deservire tehnică și servicii de gestiune, 151,60 de lei pentru servicii

de telefonie și de reconectare la telefonie fixă, iar în total 31 667, 11 lei.

Însă, la actele cauzei, au fost prezentate acte justificative potrivit cărora,

Oancea (Godarenco) Natalia a folosit servicii comunale pe perioada chiriei, în

sumă totală de 31 667, 11 lei, însă instanța de fond a încasat numai suma de 30 000

lei, fără a motiva acest aspect.

4

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că cerința cu privire la

încasarea sumei de 31 667, 11 lei cu titlu de datorii pentru servicii comunale,

urmează a fi admisă integral.

În partea ce ține de capătul de cerere privind încasarea prejudiciului cauzat ca

urmare a deteriorării bunurilor enumerate în Actul de constatare întocmit de

Executorul Judecătoresc Viorica Onoi din 05 mai 2015 și a bunurilor care nu au

fost predate prin actul de primire-predare, stipulat în contractul de locațiune,

instanța de apel a indicat că, potrivit pct. 2.3.6 a contractului de locațiune, locatarul

și-a asumat obligația să repare prejudiciul adus apartamentului pe care închiriază și

a bunurilor care se află în apartament pe perioada chiriei apartamentului.

În același context, instanța de apel a reținut că, potrivit Raportului de evaluare

din 20 august 2018, efectuat de Camera de Comerț și Industrie, valoarea de piață

recomandată a bunurilor din în litigiu, determinate prin metoda analizei vânzărilor

comparative, la data evaluării – 01 august 2018 constituie suma de 8 634 de lei, iar

potrivit Actului de constatare, întocmit de Executorul Judecătoresc Viorica Onoi la

05 mai 2015 și bunurilor care nu au fost predate prin actul de primire-predare

stipulat în contractul de locațiune, dar care nu au fost restituite, au fost evaluate,

potrivit actului de evaluare din 20 august 2018, în acest sens reclamanta fiind în

drept de a pretinde încasarea din contul Nataliei Oancea (Godarenco) în beneficiul

său a sumei de 10 879 lei cu titlu de prejudiciu patrimonial.

Drept consecință, instanța a considerat că, prima instanță just a dispus

admiterea cerinței cu privire la repararea prejudiciului material, fiind dispusă în

acest sens încasarea din contul Nataliei Oancea (Godarenco) a sumei de 4 310 lei și

a altor cheltuieli, în sumă de 10 879 lei cu titlu de prejudiciu material.

Cu referire la cerința privind repararea prejudiciului moral în mărime de

10 000 lei, instanța a indicat că, din actele cauzei, nu se rețin careva probe care ar

demonstra că, reclamantei i-au fost cauzate careva suferințe psihice, prin urmare,

instanța de fond corect a conchis asupra netemeiniciei acestei pretenții.

Cu referire la apelul declarat de Ghețu Radu, instanța de apel a menționat că,

ultimul își manifestă dezacordul cu faptul, că instanța de fond nu a încasat

cheltuielile de asistență juridică, solicitate în cadrul examinării cauzei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că în instanța de fond, Ghețu Radu a

fost asistat de avocatul Grosu Sandu, fiind anexat în acest sens mandatul

nr.1329220 din 09 noiembrie 2018 și bonul de plată Seria QL 222667 din 18

octombrie 2019 în sumă de 2 500 lei, prin urmare, suma respectivă urmează a fi

încasată de la Oancea (Godarenco) Natalia în beneficiul lui Ghețu Radu cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică suportate de ultimul în instanța de fond.

La 12 august 2022, Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Recurenta Ghețu Alexandra, în motivarea recursului a menționat că atît

Oancea (Godarenco) Natalia, cît și Oancea Ion au fost beneficiari ai contractului de

locațiune, motiv pentru care urmează să răspundă solidar pentru datoriile

acumulate, cu atît mai mult că contractul de locațiune a fost semnat și de către

Oancea Ion.

5

De asemenea, a relevat că instanța de judecată a dat apreciere greșită

perioadei de derulare a contractului de locațiune.

Cu referire la încasarea dobânzii de întârziere, recurenta a specificat că

instanța a dat op apreciere greșită acestei pretenții, or, există o contradicție dintre

admiterea cerințelor și constatările instanței de judecată.

Prin urmare, a invocat că instanța în mod neobiectiv a respins cerințele de

încasare a dobânzii de întârziere.

La 15 august 2022, Ghețu Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie

a depus cerere privind concretizarea cerințelor din cererea de recurs, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe în partea în care au fost respinse pretențiile, cu emiterea în această parte a

unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

La 22 august 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului declarat de Ghețu Alexandra, fiind recepționat de către Oancea Ion la

data de 25 august 2022 conform avizului de recepție (f.d. 218 Vol. III), iar plicul

expediat în adresa Nataliei Oancea (Godarenco) a fost restituit cu mențiunea

”nereclamat” (f. d. 215 Vol. III).

La 01 septembrie 2022, Ghețu Radu, reprezentat de avocatul Grosu Sandu a

depus referință la recursul declarat de Ghețu Alexandra, prin care a solicitat să fie

declarat admisibil, cu examinarea în fond.

La 30 septembrie 2022, Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion,

reprezentați de avocatul Zero Mihail au declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești

cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Recurenții Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion, în motivarea recursului

au invocat că Ghețu Alexandra, ne fiind subiect al raportului de locațiune, nu este

în drept să se adreseze cu cerere de chemare în judecată, motiv din care acțiunea

urma a fi respinsă.

De asemenea, a menționat că termenul contractului a fost stabilit până la data

de 11 iulie 2014, ne fiind prelungit.

Deci, după data respectivă, nu mai există obligația de a achita chiria și

serviciile comunale.

Totodată, avocatul a invocat că despre ședința de judecată a instanței de apel

din 09 iunie 2022 nu a cunoscut, aflând întâmplător de la un coleg despre ședința

respectivă, la care a fost amânată deliberarea pentru data de 23 iunie 2022.

În acest sens, la 10 iunie 2022 a depus în adresa instanței de apel o cerere,

prin care a solicitat reluarea cercetării judecătorești din ședința de judecată care a

avut loc pe data de 10 iunie 2022, însă cauza a fost examinată atât în lipsa lui

Oancea Ion și Oancea (Godarenco) Natalia, cît și a avocatului.

Motivul în cauză constituie temei de casare a hotărârilor judecătorești cu

restituirea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 23 iunie

2022.

6

La 01 august 2022 instanța de apel a expediat în adresa părților decizia

motivată a instanței de apel (f. d. 162 Vol. III), însă date referitor la recepționarea

de către părți a deciziei motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 12 august 2022 de către Ghețu Alexandra,

reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și la 30 septembrie 2022 de cptre Oancea

(Godarenco) Natalia și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail, respectiv

se consideră depuse în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursurilor completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

7

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Cu referire la argumentul avocatul Zero Mihail precum că nu a recepționat

prin intermediul poștei electronice înștiințarea pentru ședința de judecată din

09 iunie 2022, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că la 13 aprilie 2022, instanța de

apel a expediat în adresa avocatului Zero Mihail înștiințarea pentru ședința de

judecată stabilită pentru data de 09 iunie 2022 (f. d. 120 Vol. III).

Respectiv, expedierea înștiințării pentru ședința de judecată din 09 iunie 2022,

prin intermediul poștei electronice, care este o modalitate de transmitere prevăzută

de legislația procesual civilă, face dovada comunicării acesteia, pe care se află

înscrisă mențiunea că Curtea de Apel Chișinău, expediază spre înștiințarea în

cauză.

Ca urmare, este neîntemeiat argumentul avocatului Zero Mihail cu referire la

faptul că, la materialele dosarului lipsește dovada recepționării înștiințării pentru

ședința de judecată a instanței de apel din 09 iunie 2022.

8

Or, mesajul transmis de pe o adresă electronică a instanței către o altă adresă

este preluat imediat în rețeaua internet de către un server și livrat adresei de e-mail

indicată.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Ghețu

Alexandra, reprezentată de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia

și Oancea Ion, reprezentați de avocatul Zero Mihail, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ghețu Alexandra, reprezentată

de avocatul Eremia Vitalie și Oancea (Godarenco) Natalia și Oancea Ion,

reprezentați de avocatul Zero Mihail.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

9