3ra-844/22 — declararea nulitătii răspunsului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-844/22 — declararea nulitătii răspunsului si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-844/22

2-16196795-01-3ra-15082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

5 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Tatiana Panaghiu și avocatul

Petru Răileanu în interesele Tatianei Panaghiu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Tatiana Panaghiu împotriva Primăriei municipiului Chișinău, Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău (Agenția Servicii Publice), terț Direcția Generală Arhitectură,

Urbanism și Relații Funciare cu privire la declararea nulității răspunsului și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 septembrie 2016, Tatiana Panaghiu a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Primăriei municipiului Chișinău,

Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău (Agenția Servicii Publice), terț Direcția Generală

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu privire la declararea nulității răspunsului și

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, are calitatea de moștenitor legal în

urma decesului mamei sale Ioana Dimitriu, decedată la data de xxxxx, la vârsta de 87 de

ani. Mama sa - Ioana Dimitriu, deținea cu drept de proprietate privată 1/2 cotă-parte din

casa de locuit din str. xxxxx mun. Chișinău, în temeiul certificatului privind dreptul de

proprietate nr. 1-93 din 29 martie 1993, ca proprietate devălmașă a soților Spiridon și

Ioana.

A menționat că în posesia soților Dimitriu exista și terenul de pe lângă casa de locuit,

în temeiul procesului-verbal nr. 26 din 19 iunie 1948, aprobat prin decizia Comitetului

Executiv al Sovietului Deputaților orașului Chișinău, la data de 22 iunie 1948, cu nr.

620, privind atribuirea terenului sub construcție individuală, cu suprafața de 0.10 ha, și

a contractului de drept de folosință pe perioadă nedeterminată nr. 133/49 din 5

septembrie 1949; cu suprafața reală a terenului de 0,109 ha, potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile din data de 2 martie 2016 cu nr. xxxxx, terenul având

numărul cadastral xxxxx, înregistrat la cadastru în temeiul deciziei Consiliului

1

municipal Chișinău nr 16/66-1 din 28 martie 2004, bun pasibil moștenirii, dat fiind faptul

că de către deținătorii devălmași nu a fost testat dreptul asupra acestui imobil. Având în

vedere faptul că odată cu adoptarea Legii cu privire la proprietate nr. 459-XII din 22

ianuarie 1991 și a Codului funciar, în Republica Moldova prin lege fiind recunoscut

dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, și, respectiv, potrivit prevederilor

subalin. (1) al alin. (1) al art. 11 din Codul funciar, prin efectul legii li s-a recunoscut

dreptul de proprietate asupra terenurilor persoanelor cărora până la adoptarea legilor sus-

menționate, în perioada regimului sovietic, le-au fost repartizate terenurile pentru

construcție individuală, ș.a. destinație, după cum urmează – „trec în proprietatea

cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au

atribuit în conformitate cu legislația”.

A notat că, întrucât o bună parte a populației nu cunoștea prevederile legii și nu se

grăbeau să-și perfecteze actele de proprietate asupra terenurilor, respectiv prin art. 5 al

decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 10-II din 22 ianuarie 1997, a fost dat

start reformei funciare. Astfel, de către Guvern, prin hotărârile cu nr. 984 din 21

septembrie 1998 și nr. 1030 din 12 octombrie 1998, au fost stabilite reglementări care

impuneau autoritățile publice să întreprindă măsuri urgente de împroprietărire a

cetățenilor cu pământul atribuit anterior în drept de proprietate privată și, respectiv,

odată cu adoptarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie

1998, au fost stabilite reglementări care impuneau autoritățile publice să întreprindă

măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile întru înregistrarea primară masivă,

în temeiul actelor, perfectate de către administrația publică locală, de autentificare a

drepturilor deținătorilor de terenuri și a actelor de proprietate asupra construcțiilor. Însă,

potrivit celor invocate mai sus, administrația publică locală a acționat în mod fraudulos

și nu a respectat integral prevederile actelor normative ale guvernului ce ține de

perfectarea actelor de proprietate privată în privința împroprietăririi cetățenilor cu

pământul deținut. Potrivit celor menționate, pe terenul cu numărul cadastral xxxxx, din

str. xxxxx, mun. Chișinău, deținut ca proprietate devalmașă a soților Spiridon Dimitriu

și Ioana, în temeiul procesului-verbal nr. 26 din 19 iunie 1948, aprobat prin decizia

Comitetului Executiv al Sovietului Deputaților orașului Chișinău la data de 22 iunie

1948 cu nr. 620, privind atribuirea terenului sub construcție individuală, cu suprafața de

0.10 ha, și a contractului de drept de folosință pe perioadă nedeterminată nr. 133/49 din

5 septembrie 1949; cu suprafața reală a terenului de 0.109 ha, potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile, din data de 2 martie 2016 cu nr. 0100/16/26977; nu au fost

perfectate actele ce atestă dreptul de proprietate în scop meschin de autoritățile locale,

necăutând de faptul că legislația în vigoare impunea acest fapt.

A precizat că întrucât soțul Ioanei Dimitriu, Spiridon Semion Dimitriu, a decedat la

data de xxxxx, iar nimeni din moștenitori nu a cerut recunoașterea dreptului de

proprietate al defunctului pe terenul în cauză, respectiv dreptul de deținător integral al

terenului în cauză fiind dna Ioana Dimitriu, din considerentul că terenul respectiv fiind

bun devălmaș al soților.

A susținut că în perioada anilor 1991-2009 Ioana Dimitriu era în viață, respectiv

asupra ei fiind aplicabile prevederile actelor normative citate, precum: Legea cu privire

la proprietate nr. 459-XII din 22 ianuarie 1991, Codul Funciar nr. 828-XII din 25

decembrie 1991, decretul Președintelui nr. 10-11 din 22 ianuarie 1997, hotărârile

Guvernului cu nr. 984 din 21septembrie 1998 și nr. 1030 din 12 octombrie 1998.

2

A afirmat că la data de 8 august 2016 în adresa autorității executive (Primarul

General) a administrației publice locale a municipiului Chișinău, a fost înaintată cererea

prealabilă, întru soluționare amiabilă, privind emiterea dispoziției de autentificare a

dreptului de proprietate asupra terenului de pe lângă casa de locuit, întru restabilirea

ordinii de drept și potrivit prevederilor Regulamentului privind gestionarea resurselor

funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, nr. 3/23 din 2

aprilie 2013, care stabilește că: „ Autoritatea executivă a administrației publice locale

(primarul general), în vederea gestionării resurselor funciare municipale, va exercita

atribuțiile prevăzute de lege, precum și cele încredințate expres de către autoritatea

deliberativă (Consiliul municipal), prin decizia sa. Subdiviziunile municipale

specializate în relații funciare și în urbanism vor asigura: c) autentificarea drepturilor

deținătorilor de teren, în cazul în care suprafața lotului de pământ de pe lângă casă, de

care real se folosește proprietarul, este mai mare cu cel mult 10 la sută decât suprafața

menționată în documentul de atribuire a terenului pentru construcția și exploatarea casei

de locuit, în condițiile prevăzute de Regulamentul cu privire la modul de transmitere în

proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane, aprobat

de Guvern. În acest sens, autoritatea executivă a administrației publice locale a emis

dispoziția de autentificare, iar subdiviziunea specializată în relații funciare eliberează

titlul de autentificare corespunzător”.

Prin urmare, în condițiile invocate mai sus, conform prevederilor pct. 24 și 25 (lit.

c)) din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, autoritatea

executivă a administrației publice locale a municipiului Chișinău, adică Primarul

General, fiind împuternicit de către autoritatea deliberativă (inclusiv în temeiul alin. (2)

al art. 29 al Legii privind administrația publică locală), adică Consiliul municipal

Chișinău, de a emite dispoziții privind autentificarea dreptului de deținător de teren, în

temeiul căruia subdiviziunea specializată în relații funciare eliberează titlul de

autentificare.

În temeiul prevederilor legale citate și potrivit celor invocate mai sus, reclamanta a

considerat necesar restabilirea ordinii de drept, încălcate de către administrația publică

locală a mun. Chișinău - prin emiterea de către autoritatea executivă (Primarul General)

a administrației publice locale a municipiului Chișinău a dispoziției privind

autentificarea dreptului deținătorului de teren, cu drept de proprietate privată, asupra

lotului de pământ de pe lângă casa de locuit particulară, după Ioana Dimitriu, pe terenul

din str. xxxxx. Chișinău, cu numărul cadastral xxxxx cu obligarea eliberării de către

Direcția relații funciare a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu

drept de proprietate privată, pe numele Ioanei Dimitriu dat fiind faptul că actul menționat

atinge nemijlocit drepturile și libertățile sale în calitate de petiționară și având în vedere

faptul că are nevoie stringentă de acesta întru necesitatea stabilirii componenței masei

succesorale.

A specificat că cererea prealabilă nu a fost soluționată și la aceasta a fost expediat

un răspuns cu nr. 01/1-09-1961 din 18 august 2016, formal și eronat de către Direcția

Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, astfel, petiționara fiind lezată în

drepturile și interesele sale patrimoniale.

În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 33, 331, 166, 167, 174, 175

alin. (1) lit. (a) și (b), 277 și 278 din Codul de procedura civilă și art. 1, 8, 14, 15, 16, 17

și 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

3

Astfel, Tatiana Panaghiu a solicitat declararea nulității răspunsului cu nr. 01/1-09-

1961 din 18 august 2016 a Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare,

și obligarea emiterii de către autoritatea executivă (Primarul General) a administrației

publice locale a municipiului Chișinău a dispoziției privind autentificarea dreptului

deținătorului de teren, cu drept de proprietate privată, asupra lotului de pământ de pe

lângă casa de locuit particulară, după Ioana Dimitriu, pe terenul din str. xxxxx, mun.

Chișinău, cu numărul cadastral xxxxx, cu obligarea eliberării Titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, cu drept de proprietate privată, pe numele decedatei

Ioana Dimitriu.

Prin hotărârea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Tatiana Panaghiu.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la data de 25 iulie 2021

avocatul Petru Răileanu, în interesele Tatianei Panaghiu, și la 29 iulie 2021 personal

Tatiana Panaghiu au depus apel împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de către Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu, în interesele Tatianei Panaghiu și

s-a menținut hotărârea din 14iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au notat că atât prin

răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare din 14 aprilie

2016, cât și prin răspunsul cu nr. 01/1-09-1961 din 18 august 2016, adresate reclamantei

Tatiana Panaghiu, nu s-a refuzat în solicitarea de fi emisă dispoziția privind

autentificarea dreptului deținătorului de teren, cu drept de proprietate privată, asupra

lotului de pământ din str. xxxxx, mun. Chișinău, însă s-a indicat despre necesitatea

respectării procedurii legale instituite în acest sens. Probatoriul cauzei arată că atât la

cererea adresată pârâtului la 8 august 2016, cât și la cererea chemare în judecată,

reclamanta/apelanta nu a anexat actele/înscrisurile necesare prevăzute de Regulamentul

cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă

casă în localitățile urbane, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.984

din 21 septembrie 1998.

Este relevant de menționat că reclamanta/apelanta poate contesta acțiunile

furnizorului de informații în cazul nesoluționării cererii în termenul stabilit de lege,

precum și în cazul refuzului de a primi sau a examina o cerere. Or, lipsa răspunsului în

interiorul termenului stabilit de legiuitor, se echivalează cu respingerea cererii.

Instanțele de judecată au menționat că, la caz, nici una din situațiile enunțate nu și-

au găsit reflectare în speța dată, or, pârâtul a oferit răspuns reclamantei în termeni legali,

iar partea reclamantă nu poate pretinde un anumit răspuns, conform proprii sale

formulări, or, stabilirea răspunsului ține de atribuția exclusivă a autorității publice.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanțele inferioare au

concluzionat despre netemeinicia pretenției reclamantei cu privire la anularea

răspunsului Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cu nr. 01/1-09-

1961 din 18 august 2016. Or, nu s-a constatat încălcarea termenului de oferire a acestui

răspuns, după cum pretinde reclamanta, iar ce ține de conținutul răspunsului, acesta

conține explicații referitor la acțiunile care urmează a fi întreprinse de petiționar, în

vederea obținerii actului administrativ solicitat.

În condițiile în care s-a constatat netemeinicia pretenției reclamantei privind

anularea actului administrativ individual defavorabil, instanțele inferioare au subliniat

că subsecvent urmează a fi respinsă ca neîntemeiată și pretenția privind obligarea

4

emiterii dispoziției privind autentificarea dreptului deținătorului de teren, întrucât

pretenția privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil este

indisolubil legată de pretenția privind anularea actului administrativ defavorabil.

La data de 9 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana Panaghiu a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi

decizii de admitere integrală a acțiunii. Totodată, a indicat că recursul motivat cu

argumentele desfășurate le va prezenta în instanța de recurs după ce va lua cunoștință de

decizia motivată.

Ulterior, la 10 iunie 2022, avocatul Petru Răileanu, în interesele Tatianei Panaghiu

a depus, prin intermediul poștei electronice, recurs nemotivat împotriva deciziei din 10

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, susținând că recursul motivat va fi depus după

recepționarea deciziei integrale.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către Tatiana Panaghiu și avocatul

Petru Răileanu în interesele Tatianei Panaghiu, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce succed.

Din actele dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la 10 mai 2022, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentei și

reprezentantului acesteia, la data de 13 mai 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta

electronică (f.d.48, Vol. II).

La data de 9 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana Panaghiu a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Ulterior, la 10 iunie 2022, avocatul Petru Răileanu, în interesele Tatianei Panaghiu

a depus, prin intermediul poștei electronice, recurs nemotivat împotriva deciziei din 10

mai 2022.

Decizia motivată din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Tatiana Panaghiu și reprezentantului acesteia – avocatul Petru Răileanu, prin

intermediul poștei electronice, la data de 10 august 2022 (f.d.49).

Însă, până la data examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă de

Justiție, recurenta și reprezentantul său nu au prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

5

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului

separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a

motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245

alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel,

sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară

inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă,

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite

de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de

depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la

cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces,

are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la

cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată

dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și

eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are

prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la

procedură.

Conform art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică poate

alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poștă electronică sau prin

mijloace electronice de comunicație dedicate.

Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de 10 mai

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 10 august 2022, Tatianei

Panaghiu la adresa electronică panaghiutatiana2020@gmail.com și reprezentantului său

– avocatul Petru Răileanu raileanu.petru@gmail.com indicate în actele dosarului

(f.d.137, 139, 163, 191, Vol. I).

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

stabilește că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursurilor de către

Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în interesele Tatianei Panaghiu este ziua de

11 august 2022, iar ținând cont de regulile de calculare a termenelor de procedură

instituite prin Codul de procedură civilă, termenul limită de prezentare a motivării

recursurilor fiind 9 septembrie 2022, zi de vineri.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu nu au prezentat motivarea recursurilor la Curtea Supremă

de Justiție până la data de 9 septembrie 2022 și nici până la data examinării

admisibilității recursului.

6

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 11 august

2022 și 9 septembrie 2022, Tatiana Panaghiu și reprezentantul său –avocatul Petru

Răileanu au dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de

Justiție motivarea recursurilor împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate

procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a

deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele

controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti

apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare

prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de

atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 9 iunie 2022 și respectiv 10 iunie 2022,

prin intermediul poștei electronice, Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu au depus recursuri nemotivate împotriva deciziei din 10

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că motivarea

cererii de recurs va fi prezentată după recepționarea deciziei motivate (f.d.51, 53, Vol.

II).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererilor de recurs depuse

de către Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în interesele Tatianei Panaghiu nu

sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 10 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu nu au formulat critici veritabile împotriva deciziei din 10

mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă

netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel

Chișinău, or la argumentele indicate de instanța de apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și

fără a formula critici plauzibile, Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu prin cererile de recurs nemotivate, s-au limitat numai la

enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție subliniază că, Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu nu au prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul

stipulat de lege motivarea recursurilor, în care să demonstreze, prin motivele de recurs

formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt

argumentele întru susținerea poziției de casare a deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

7

remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre

emiterea hotărârii judecătorești, iar Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu, fiind interesați în soluționarea prezentei cauze, urma să

întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile de acces la instanță și anume, să

depună motivarea cererilor de recurs în termenul stabilit de lege.

Or, în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie

să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine

decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursurilor motivate se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei și reprezentantului său,

care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună

credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii

de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursurilor în interiorul termenului legal

de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ

prevăzut de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs, remarcă că, importanța termenelor

procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul

prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată

recurentei/reprezentantului la data de 10 august 2022 și prin urmare, ultimii aveau

obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces

la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany,

nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, fapt ignorat cu desăvârșire de către aceștia.

În sensul art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special

când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2).

Astfel, recursurile depuse de către Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, necesită a fi declarate inadmisibile, deoarece neîndeplinirea oricărui act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

8

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de către Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în interesele Tatianei

Panaghiu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către către Tatiana Panaghiu și avocatul Petru Răileanu în

interesele Tatianei Panaghiu, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

9