2ra-867/22 — anularea actului, obligarea eliberarii permisiunii de privatizare a incaperilor

Dosarul nr. 2ra-867/2022

2-17209895-01-2ra-17062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

21 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Dorin Podlisnic în

interesele lui Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei Adomnița,

Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim Popușoi, Ion

Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie, Iurie Țugui,

Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion

Herța și Elena Negoiță,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie Varzari,

Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici,

Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion

Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie, Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu

Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță

împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ și obligarea de a elibera permisiunea de privatizare a încăperilor,

împotriva deciziei din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 22 septembrie 2017, Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu,

Andrei Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat,

Vadim Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin

Macarie, Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari,

Ghenadie Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu privire la

anularea deciziei nr.5/5 din 20 iulie 2017 a Comisiei locative a Armatei Naționale în

partea respingerii cererilor prealabile și obligarea de a elibera permisiunea de

privatizare a încăperilor.

În motivarea acțiunii a indicat că la 10 aprilie 2017 un grup de locatari ai

blocurilor locative amplasate pe adresa mun. Xxxx, au înaintat cerere prealabilă

către Ministerul Apărării al Republicii Moldova, prin care au solicitat eliberarea

certificatelor pentru privatizarea locuințelor în baza ordinelor de repartiție,

1

specificând că la 06 septembrie 2017, au fost informați că prin decizia Comisiei

locative a Armatei Naționale din 20 iulie 2017, s-a decis respingerea cererilor

nominalizate.

Susține că reclamanților le-au fost repartizat cu drept de instalare spații locative

pe adresele indicate supra, specificând că au activat în cadrul Ministerul Apărării al

Republicii Moldova și au obținut toate drepturile și garanțiile acordate de legislația

în vigoare.

Precizează că, nu dispun de alt spațiu locativ, iar conform legislației la

momentul angajării, statul urma să-i asigure cu locuințe, în repetate rânduri

încercând să soluționeze litigiul pe cale amiabilă.

Prin hotărârea din 10 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea

de chemare în judecată înaintată de Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin

Făinescu, Andrei Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor

Bulat, Vadim Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet,

Dorin Macarie, Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu

Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță către Ministerul Apărării

al Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a

elibera permisiunea de privatizare a încăperilor, a fost respinsă integral.

Prin decizia din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a respins cererea

de apel depusă de avocatul Dorin Podlisnic în interesele lui Ghenadie Varzari, Igor

Haheu, Valentin Făinescu, Andrei Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore

Rotaru, Victor Bulat, Vadim Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota,

Ianoș Mușet, Dorin Macarie, Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș,

Sergiu Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță, cu menținerea

hotărârii din 10 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel apreciat corectă concluzia instanței de

fond, în situația în care cu certitudine a fost stabilit că locuințele primite în locațiune

de către apelanți în baza ordinelor de repartiție, cad sub incidența noțiunii de locuință

de serviciu, deoarece au fost transmise în folosință pe durata aflării în serviciu în

cadrul Ministerului Apărării. Persoanele care locuiesc pe perioada exercitării

atribuțiilor funcționale în locuința de serviciu dispun de dreptul de posesiune și

folosință asupra acesteia, nu și de dreptul de proprietate. Corespunzător, au fost

respinse argumentele apelantului precum că instanța ierarhic inferioară eronat a

aplicat normele dreptului material or, în cererea de apel nici nu se indică prin ce s-a

manifestat aplicarea eronată a normelor materiale și din care circumstanțe rezultă

aceasta.

La 31 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, avocatul Dorin Podlisnic

în interesele lui Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei

Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim

Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie,

Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie

Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei decizii noi privind admiterea acțiunii (f.d. 166-171, vol. II).

În motivarea recursului a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel

reiterând argumentele indicate în cererea de apel.

Suplimentar a indicat că de către instanțele de judecată ierarhic inferioare nu

au fost luate în considerare toate circumstanțele ce au importanță pentru examinarea

2

justă a cauzei.

Consideră că reclamanții și membrii familiilor acestora, au obținut în baza legii

în vigoare la acel moment, dreptul de a nu putea fi evacuați din spațiile locative în

litigiu, fără acordarea altui spațiu locativ, așa cum prevede art. art. 110, 111, 113 din

Codul cu privire la locuințe.

Drept consecință, reclamanții sînt îndreptățiți de a solicita acordarea

posibilității de a privatiza locuințele acordate, cu atât mai mult că o parte din locatari

au primit acest drept.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 17 februarie 2022.

La 01 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice a fost expediată în adresa

participanților la proces decizia motivată (f.d. 156, vol. II).

Astfel, Colegiul constată că recursul depus la 31 mai 2022 de avocatul Dorin

Podlisnic în interesele lui Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei

Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim

Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie,

Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie

Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La 17 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depus de avocatul Dorin Podlisnic în interesele lui Ghenadie

Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg

Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim Popușoi, Ion Mastac, Iacob

Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie, Iurie Țugui, Gheorghe

Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion Herța și

Elena Negoiță, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 177, vol.II).

La 18 iulie 2022, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus referință

pe marginea recursului declarat, exprimându-și opinia în raport cu acesta și

solicitând declararea inadmisibilă a recursului.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

3

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de avocatul Dorin

Podlisnic în interesele lui Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei

Adomnița, Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim

4

Popușoi, Ion Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie,

Iurie Țugui, Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie

Safonov, Ion Herța și Elena Negoiță, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Dorin Podlisnic în

interesele lui Ghenadie Varzari, Igor Haheu, Valentin Făinescu, Andrei Adomnița,

Viorel Vlasă, Oleg Primovici, Grigore Rotaru, Victor Bulat, Vadim Popușoi, Ion

Mastac, Iacob Atamanenco, Ion Jacota, Ianoș Mușet, Dorin Macarie, Iurie Țugui,

Gheorghe Mocan, Valeriu Gheorghelaș, Sergiu Dogotari, Ghenadie Safonov, Ion

Herța și Elena Negoiță.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5