3r-241/22 — anularea actului administrativ

3r-241/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r–241/22

2-22058321-01-3r-26072022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mâra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

DECIZIE

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Smochin Marcel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Marcel Smochin împotriva Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 aprilie 2022, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în judecată,

împotriva Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii cu privire la anularea deciziei nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022, prin care s-

a restituit fără examinare contestația împotriva hotărârii nr. 204/10 din 22 octombrie

2021 a completului de examinare a contestațiilor nr. 2 Colegiului Disciplinar, emisă

în privința acțiunilor judecătorului Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, sediul

Centru.

Prin încheierea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Smochin Marcel.

La 20 iulie 2022, Marcel Smochin a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea încheierii din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, admiterea contestației,

rejudecarea cauzei cu casarea hotărârii nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022 a completului de

examinare a contestațiilor nr. 2 de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii,

admiterea contestației și soluționarea acesteia în fond cu atragerea la răspundere

disciplinară a judecătorului menționat.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că Regulamentul cu privire la

activitatea Colegiului disciplinar aprobat prin Hotărârea nr. 505 din 13 noiembrie

2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, în special pct. 85 și 86.1 din acest

regulament nu pot să deroge sau să restricționeze într-un mod sau altul drepturile

1

procesuale recunoscute de legiuitor în cuprinsul Legii nr. 178 din 25 iulie 2014

privind răspunderea disciplinară a judecătorilor.

A susținut că, prin regulamentul care reglementează activitatea Colegiului

disciplinar, nu pot fi restrânse drepturile procedurale ale persoanelor care au fost

prejudiciate prin abaterea comisă de către un judecător. Or, normele juridice cuprinse

în regulament nu poate avea forță juridică superioară legii și nu pot deroga de la lege,

astfel încât, dacă legiuitorul a recunoscut persoanei dreptul de a contesta hotărârile

colegiului disciplinar (fără a preciza natura soluției colegiului disciplinar), Consiliul

Superior al Magistraturii nu poate adăuga la lege prin. pct. 85 și 86 .1 din Regulament

și susține că pot fi contestate doar anumite categorii de hotărâri ale Colegiului

Disciplinar.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Încheierea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de Marcel

Smochin la 6 iulie 2022, fapt confirmat prin xerocopia avizului de recepție (f.d.16),

iar la 20 iulie 2022, Marcel Smochin a depus recurs împotriva încheierii din 9 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 17-20).

Astfel, instanța de recurs constată că recurentul Marcel Smochin a depus cererea

de recurs cu respectarea prevederilor articolului 242 din Codul administrativ.

Potrivit articolului 243 alin.(2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece argumentele indicate

în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și pasibil

de a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

După cum denotă materialele cauzei, la 15 iulie 2021, în adresa Consiliului

Superior al Magistraturii a parvenit sesizarea lui Marcel Smochin, prin care

petiționarul și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru Victoria Sanduța, solicitând atragerea magistratului la răspunderea

disciplinară.

Prin decizia nr. 713s-1055 p/m din 11 august 2021 a Inspecției judiciare din

subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă sesizarea înaintată de

Marcel Smochin, drept neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia nr. 713s-1055 p/m din 11 august 2021 a Inspecției

Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, Marcel Smochin a depus

contestație împotriva acesteia, la Completul de examinare a contestațiilor.

2

Prin hotărârea nr. 204/10 din 11 august 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, a fost respinsă contestația depusă de Marcel Smochin împotriva

deciziei nr. 713s-1055 p/m din 11 august 2021 a Inspecției judiciare.

Nefiind de acord cu hotărârea emisă la 11 august 2021 pe marginea contestației

sale, Marcel Smochin a contestat-o la Colegiul disciplinar de pe lângă Consiliul

Superior al Magistraturii.

Prin decizia nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022 a Colegiului disciplinar, contestația

depusă de Marcel Smochin împotriva hotărârii nr. 204/10 din 22 octombrie 2021 a

Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului Disciplinar, a fost

restituită fără examinare, pe motiv că această hotărâre este definitivă și nu se supune

niciunei căi de atac (f.d. 4-6).

Ulterior, la 22 aprilie 2022, Marcel Smochin a depus la Curtea de Apel Chișinău

acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Colegiului disciplinar de

pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a solicitat: admiterea prezentei

contestații cu trimiterea cauzei (contestația împotriva Hotărârii Completului de

examinare a contestațiilor nr. 2 de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii) spre

examinare în fond către Plenul Colegiului Disciplinar al Consiliul Superior al

Magistraturii, potrivit art. 39 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la

răspunderea disciplinară a judecătorilor. În subsidiar reclamantul a solicitat admiterea

prezentei contestații, soluționarea acesteia în fond potrivit art. 40 din Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și adoptarea

unei noi hotărâri prin care să fie atras la răspundere disciplinară judecătorul din cadrul

Curții de Apel Chișinău pentru încălcarea culpabilă asupra acțiunilor judecătorului;

să fie atras la răspundere disciplinară judecătorul din cadrul Curții de Apel Chișinău

pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor. La fel, reclamantul a mai

solicitat constatarea încălcării dreptului său la un proces echitabil și un recurs efectiv

garantat de art. 6, 13 CEDO în cadrul procedurii disciplinare pornite la sesizarea sa în

fața Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin încheierea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarată

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Marcel Smochin

împotriva Plenului Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii privind contestarea deciziei nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu criticile

formulate în recurs și materialele cauzei coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile raportului juridic litigios, completul pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea instanței de fond

este întemeiată și urmează a fi menținută reieșind din următoarele.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se

încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

3

Totodată, art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii

și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de

a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea

raporturilor juridice de drept public.

Iar, în concordanță cu art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică

din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

În contextul celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, Marcel

Smochin a contestat hotărârea colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022, în calitate de parte a raportului

administrativ existent, or, hotărârea dată a fost adoptată ca urmare a examinării

contestației depuse de ultimul împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 713s-1055

p/m din 30 iunie 2021, emise pe marginea sesizării depuse de Marcel Smochin, prin

care și-a exprimat dezacordul cu acțiunile judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, Victoria Sanduța.

În asemenea circumstanțe, în condițiile în care însuși Marcel Smochin este

subiectul care a depus contestația împotriva deciziei Inspecției Judiciare nr. 713s-

1055 p/m din 30 iunie 2021, emisă de asemenea la plângerea lui Marcel Smochin,

este indubitabil faptul că acesta poate invoca un interes legitim pe marginea activității

administrative realizate și a actului administrativ emis, fapt ce presupune în mod

automat că, reclamantul poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a

unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță just a reținut art. 27 alin. (1) din Legea cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, potrivit

căruia completele de examinare a contestațiilor ale colegiului disciplinar verifică

contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a sesizărilor.

În accepțiunea art. 28 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la răspunderea

disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2014, completele de contestație

examinează contestațiile împotriva deciziilor inspecției judiciare de respingere a

sesizării. Procedura în fața completelor de contestație este scrisă. Completele de

contestație decid: a) admiterea contestației și restituirea cauzei inspecției judiciare

pentru verificări suplimentare; b) respingerea contestației ca neîntemeiată. În temeiul

art.29 alin.(3) al Legii menționate, hotărârea privind respingerea contestației

împotriva deciziei inspecției judiciare de respingere a sesizării este definitivă.

4

În speța dedusă judecății prezintă relevanță și prevederile pct. 85, 86.1 ale

Regulamentului cu privire la activitatea Colegiului disciplinar, aprobat prin hotărârea

nr. 505/24 din 13 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturii, care

reglementează că hotărârea privind respingerea contestației împotriva deciziei

inspecției judiciare de respingere a sesizării este fără drept de atac. Contestația

împotriva hotărârii completului de examinare a contestațiiilor, prin care a fost respinsă

contestația împotriva deciziei Inspecției judiciare de respingere a sesizării se va

restitui fără examinare printr-o decizie motivată a Colegiului disciplinar.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că, în conformitate cu art. 71 din Legea nr.947-XIII din

19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și art. 8 din Legea nr.

178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, Inspecția

Judiciară și Colegiul disciplinar ca organe specializate ale Consiliului Superior al

Magistraturii, activează independent și exercită atribuții quasi-judiciare.

Întrucât examinarea sesizărilor se poate finaliza cu aplicarea unei sancțiuni

disciplinare în privința unui magistrat independent și inamovibil, în activitatea de

înfăptuire a justiției a căruia sunt interzise orice fel de imixtiuni, atât Inspecția

Judiciară cât și Colegiul disciplinar activează ca un „tribunal”.

Astfel, conform art. 27 alin.(2) și 29 alin. (1) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014

cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, completele de contestație sunt

formate din trei membri ai colegiului disciplinar numiți prin hotărârea colegiului

disciplinar. În completul de contestație sunt incluși, în mod obligatoriu, doi judecători

și un reprezentant al societății civile. Iar hotărârea privind respingerea sesizării se

adoptă cu votul unanim al membrilor completului de contestație.

În consecință, prin lege organică, și anume articolele 27-29 din Legea nr.178 din

25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, este reglementată

detaliat procedura de examinare a contestațiilor împotriva deciziilor Inspecției

Judiciare.

Astfel, o persoană interesată căreia Inspecția Judiciară i-a respins o sesizare, poate

utiliza o „cale de atac prevăzută de lege”, depunând o contestație la Completul de

examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar. Aceste două etape procedurale,

prevăzute de legea organică, reprezintă activități quasi-judiciare, întrucât conțin atât

șanse, cât și garanții ale apărării dreptului pretins încălcat, dar și rigori de formă,

conținut și termene de procedură.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența sa, interpretând

articolul 6§1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a stabilit că „dreptul la

un tribunal” (accesul liber la justiție) nu este unul absolut, poate fi limitat,

reglementarea sa fiind adesea variabilă în timp și în spațiu, în funcție de nevoile și

resursele comunității și ale indivizilor (cauzele Golder contra Regatului Unit al Marii

Britanii din 21 februarie 1975, §38, Ashingdane contra Regatului Unit din 28 mai

1985, §57). Condiția impusă constant de jurisprudența Curții în aplicarea articolului

6§1 din Convenție cere ca limitările operate de către statele contractante să nu

restrângă nejustificat accesul individului la un „tribunal” în măsura în care dreptul în

discuție să fie afectat în chiar substanța sa.

5

Astfel, instanța de recurs consideră că prima instanță just a reținut că reclamantul

Marcel Smochin a avut acces la un „tribunal”, iar legea organică i-a oferit 2 niveluri

de jurisdicție, atât cât a considerat legiuitorul Republicii Moldova suficient, astfel

încât dreptul acestuia nu este afectat în substanța sa. Această concluzie este fortificată

și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca

un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile

și convingătoare ale probabilității survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal,

fiind insuficiente niște simple bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH

împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene, cererea nr. 45572/00).

Prin urmare, analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate

supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că instanța de fond corect a considerat că acțiunea depusă de Marcel

Smochin este inadmisibilă, având în vedere că aceasta a fost formulată cu referire la

activitatea jurisdicțională reglementată printr-o lege organică specială - Legea nr.178

din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Or, prin hotărârea nr. 204/10 din 22 octombrie 2021 a Completului de examinare

a contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii i s-a explicat lui Marcel Smochin că, în cadrul examinării sesizării, s-a

stabilit că motivele invocate de autor nu reprezintă fapte ce ar putea constitui abateri

disciplinare în acțiunile judecătorului vizat, prevăzute de art. 4 alin.(1) al Legii cu

privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, iar decizia nr. 713s-1055p/m din

11 august 2021 a Inspecției judiciare este întemeiată.

În acest context, just prima instanță a menționat că, la depunerea contestației

împotriva hotărârii nr. 204/10 din 22 octombrie 2021 a Completului de examinare a

contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii, reclamantul Marcel Smochin greșit s-a bazat pe prevederile art.39

alin.(1) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25

iulie 2014, deoarece, din dispozițiile acestei norme, reiese că pot fi contestate la

Consiliul Superior al Magistraturii hotărârile Colegiului disciplinar emise în modul

stabilit de art. 36 alin. (1) al legii indicate, potrivit căruia Colegiul disciplinar poate

hotărî: a) constatarea abaterii disciplinare și aplicarea uneia dintre sancțiunile

disciplinare prevăzute la art. 6; b) constatarea abaterii disciplinare și sistarea

procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere

disciplinară; c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o

abatere disciplinară; d) încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării

depuse, când părțile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 19 alin. (4).

În speță, completul specilizat al instanței de fond corect a reiterat că, prin decizia

nr. 14/1 din 21 ianuarie 2022 a Colegiului disciplinar, contestația depusă de Marcel

Smochin a fost restituită, astfel încât aceasta nu se încadrează în categoria deciziilor

stabilite de art. 36 al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178

din 25 iulie 2014, pasibile de contestare în fața Consiliului Superior al Magistraturii

conform art.39 alin.(1) din aceeași lege.

În această ordine de idei, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că

i-a fost îngrădit accesul la justiție, întrucât în această situație cadrul normativ pertinent

6

instituie o dublă jurisdicție la examinarea sesizării, iar legiuitorul a optat doar pentru

posibilitatea contestării hotărârilor colegiului disciplinar privind rezultatul examinării

cauzei disciplinare adoptate în condițiile art. 36 alin. (1) al Legii nr.178 din 25 iulie

2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar nu și a hotărârilor

colegiului disciplinar privind restituirea contestației.

Distinct de aceste constatări, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prima instanță temeinic și legal

a ajuns la concluzia inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ depusă de

Marcel Smochin împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că prima instanță just a punctat că,

admisibilitatea/inadmisibilitatea unei acțiuni nu se limitează doar la temeiurile

menționate în special la art. 207 alin. (2) din Codul administrativ, ci presupune

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri certe și

concludente.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

fond este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit.b) și alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Marcel Smochin.

Se menține încheierea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Marcel Smochin

împotriva Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii cu

privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7