3ra-706/22 — contestarea actelor administrative

3ra-706/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-706/22

2-20013481-01-3ra-15072022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Natalia Ilașciuc și Agenția

pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Natalia Ilașciuc împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea

Pieței cu privire la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 31 ianuarie 2020, Natalia Ilașciuc a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței cu privire

la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată (vol. I.

f. d. 2).

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că directorul adjunct al

Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței a emis ordinul nr.

01 din 3 ianuarie 2020, prin care i s-a aplicat reclamantei sancțiune disciplinară sub

formă de avertisment.

Reclamanta a susținut că ordinul nominalizat este neîntemeiat și ilegal, bazat pe

interpretarea eronată a normelor de drept imperative și pasibil de a fi anulat din

următoarele circumstanțe.

Prin ordinul de angajare în funcția de inspector superior în cadrul Direcției

Control Metrologic subdiviziune al Agenției pentru Protecția Consumatorilor și

Supravegherea Pieței (APCSP), i-au fost aduse la cunoștință obligațiile și atribuțiile

de serviciu conform fișei de post, prevederile actelor legislative în vigoare, Constituția

Republicii Moldova.

1

Iar, ca și funcționar public de execuție a depus jurământ că va proteja interesele

primordiale ale cetățenilor acestei țări, prin combaterea și stoparea acțiunilor ilicite

ale persoanelor ce activează contrar prevederilor actelor legislative în limitele

drepturilor atribuite.

A menționat că la Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea

Pieței au fost înregistrare plângerile cu nr.3425 -R din 26 septembrie 2019, nr. 2493-

1 din 22 iulie 2019 și nr. 3421-0 din 26 septembrie 2019 cu privire la activitatea

Societății cu Răspundere Limitată „Kirsan”.

Iar conform pct.10 din fișa de post nr. 57 din 25 iulie 2018, scopul general al

funcției prevede realizarea politicii statului privind supravegherea metrologică a

mijloacelor de măsurare din domeniile de interes public, supravegherea pieței a

produselor preambalate, sticlelor utilizate ca recipient de măsură, produselor

petroliere, jocurilor de noroc și exercitarea funcțiilor de protecție a consumatorilor

conform responsabilităților direcției.

Deci, în baza delegației de control nr. 00266 din 19 decembrie 2019, a fost

efectuat un control de stat inopinat la compania de construcție a locuințelor ce aparține

Societății cu Răspundere Limitată „Kirsan Com” (adresa: mun. Chișinău. str. Hâjdeu

47). În cadrul examinării materialelor anexate la plângeri, al controlului efectuat, cât

și al audierii persoanelor responsabile din cadrul Societății cu Răspundere Limitată

„Kirsan Com”, faptele invocate s-au confirmat, fiind întocmit proces-verbal de

control conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat

asupra activității de întreprinzător.

Reprezentanții companiei de construcție au refuzat să semneze procesul-verbal de

control și toate actele procedurale aferente. Astfel, reclamanta, în virtutatea

atribuțiilor sale, a întocmit citații pentru a se prezenta la sediul APCSP, cât și în

scopul respectării prezumției nevinovăției a fost acordat termen pentru a fi prezentate

probe contrare celor declarate de petenți. Toate acțiunile procedurale au fost

coordonate cu șeful și șeful ierarhic superior în ordinea stabilită.

La 3 ianuarie 2020, șeful ierarhic superior emite pretinsul ordin în privința

reclamantei în baza notei de serviciu din 26 decembrie 2019, fără posibilitatea de a

pune explicații pe marginea notei, de a duce probe de rigoare, fiind obstrucționat

dreptul legitim la apărare.

Prin aceste acțiuni i-a fost lezată demnitatea și onoarea. Astfel, prin acțiunile

ilegale ale șefului ierarhic superior, reclamanta nu a beneficiat de garanțiile

procedurale adecvate în cursul procedurii împotriva acesteia. Prin urmare, consideră

că atât Ordinul emis împotriva sa, cât și pretinsele acțiuni ilicite imputate nu au fost

echitabile și că a fost încălcat art. 6 al Convenției CEDO (cauza Dmitrieva c.

Moldovei din 26 martie 2019, lipsa garanțiilor procedurale).

Reclamanta a solicitat anularea ordinului nr. 1 din 3 ianuarie 2020 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare emis de către directorul adjunct al Agenției pentru

Protecția Consumatorilor și Supravegherea pieței și repunerea în drepturi.

Prin hotărârea din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată drept neîntemeiată (vol. I, f. d. 150, 155-158).

La 2 iulie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Natalia Ilașciuc a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, iar

2

la 27 septembrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel

depusă de Natalia Ilașciuc. S-a casat integral hotărârea din 29 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care: s-a anulat

Ordinul nr. 01 din 3 ianuarie 2020 al directorului adjunct al Agenției pentru Protecția

Consumatorilor și Supravegherea Pieței ”cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” sub formă de avertisment. S-a încasat din contul Agenției pentru

Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței în beneficiul Nataliei Ilașciuc suma

de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, cerința privind încasarea

cheltuielilor de judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, pe fond, instanța de apel a reținut că Natalia Ilașciuc era

împuternicită să citeze persoanele pentru desfășurarea normală a procesului

contravențional, iar argumentul intimatului precum că pentru a expedia o citație era

necesară o procură, este unul neîntemeiat, or din moment ce a fost emisă delegația

nr. 00266 din 19 decembrie 2019 pentru efectuarea controlului inopinat la Societatea

cu Răspundere Limitată ”Kirsan-Com”, autoritatea intimată i-a acordat dreptul de

acționa în conformitate cu prevderile legale din numele autorității.

Astfel, instanța de control judiciar a constatat că angajatorul, contrar prevederilor

legale prevăzute la art. 118 alin. (2) Cod administrativ, nu a explicat modul de

exercitare a dreptului discreționar la aplicarea sancțiunii prevăzută de legislația în

vigoare.

De asemenea, instanța a apreciat critic argumentele expuse de intimat, care a

susținut că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost motivat suficient, or,

după cum a constatat instanța, în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu a fost

expusă abaterea disciplinară în mod concret, dar nici nu a fost justificată sancțiunea

disciplinară aplicată în privința lui Ilașciuc Natalia.

Privind suma pretinsă de apelantă spre compensare din contul intimatului, în

contextul în care s-a constat ilegalitatea actului individual defavorabil, instanța a

constatat că aceasta este reală, fiind de fapt achitată de către apelant avocatului, este

necesară în contextul realizării dreptului apelantului la apărare, garantat de art. 26 al

Constituției Republicii Moldova și art. 40 Cod administrativ, însă nu este rezonabilă

în raport cu volumul de lucru prestat de avocat în cadrul prezentei cauze,

complexitatea acestea, timpul utilizat pentru prestarea serviciilor de asistență juridică.

La 20 mai 2022, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței

a depus recurs împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, care

ulterior la 26 iulie 2022, a fost completat cu motivare, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii din 29 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că instanța de apel a încălcat

esențial normele de drept material, și anume nu a aplicat legea care trebuie să fie

aplicată, interpretând în mod eronat legea, care au atras după sine încălcarea în lanț

a drepturilor fundamentale ale Agenției.

A indicat că instanța de apel nu a luat în considerație că, din 11 ianuarie 2020,

intimata nu mai este angajată în cadrul Agenției pentru Protecția Consumatorilor și

3

Supravegherea Pieței, raporturile de muncă fiind încetate cu aceasta la 13 ianuarie

2020, în temeiul ordinului nr. 45p. Or, conform ordinului enunțat, intimatei i-au fost

achitate toate compensațiile, aceasta neavând careva pretenții, semnând în mod

deliberativ ordinul cu privire la demisie.

Subsidiar, a indicat că, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cât și în

instanța de apel, intimata nu a prezentat acte confirmative din care ar rezulta

cheltuielile suportate (aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca

depusă de către acesta, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în

cauză, precum și un calcul în acest sens). Mai mult, în cadrul ședințelor de judecată,

intimata își reprezenta interesele desinestătător, adică în lipsa avocatului.

La 23 mai 2022, Natalia Ilașciuc a depus recurs nemotivat, care ulterior, la 17

iulie 2022, a fost completat cu motivare, împotriva deciziei din 11 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată, cu concretizările

înaintate în fond.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că Colegiul civil al Curții de

Apel Chișinău a ajuns greșit la concluzia de a admite parțial cheltuielile de asistență

juridică, cu omisiunea prejudiciului moral cauzat, fapt prin care a încălcat și aplicat

eronat normele de drept material.

Astfel, în prezentul proces, recurenta nu este doar o persoană lezată într-un drept,

în sensul, art. 189 din Codul administrativ, dar are statut special și anume a fost

angajată la Agenția pentru protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, deci

drepturile sale de muncă au fost lezate în condițiile art. 354, art. 355 din Codul muncii.

Prin urmare, indiferent dacă acest litigiu se examinează în procedură generală sau în

contencios administrativ, recurenta nu și-a pierdut statutul sau de salariat al Agenției

pentru protecția consumatorilor și Supravegherea Pieței și nu pot fi neglijate normele

din Codul muncii și Codul civil.

În opinia recurentei, instanța de fond, cât și Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău au dat o apreciere incorectă

circumstanțelor și actelor solicitate de a fi anexate, deoarece urma să se țină cont de

interesele părții recurente, la caz dreptul salariatului de a nu fi discriminat, drept ce

este garantat de art. 43 din Constituție.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 mai 2022, fiind

notificată recurenților la 12 mai 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică. Decizia motivată din 11 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

4

notificată recurenților la 5 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică (vol. I, f.d. 222, 230).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au depus

recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința din 24 august 2022, Natalia Ilașciuc a solicitat respingerea cererii

de recurs depusă de Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței.

Până la examinarea admisibilității recursului, Agenția pentru Protecția

Consumatorilor și Supravegherea Pieței nu și-a valorificat dreptul său procedural și

nu a depus referință pe marginea cererii de recurs depusă de Natalia Ilașciuc.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile urmează a fi

declarate inadmisibile din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de

recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile

depuse de Natalia Ilașciuc și Agenția pentru Protecția Consumatorilor și

Supravegherea Pieței.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursurile depuse de Natalia Ilașciuc și Agenția pentru Protecția Consumatorilor

și Supravegherea Pieței se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6