2ra-946/22 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului, incasarea pensiei alimentare si a cheltuielilor judiciare

Dosarul nr. 2ra–946/22 2-20139641-01-2ra-07072022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. D. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca) Î N C H E I E R E 14 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Doina Inga împotriva lui Doina Gheorghe cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Doina Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 06 noiembrie 2020, Doina Inga s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Doina Gheorghe cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, s-a căsătorit cu Doina Gheorghe la 29 mai 2016, eveniment înregistrat și trecut în Registrul actelor de stare civilă cu numărul 281, iar din căsătorie au un copil minor, Xxxxx, născut la Xxxxx. În viziunea reclamantei, căsătoria cu Doina Gheorghe nu mai poate fi menținută și urmează a fi desfăcută din considerentul că nu mai au aceleași viziuni și scopuri în viață. Mai mult reclamanta a încercat să păstreze familia, însă din considerentul că pârâtul crea adesea situații de conflict, respectiv, a dispărut afecțiunea și dorința de 1 a mai avea o viață comună cu el. În context, reclamanta a menționat că locuiește împreună cu copilul minor într-un apartament ce-i aparține cu drept de proprietate, iar cheltuielile pentru serviciile comunale în mediu constituie suma de 2 000,00 de lei lunar.

A mai indicat că copilul are o vârstă fragedă de 1 an și 7 luni, și suferă de o afecțiune a pielii ”Xxxxxxxxx”, care se manifestă prin prezența unor plăgi profuse cu suprafața mare în regiunea pliurilor inghinale bilateral, rebele la tratament consecutiv timp de o lună, astfel copilul necesită investigații periodice la medicii specialiști și urmează tratamente costisitoare și de lungă durată. În urma investigațiilor la medicul neurolog, începând cu luna august 2020, la indicația medicului au avut loc investigații costisitoare, și prin urmare, la 20 octombrie 2020, copilului minor i-a fost stabilit diagnosticul ”Xxxxxxxxx”, recomandarea medicului fiind tratamentul de reabilitare prin kinetoterapie.

Reclamanta a mai relevat că cheltuielile pentru întreținerea și educația copilului minor sunt mari, unde se includ și serviciile comunale 2 000 de lei lunar, produsele alimentare 2 000 de lei lunar, îmbrăcăminte și încălțăminte de sezon (pentru 4 sezoane a câte 2 000 de lei – 8000 de lei anual), medicamente la necesitate și consultația medicilor 1 000 de lei lunar, în total, cheltuielile anuale stabilite pentru creșterea și dezvoltarea copilului constituie cel puțin 68 000 de lei, astfel că lunar pentru creșterea și dezvoltarea copilului, ambii părinții trebuie să dispună de suma minimă de 3 000 de lei. Suplimentar a menționat că, doar pentru medicamente și terci, prescrise de medici, care au fost procurate din farmacii, a suportat următoarele cheltuieli: în luna iulie - sumă de 3 260,87 de lei; în august – suma de 3 296,44 de lei; în septembrie suma de - 4 199,19 de lei; iar în octombrie suma de - 3 228,88 de lei.

A mai accentuat că pentru consultația specialiștilor, investigații, ședințe de reabilitare, din luna august până în luna octombrie, a suportat cheltuieli în sumă de 11 450 de lei. În prezent, fiind în perioada când ar fi trebuit să se afle în concediu de îngrijire a copilului minor, reclamanta este nevoită să muncească, din motiv că Doina Gheorghe manifestă dezinteres față de creșterea și educația copilului, această sarcină revenindu-i în exclusivitate ei. Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor Xxxxx cu mama și încasarea din contul lui Doina Gheorghe a pensiei pentru întreținerea copilului minor, Xxxxx, în mărime bănească fixă de 3 000 de lei, lunar.

Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cererea înaintată de către Doina Inga a fost admisă. A fost desfăcută căsătoria între Doina Inga și Doina Gheorghe, încheiată la 29 mai 2016, și înregistrată la Oficiul Stării Civile sector Râșcani, mun. Chișinău, cu numărul 281. A fost determinat domiciliul copilului minor Xxxxx cu mama acestuia Doina 2 Inga. A fost încasat de la Doina Gheorghe în beneficiul Ingăi Doina pensia pentru întreținerea copilului minor Xxxxx, în mărime fixă de 3 000,00 de lei, începând cu data adresării cererii în judecată – 06 noiembrie 2020 și până la atingerea majoratului de către copil. A fost încasată de la Doina Gheorghe în beneficiul Ingăi Doina suma de 5 000,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 140,00 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la momentul înaintării acțiunii.

A fost încasată de la Doina Gheorghe, în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1 080,00 de lei. Prin decizia din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Doina Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). Pentru a decide astfel, instanțele au conchis că acțiunea este întemeiată și urmează a fi admisă, cu desfacerea căsătoriei, deoarece s-a constatat cu certitudine că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare este imposibilă, având în vedere ordonanțele de protecție emise în privința lui Doina Gheorghe pe faptele aplicării violenței față de Doina Inga.

Referitor la determinarea domiciliului copilului minor, instanțele au remarcat că copilul locuiește cu mama și, conform avizului Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul Râșcani, condițiile de trai sunt bune, minorul fiind asigurat cu tot de ce are nevoie, și reieșind din vârsta fragedă a copilului și faptul că are o legătură psihologică și emoțională mai strânsă cu mama decât cu tata, domiciliul urmează a fi stabilit cu mama. Ținând cont de interesul superior al copilului, instanțele au conchis că cuantumul pensiei de 3000 de lei lunar, este unul real, necesar și rezonabil, reieșind din necesitățile copilului și prețurile existente pe piață, cu atât mai mult că acesta suferă de o afecțiune a pielii, iar tratamentele sunt costisitoare și de lungă durată.

În concluzie, instanțele au menționat că Doina Gheorghe nu a prezentat probe care ar confirma că este în imposibilitate de a munci pentru a oferi întreținerea corespunzătoare a copilului. Referitor la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanțele au concluzionat că cerința este întemeiată și urmează a fi admisă, deoarece in instanță interesele lui Doina Inga au fost reprezentate de către avocatul Marina Platon, iar suma de 5000 de lei este una reală, necesară și rezonabilă reieșind din complexitatea cauzei și volumul de lucru efectiv depus de avocat în cadrul procesului. La 24 iunie 2022, Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră a contestat cu recurs decizia din 31 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată, sau trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de 3 apel și hotărârea primei instanțe, deoarece de la naștere s-a preocupat de educația copilului minor și de întreținerea acestuia și nu se va eschiva pe viitor de la executarea obligațiunilor sale de părinte. A menționat că la materialele cauzei sunt anexate suficiente probe care demonstrează că participă financiar la întreținerea copilului său, iar suma dispusă spre încasare cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor, consideră că este în cuantum prea mare, or potrivit Biroului Național de Statistică, minimul de existență în orașe pentru semestrul I al anului 2020 pentru un copil de 1-6 ani a constituit 1 893,4 de lei, iar din solicitările lui Doina Inga practic toată întreținerea urmează să fie asigurată doar de el.

A mai menționat că este angajat la SRL ,,Magda-Tur” cu un salariu de 3500 de lei și respectiv este în imposibilitate de a achita 3000 de lei lunar. Nu este de acord nici cu încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, deoarece consideră că acestea nu au fost probate. La fel consideră că pricina urmează a fi restituită la rejudecare, deoarece a depus cerere reconvențională împotriva Ingăi Doina, care nu a fost examinată, deși a fost achitată și taxa de stat. La 08 august 2020, Doina Inga, prin intermediul avocatului Palamari Aliona a depus referință împotriva recursului declarat de către Doina Gheorghe, solicitând declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 31 martie 2022, expediată în adresa lui Doina Gheorghe la 26 aprilie 2022 (f.d.230, volumul - 2). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 4 inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră, nu pot duce la admisibilitatea recursului, or acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 5 al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Doina Gheorghe, prin intermediul avocatului Sergiu Barbăneagră. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6