2ra-969/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului de consumator

Dosarul nr. 2ra-969/22 2-20155349-01-2ra-13072022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Grozav Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton, O. Cojocaru, A. Panov ÎNCHEIERE 17 august 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Sîrbu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei Sîrbu împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de consumator pentru neconfirmarea transmiterii poștale, încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din data de 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Alexei Sîrbu, s-a menținut hotărârea din data de 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 09 decembrie 2020 Alexei Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” (în continuare ÎS „Poșta Moldovei”), prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului de consumator pentru neconfirmarea transmiterii scrisorii recomandate nr.RR206429283MD către Secretarul General al ONU Antonio Manuel de Oliveira Guterres, încasarea prejudiciului material în mărime de 62,00 lei și a prejudiciului moral în mărime de 200 000,00 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexei Sîrbu a indicat că la 24 iulie 2020 a expediat Secretarului General al ONU Antonio Manuel de Oliveira Guterres o scrisoare recomandată, cu aviz de recepție simplă sub nr.RR206429283MD. Pentru serviciul poștal a achitat costul serviciului în sumă de 62,00 lei în beneficiul ÎS „Poșta Moldovei”. La 30 octombrie 2020 Alexei Sîrbu a înaintat ÎS „Poșta Moldovei” reclamație privind prestarea serviciului necalitativ și obligarea prezentării originalului avizului de recepție, cu originalul semnăturii destinatarului scrisorii. La 16 noiembrie 2020 ÎS „Poșta Moldovei” a răspuns tardiv la reclamația reclamantului, menționând că nu poartă răspundere pentru neexecutarea livrării sub semnătura destinatarului, adică în original pe avizul de recepție.

Reclamantul a menționat că deși a achitat integral serviciul poștal, în sumă de 62,00 lei, nu a fost preîntâmpinat că ulterior nu va cunoaște despre faptul expedierii 1 și recepționării scrisorii. În cazul cunoașterii acestei informații reclamantul refuza serviciul poștal necalitativ. Alexei Sîrbu a susținut că nu este pentru prima dată când ÎS „Poșta Moldovei” prestează servicii necalitative și ca rezultat, pentru scrisorile pierdute, fiind restituite reclamantului prejudiciu material în sumă de 783 lei și 750 lei. Astfel, în legătură că ÎS „Poșta Moldovei” a răspuns evaziv și tardiv la reclamația reclamantului despre neacordarea serviciului calitativ, adică cu încălcarea perioadei de 14 zile de la data primirii reclamației, i s-a cauzat prejudiciu moral suplimentar, pe care îl solicită a fi încasat.

Prin hotărârea din data de 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru s-a respins a neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei Sîrbu împotriva ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului de consumator pentru neconfirmarea transmiterii poștale, încasarea prejudiciului material și moral. (f.d. 57,60-64) Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Alexei Sîrbu. ( f.d. 59) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 25 ianuarie 2022 a respins apelul declarat de către Alexei Sîrbu, a menținut hotărârea din data de 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.

96,97-101) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că trimiterea poștală a fost recepționată de către angajații oficiului poștal MD-2064, prelucrată conform Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30 decembrie 2016. Însă, dat fiind faptul că trimiterea poștală recomandată nr.RR206429283MD a fost expediată cu confirmare de primire simplă, iar confirmarea de primire simplă nu este supusă unor prelucrări particulare sau formalități de înregistrare la colectare, sortare, distribuire, ea se distribuie prin intermediul cutiilor poștale individuale, fără semnătură, duce la imposibilitatea de a confirma sau infirma livrarea acesteia.

Totodată, potrivit informației din sistemul de urmărire și localizare a trimiterilor poștale și potrivit răspunsului parvenit din partea operatorului desemnat din SUA, trimiterea poștală a fost livrată destinatarului la data de 21 iulie 2020. În aceste circumstanțe instanțele de judecată au concluzionat că ÎS „Poșta Moldovei” a prestat serviciul calitativ, deoarece prin scrisoarea nr.1387 din 08 septembrie 2020 oficiul poștal a expediat în adresa lui Alexei Sîrbu copia confirmării de livrare a scrisorii recomandate cu confirmarea de primire simplă nr.RR206429283MD, precum și originalul avizului de recepție, unde este indicat semnătura ca recepționat. Argumentul lui Alexei Sîrbu, precum că în temeiul Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, ÎS „Poșta Moldovei” tardiv a răspuns la reclamație, adică a încălcat termenul de 14 zile, a fost respins de către instanțele de judecată din motiv că legea invocată nu este aplicabilă cauzei.

Serviciile poștale sunt reglementate de Legea comunicațiilor poștale nr. 36 din 17 martie 2016 și Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30 decembrie 2016, potrivit cărora furnizorul de servicii poștale universale examinează și răspunde la reclamațiile utilizatorilor în cel mai scurt timp posibil, care nu trebuie să depășească 30 de zile de la data depunerii reclamației pentru trimiterile poștale interne, iar pentru trimiterile 2 poștale internaționale – termenul stabilit prin tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Cu referire la pretenția lui Alexei Sîrbu cu privire la repararea prejudiciului moral instanțele de judecată au menționat că în temeiul art. 2036 și art. 2037 din Codul civil aceasta nu este întemeiată, deoarece la materialele cauzei lipsesc careva acte confirmative cu privire la prejudiciul moral suferit de Alexei Sîrbu, având în vedere că acesta a primit un răspuns de la ÎS „Poșta Moldovei”.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Alexei Sîrbu, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. (f.d.105-108) În motivarea recursului Alexei Sîrbu a indicat că la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept procedural și material, instanțele de judecată au interpretat eronat Legea cu privire la protecția consumatorilor și au aplicat arbitrar și unilateral prevederile Legii comunicațiilor poștale și a Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30 decembrie 2016. Recurentul a menționat că instanțele de judecată nu au luat în vedere aspectele esențiale privind reglementările interne cu privire la protecția consumatorilor și în special cu privire la modalitatea de expediere și transmitere a corespondenței poștale recomandate.

Astfel, în opinia recurentului instanțele de judecată eronat au stabilit că relațiile dintre Alexei Sîrbu și ÎS „Poșta Moldovei” nu sunt relații reglementate de Legea cu privire la protecția consumatorilor, dar sunt niște relații sociale reglementate de Legea comunicațiilor poștale. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 25 ianuarie 2022, expediată recurentului prin intermediul oficiului poștal la data de 15 martie 2022, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.

Totodată, potrivit înscrierii din cererea lui Alexei Sîrbu de a lua cunoștință cu materialele dosarului rezultă că recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel la data de 10 mai 2022. ( f.d. 104) În aceste circumstanței rezultă că Alexei Sîrbu s-a conformat prevederilor legale și în termen, la 01 iulie 2022, a depus recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexei Sîrbu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Alexei Sîrbu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexei Sîrbu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexei Sîrbu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexei Sîrbu împotriva deciziei din data de 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. 4 Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5