2ra-969/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului de consumator

Dosarul nr. 2ra-969/22

2-20155349-01-2ra-13072022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Grozav

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton, O. Cojocaru, A. Panov

ÎNCHEIERE

17 august 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Sîrbu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexei Sîrbu împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului de consumator pentru neconfirmarea

transmiterii poștale, încasarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din data de 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Alexei Sîrbu, s-a menținut hotărârea din

data de 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 09 decembrie 2020 Alexei Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” (în continuare ÎS „Poșta

Moldovei”), prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului de

consumator pentru neconfirmarea transmiterii scrisorii recomandate

nr.RR206429283MD către Secretarul General al ONU Antonio Manuel de Oliveira

Guterres, încasarea prejudiciului material în mărime de 62,00 lei și a prejudiciului

moral în mărime de 200 000,00 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Alexei Sîrbu a indicat că la 24 iulie

2020 a expediat Secretarului General al ONU Antonio Manuel de Oliveira Guterres

o scrisoare recomandată, cu aviz de recepție simplă sub nr.RR206429283MD.

Pentru serviciul poștal a achitat costul serviciului în sumă de 62,00 lei în beneficiul

ÎS „Poșta Moldovei”.

La 30 octombrie 2020 Alexei Sîrbu a înaintat ÎS „Poșta Moldovei” reclamație

privind prestarea serviciului necalitativ și obligarea prezentării originalului avizului

de recepție, cu originalul semnăturii destinatarului scrisorii.

La 16 noiembrie 2020 ÎS „Poșta Moldovei” a răspuns tardiv la reclamația

reclamantului, menționând că nu poartă răspundere pentru neexecutarea livrării sub

semnătura destinatarului, adică în original pe avizul de recepție.

Reclamantul a menționat că deși a achitat integral serviciul poștal, în sumă de

62,00 lei, nu a fost preîntâmpinat că ulterior nu va cunoaște despre faptul expedierii

1

și recepționării scrisorii. În cazul cunoașterii acestei informații reclamantul refuza

serviciul poștal necalitativ.

Alexei Sîrbu a susținut că nu este pentru prima dată când ÎS „Poșta Moldovei”

prestează servicii necalitative și ca rezultat, pentru scrisorile pierdute, fiind restituite

reclamantului prejudiciu material în sumă de 783 lei și 750 lei.

Astfel, în legătură că ÎS „Poșta Moldovei” a răspuns evaziv și tardiv la

reclamația reclamantului despre neacordarea serviciului calitativ, adică cu

încălcarea perioadei de 14 zile de la data primirii reclamației, i s-a cauzat prejudiciu

moral suplimentar, pe care îl solicită a fi încasat.

Prin hotărârea din data de 14 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru

s-a respins a neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei

Sîrbu împotriva ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la constatarea faptului încălcării

dreptului de consumator pentru neconfirmarea transmiterii poștale, încasarea

prejudiciului material și moral. (f.d. 57,60-64)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Alexei

Sîrbu. ( f.d. 59)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 25 ianuarie 2022 a respins

apelul declarat de către Alexei Sîrbu, a menținut hotărârea din data de 14 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 96,97-101)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că

trimiterea poștală a fost recepționată de către angajații oficiului poștal MD-2064,

prelucrată conform Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30 decembrie 2016. Însă, dat fiind faptul că

trimiterea poștală recomandată nr.RR206429283MD a fost expediată cu confirmare

de primire simplă, iar confirmarea de primire simplă nu este supusă unor prelucrări

particulare sau formalități de înregistrare la colectare, sortare, distribuire, ea se

distribuie prin intermediul cutiilor poștale individuale, fără semnătură, duce la

imposibilitatea de a confirma sau infirma livrarea acesteia. Totodată, potrivit

informației din sistemul de urmărire și localizare a trimiterilor poștale și potrivit

răspunsului parvenit din partea operatorului desemnat din SUA, trimiterea poștală a

fost livrată destinatarului la data de 21 iulie 2020.

În aceste circumstanțe instanțele de judecată au concluzionat că ÎS „Poșta

Moldovei” a prestat serviciul calitativ, deoarece prin scrisoarea nr.1387 din 08

septembrie 2020 oficiul poștal a expediat în adresa lui Alexei Sîrbu copia

confirmării de livrare a scrisorii recomandate cu confirmarea de primire simplă

nr.RR206429283MD, precum și originalul avizului de recepție, unde este indicat

semnătura ca recepționat.

Argumentul lui Alexei Sîrbu, precum că în temeiul Legii nr. 105-XV din 13

martie 2003 privind protecția consumatorilor, ÎS „Poșta Moldovei” tardiv a răspuns

la reclamație, adică a încălcat termenul de 14 zile, a fost respins de către instanțele

de judecată din motiv că legea invocată nu este aplicabilă cauzei. Serviciile poștale

sunt reglementate de Legea comunicațiilor poștale nr. 36 din 17 martie 2016 și

Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30 decembrie 2016, potrivit cărora

furnizorul de servicii poștale universale examinează și răspunde la reclamațiile

utilizatorilor în cel mai scurt timp posibil, care nu trebuie să depășească 30 de zile de

la data depunerii reclamației pentru trimiterile poștale interne, iar pentru trimiterile

2

poștale internaționale – termenul stabilit prin tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte.

Cu referire la pretenția lui Alexei Sîrbu cu privire la repararea prejudiciului

moral instanțele de judecată au menționat că în temeiul art. 2036 și art. 2037 din

Codul civil aceasta nu este întemeiată, deoarece la materialele cauzei lipsesc careva

acte confirmative cu privire la prejudiciul moral suferit de Alexei Sîrbu, având în

vedere că acesta a primit un răspuns de la ÎS „Poșta Moldovei”.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Alexei Sîrbu, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare

în judecată. (f.d.105-108)

În motivarea recursului Alexei Sîrbu a indicat că la examinarea cauzei au fost

aplicate eronat normele de drept procedural și material, instanțele de judecată au

interpretat eronat Legea cu privire la protecția consumatorilor și au aplicat arbitrar

și unilateral prevederile Legii comunicațiilor poștale și a Regulilor privind prestarea

serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1457 din data de 30

decembrie 2016.

Recurentul a menționat că instanțele de judecată nu au luat în vedere aspectele

esențiale privind reglementările interne cu privire la protecția consumatorilor și în

special cu privire la modalitatea de expediere și transmitere a corespondenței

poștale recomandate.

Astfel, în opinia recurentului instanțele de judecată eronat au stabilit că relațiile

dintre Alexei Sîrbu și ÎS „Poșta Moldovei” nu sunt relații reglementate de Legea cu

privire la protecția consumatorilor, dar sunt niște relații sociale reglementate de

Legea comunicațiilor poștale.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 25

ianuarie 2022, expediată recurentului prin intermediul oficiului poștal la data de 15

martie 2022, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele dosarului

lipsește. Totodată, potrivit înscrierii din cererea lui Alexei Sîrbu de a lua cunoștință

cu materialele dosarului rezultă că recurentul a recepționat copia deciziei instanței

de apel la data de 10 mai 2022. ( f.d. 104)

În aceste circumstanței rezultă că Alexei Sîrbu s-a conformat prevederilor legale

și în termen, la 01 iulie 2022, a depus recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexei Sîrbu,

este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Alexei Sîrbu asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Alexei Sîrbu, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Alexei Sîrbu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexei Sîrbu împotriva

deciziei din data de 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

4

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5