2rac-124/22 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2rac-124/22 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2rac-124/22
Prima instanță: Judecătoria Strășeni sediul central - T. Andronic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, L.Pruteanu, I. Țurcan
ÎNCHEIERE
20 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni
„Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe
Acțiuni „Săiți” împotriva Firmei de Producere și Comerț „Lozana” Societate cu
Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a admis apelul declarat de Firma de Producere și Comerț „Lozana” Societate cu
Răspundere Limitată, s-a casat hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei
Strășeni, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca
tardivă,
c o n s t a t ă :
La 6 martie 2019 SA „Săiți” a depus cerere de chemare în judecată împotriva
FPC „Lozana” SRL cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că între SA „Săiți”, în calitate de furnizor și
FPC „Lozana” SRL, în calitate de cumpărător, la 14 septembrie 2005 a fost efectuată
tranzacția de vânzare-cumpărare a mărfii – vin „Cabernet” și „Merlot”, în sumă
totală de 93 005 de lei, conform facturii fiscale seria BN nr. 0198866 din
14 septembrie 2005, fără stabilirea unui termen limită de achitare.
A comunicat că pârâta a achitat doar parțial datoria, iar o perioadă îndelungată
de timp SA „Săiți” nu a solicitat oficial de la FPC „Lozana” SRL achitarea datoriei
restante, deoarece în discuțiile avute cu reprezentanții debitorului, ultimii afirmau că
vor achita datoria, însă, fără a indica o anumită dată.
Aproximativ doi ani administrația FPC „Lozana” SRL refuză orice discuție
cu administrația SA „Săiți”, iar în urma acestor inacțiuni se dovedește reaua-credință
a pârâtei privind achitarea datoriei survenită în urma livrării și recepționării de
marfă, care potrivit actului de verificare a datoriilor reciproce din 23 ianuarie 2019
este în mărime de 74 305 de lei.
La 5 octombrie 2018 SA „Săiți” s-a adresat către FPC „Lozana” SRL cu o
cerere privind inițierea procedurii de mediere a conflictului apărut, iar la
8 octombrie 2018 mediatorul autorizat Ana Iavorschi-Baidaus a comunicat
FPC „Lozana” SRL că în scopul soluționării conflictului, invită părțile pentru a
participa la procedura de mediere și a solicitat ca FPC „Lozana” SRL să informeze,
1
în termen de 15 zile de la data recepționării invitației referitor la acceptarea și
participarea la procesul de mediere.
La 11 decembrie 2018 mediatorul autorizat Ana Iavorschi-Baidaus a expediat
în adresa SA „Săiți” răspunsul prin care a comunicat că procedura de mediere nu a
avut loc, din motivul neprezentării reprezentantului debitorului FPC „Lozana” SRL
la procedura de mediere.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 8, 513, 514 Cod civil (în
vigoare la data tranzacției și până la 1 martie 2019), art. 166, 167 CPC.
A solicitat încasarea de la FPC „Lozana” SRL în beneficiul SA „Săiți” a sumei
de 74 305 de lei cu titlu de datorie și a taxei de stat.
În ședința de judecată în prima instanță din 24 septembrie 2019 FPC „Lozana”
SRL a depus referință, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca tardivă, invocând
excepția de tardivitate.
Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central
a fost admisă cererea depusă de FPC „Lozana” SRL cu privire la respingerea acțiunii
ca tardivă. A fost respinsă acțiunea ca fiind tardivă.
Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
recursul declarat de SA „Săiți”, casată încheierea din 26 septembrie 2019 a
Judecătoriei Strășeni sediul central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în fond.
La 21 februarie 2020 FPC „Lozana” SRL a depus cerere prin care a solicitat
scoaterea cererii de pe rol.
Prin încheierea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central au
fost respinse cererile depuse de FPC „Lozana” SRL cu privire la excepția de
tardivitate și scoaterea acțiunii de pe rol, ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu încheierea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Strășeni,
sediul central, la 11 martie 2020 FPC „Lozana” SRL a contestat-o cu recurs.
Prin încheierea din 14 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 4261
alin. (1) lit. e) CPC, a fost restituit recursul declarat de FPC „Lozana” SRL împotriva
încheierii din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central.
Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a
fost admisă acțiunea. Au fost încasate din contul FPC „Lozana” SRL în beneficiul
SA „Săiți” datoria contractuală în sumă de 74 305 de lei și cheltuielile suportate în
legătură cu plata taxei de stat în mărime de 2 800 de lei.
Nefiind de acord cu hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni,
sediul central, la 27 noiembrie 2020, în termenul legal, FPC „Lozana” SRL a
contestat-o cu apel.
Prin decizia din 10 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de FPC „Lozana” SRL, casată hotărârea din 28 octombrie 2020 a
Judecătoriei Strășeni, sediul central și emisă o nouă hotărâre de respingere ca tardivă
a acțiunii.
Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul depus de SA „Săiți”, s-a casat integral decizia din 10 iunie 2021 a Curții de
Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.
Cauza a fost trimisă la rejudecare pe motiv că instanța de apel nu s-a expus
asupra cererii de recurs depuse de FPC „Lozana” SRL la data de 11 martie 2020
împotriva încheierii din 28 februarie 2020.
2
Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de Firma de Producere și Comerț „Lozana” SRL, s-a casat hotărârea din 28
octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri
de respingere a acțiunii ca tardivă.
Verificând legalitatea hotărârii din 28 octombrie 2020 și a încheierii din 28
februarie 2020 ale Judecătoriei Strășeni, sediul central, instanța de apel a
concluzionat că cererea de chemare în judecată este depusă cu omiterea termenului
de prescripție.
În acest sens, instanța de apel a menționat că potrivit cererii de chemare în
judecată depusă de SA „Săiți” marfa a fost livrată către FPC „Lozana” SRL, în baza
facturii fiscale seria BN nr.0198866 din 14 septembrie 2005, fără stabilirea unui
termen limită de achitare. Instanța de apel a considerat eronate argumentele date,
or, conform pct.5.2.2 al contractului de vânzare cumpărare nr.32 din 21 iunie2005
între părți au fost stabiliți termenii limită de achitare a datoriei.
Potrivit pct.5.2.2 din contractul de vânzare-cumpărare nr.32 din 21 iunie 2005
a fost stabilită ordinea și termenul de achitarea și anume: 100%- în termen de 80 zile
bancare din data eliberării producției, iar data eliberării se consideră data indicată în
factura fiscală, adică 14 septembrie 2005 (f.d.6, 33-35, vol.I). 5
Potrivit pct.8.7 din contractul de vânzare-cumpărare nr.32 din 21 iunie 2005
contractul intră în vigoare la data semnării lui și acționează până la data de 31
decembrie 2005.
Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că cererea de chemare în judecată este
depusă cu omiterea termenului de prescripție, or, din contractul de vânzare-
cumpărare nr.32 din 21 iunie 2005 rezultă cu certitudine că contractul în care a fost
stabiliți termenii limită de achitare a fost valabil doar până la data de 31 decembrie
2005.
Reclamantul nu a depus cerere în judecată privind încasarea datoriei după
expirarea termenului limită de 80 zile stabilit de către părți în pct.5.2.2 din contractul
sus menționat. Cererea de chemare în judecată a fost înaintată peste 11 ani de la data
omiterii termenului de prescripție și după 14 ani de când a expirat termenul de
acțiune a contractului de vânzare-cumpărare nr.32 din 21 iunie 2005, iar o cerere de
repunere, în termen în temeiul art.116 CPC, nu a fost formulată de către SA „Săiți”.
La 23 mai 2022 SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, a declarat
recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 28 octombrie
2020.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel și-a depășit limitele
judecării apelului, contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, deoarece în cererea de
apel apelanta FPC „Lozana” SRL nu a solicitat respingerea acțiunii ca fiind depusă
tardiv. În opinia recurentei, hotărârea primei instanțe eronat a fost verificată sub
aspectul tardivității acțiunii.
În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură
civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu
recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă
aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.
3
Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva
deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de
acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,
aceasta este depusa de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu , care
are calitatea procesuală de reclamantă și este îndreptățită să o conteste, nefiind
depusă repetat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 14
decembrie 2021.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost notificată prin poșta
electronică reprezentantului recurentei SA „Săiți”, avocatului Adrian Crețu, la data
de 21 februarie 2022. Astfel, termenul pentru depunerea recursului urma să expire
la data de 22 aprilie 2022, însă având în vedere că în perioada 02 martie 2022- 01
aprilie 2022, în conformitate cu dispoziția nr. 5 din 02 martie 2022 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a fost suspendată de drept
examinarea de către instanțele de judecata a cauzelor civile și termenele de exercitare
a cailor de atac în cauzele civile au fost întrerupte, urmând să curgă noi termene,
prin urmare, completul de admisibilitate consideră în termen recursul declarat la
data de 23 mai 2022.
La 20 iunie 2022 Curtea Supremă de Justiție a notificat FPC „Lozana” copia
recursului motivat, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor
formulate în recurs.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către SA „Săiți”,
reprezentată de avocatul Adrian Crețu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei
de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
4
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian Crețu și, respectiv,
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către SA „Săiți”, reprezentată de avocatul Adrian
Crețu, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Săiți”, reprezentată de avocatul
Adrian Crețu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5