2rac-117/22 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului asupra marcii, repararea prejudiciului material, moral

2rac-117/22 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului asupra marcii, repararea prejudiciului material, moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-117/22

2-19179660-01-2rac-25052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Grozav

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca

ÎNCHEIERE

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Dumitru Guțu,

reprezentat de avocatul Grigore Ciubuc,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Dumitru Guțu (succesorul în drepturi al Întreprinderii Mixte „Beermaster” Societate

pe Acțiuni”) împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Kaufland”, intervenient

accesoriu Serviciul Vamal cu privire la constatarea încălcării drepturilor asupra

mărcii, repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de către Dumitru Guțu, s-a casat hotărârea din 29 aprilie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La data de 07 noiembrie 2019 ÎM „Beermaster” SA a depus cerere de chemare

în judecată împotriva SRL „Kaufland”, intervenient accesoriu Serviciul Vamal, prin

care a solicitat constatarea încălcării drepturilor asupra mărcii, repararea

prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că ÎM „Beermaster” SA își are

originile din anul 1906, fiind fondată de firma germană „TOPF” la Bălți.

În anii 1950 – 1960 întreprinderea a activat cu denumirea „Arcașul”, iar la 08

noiembrie 1995, în rezultatul reorganizării întreprinderii prin transformare, a fost

creată ÎM „Beermaster” SA, care este cunoscută ca producător în domeniul fabricării

berii, apelor minerale și băuturilor răcoritoare, care deține și un important portofoliu

de mărci înregistrate.

Din 10 septembrie 2003 este titularul mărcii comerciale nr. 12007/NOROC,

pentru produsele din clasa 32 – bere, băuturi din fructe, siropuri și alte preparate

pentru fabricarea băuturilor.

1

Berea cu denumirea „NOROC” este produsă de mai mult de 20 ani, fiind

comercializată și larg promovată pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv și on-

line.

Utilizarea continuă și efectivă a mărcii înregistrate „NOROC” de către

titularul – reclamant este probată prin facturi fiscale, care însoțesc livrarea

produselor, diploma de onoare de participare la Concursul internațional al berii în

or. Kiev, anul 2003, avizele sanitare pentru produsele alimentare emise de Serviciul

supravegherii de stat a sănătății publice și a Centrului de sănătate publică Bălți în

anii 2014, 2016, 2018, certificatele de conformitate emise de ÎS „Centrul de

Metrologie Aplicată și Certificare”, Instrucțiunea tehnologică privind fabricarea

berii blonde de 10,5% „NOROC”, aprobată de Centrul național de sănătate publică.

Reclamanta a afirmat că, în vederea asigurării protecției drepturilor, anual a

depus cereri de intervenție la Serviciul Vamal, în temeiul prevederilor art. 3021 din

Codul vamal, care au fost admise conform procedurilor legale.

Prin scrisoarea din 11 decembrie 2018 a fost acordată asistență vamală la

protecția bunurilor desemnate cu marca comercială 12007/NOROC pentru perioada

12 decembrie 2018 – 11 decembrie 2019.

La 30 septembrie 2019 a fost sesizată de un cumpărător, despre faptul că în

magazinele noi deschise ale SRL „Kaufland” este expus pentru comercializare

produsul – bere cu marca „NOROC” producător ÎM ”Bergenbier” SA, Județul Ilfov,

loc. Voluntari, șos. București Nord, nr.10B.

Acest fapt a fost confirmat prin procurarea produsului la 02 octombrie 2019

din magazinul Kaufland, ampasat în mun. Chișinău, bd. Decebal, nr. 99/2.

Reclamanta consideră că utilizarea fără consimțământul ÎM „Beermaster” SA

a unei mărci identice pentru produse identice prezintă o încălcare a drepturilor

exclusive ale reclamantei asupra mărcii înregistrate 12007/NOROC.

Reclamanta ÎM „Beermaster” SA a susținut că marca protejată pe teritoriul

Republicii Moldova nr. 12007/NOROC are funcția de a garanta consumatorului că

originea produsului aparține companiei producătoare ÎM „Beermaster” SA, care în

calitate de producător își asumă responsabilitatea pentru produs.

Caracterul distinctiv accentuat al mărcii nr. 12007 s-a constituit din utilizare

susținută, extinsă, activă pe piață și constituie un factor important care trebuie luat

în considerare la constatarea unui risc de confuzie din partea unor agenți noi pe piață,

care indubitabil ar dori să beneficieze de roadele renumelui ÎM „Beermaster” SA,

de valul de consumatori format și de locul pe piață dobândit.

Admiterea utilizării pe teritoriul Republicii Moldova a unei mărci identice

„NOROC” pentru bere contrafăcute induce în eroare consumatorul, diluează și

slăbește caracterul distinctiv al mărcii înregistrate de reclamantă, ca în final să creeze

o confuzie, să dezorienteze consumatorul final în privința produselor ÎM

„Beermaster” SA.

La data de 02 octombrie 2019 a formulat reclamații față de SRL „Kaufland”

și Serviciul Vamal, prin care a solicitat informația cu privire la cantitatea de marfă

cu marca „NOROC” importată, locul amplasării și valoarea ei, de a scoate din

rețeaua comercială produsele de bere cu marca „NOROC”, de a dispune distrugerea

lotului de produse cu marca „NOROC”, care aduc atingere drepturilor reclamantei

2

și a înceta oricare acțiuni cu produsele de marca „NOROC”, pentru produsele din

clasa 32.

Totodată, de la Serviciul Vamal a fost solicitată informația privind data, postul

vamal, cantitatea și valoarea mărfurilor importate de SRL „Kaufland” precum și

măsurile întreprinse ca rezultat al admiterii ilegale a acestui import.

SRL „Kaufland” nu a răspuns la solicitare, iar Serviciul Vamal a refuzat să

ofere informația cerută.

SRL „Kaufland” a continuat acțiunile de încălcare a drepturilor exclusive

asupra mărcii, iar acest fapt a fost constatat de executorul judecătoresc Valerian

Nistor, care a întocmit actul, prin care a stabilit prezența în magazinul „Kaufland”,

de pe bd. Decebal, nr. 99/2, mun. Chișinău a berii cu denumirea „NOROC”, pe când

în magazinul „Kaufland”, situat pe bd. Mircea cel Bătrîn, nr. 25/1, mun. Chișinău,

conform spuselor angajaților, pe rafturi berea deja nu era, fiindcă stocul se epuizase.

Cu referire la pretențiile față de Serviciul Vamal, acesta ilegal a admis

introducerea mărfii în țară, nu a avut nici o reacție conform art. 304 din Codul vamal.

Acțiunile de încălcare a dreptului asupra mărcii și de prejudiciere a

reclamantei a continuat, or, SRL „Kaufland” a continuat să comercializeze produsul

cu însemn identic cu marca înregistrată a ÎM „Beermaster” SA, ceea ce nu numai că

i-a oferit un profit nejustificat, dar, în egală măsură, a lipsit titularul mărcii de un

câștig, pe care l-ar fi avut în condițiile, în care nu s-ar fi produs faptele ilicite.

De asemenea, numele comercial al reclamantei are de suferit, ca urmare a

activităților pârâtei, care direcționează în mod greșit consumatorii ÎM „Beermaster”

SA spre alte produse ce nu corespund din punct de vedere calitativ, cu produsele

comercializate de acesta.

Între ÎM „Beermaster” SA și SRL „Kaufland” nu există legături sau acorduri

care ar permite ultimei să se folosească de marca înregistrată, aducând atingere

reputației mărcii înregistrate de ÎM „Beermaster” SA.

Prejudiciile suferite de titularul - reclamant sunt cu atât mai mari, cu cât

prezența acestuia pe piață este una importantă și de durată, care afectează beneficiul

său, atât prin câștigurile nejustificate ale celui cui săvârșește actele ce aduc atingere

mărcii, cât și prin pierderile de imagine suferite, prin diluarea prestigiului mărcii, în

urma actelor ilicite.

A solicitat constatarea încălcării drepturilor asupra mărcii 12007/NOROC,

obligarea SRL „Kaufland” să retragă din comercializare toate produsele - bere cu

denumirea „NOROC” și să le distrugă pe cont propriu, interzicerea SRL „Kaufland”

să utilizeze marca „NOROC”, pentru produsele din clasa 32, în oricare acte

comerciale pe teritoriul Republicii Moldova, încasarea de la SRL „Kaufland” în

beneficiul ÎM „Beermaster” SA a despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material

suportat, mărimea căruia va fi formulată după primirea informației reclamate și

obligarea pârâtei SRL „Kaufland” să publice pe site-ul www.kaufland.md

dispozitivul hotărârii judecătorești care va fi pronunțată.

La data de 13 noiembrie 2020 reclamanta ÎM „Beermaster” SA a depus cerere

privind înlocuirea reclamantei ÎM „Beermaster” SA cu Dumitru Guțu, or, cel din

urmă, la 11 mai 2020, prin decizia AGEPI nr. 3256, a devenit titularul de drept al

mărcii comerciale nr. 12007/NOROC.

3

Prin încheierea din 29 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a dispus înlocuirea reclamantului ÎM „Beermaster” SA cu succesorul lui în drepturi,

Dumitru Guțu. (f.d. 242-243, vol. I)

La data de 14 decembrie 2020 și 16 februarie 2021 Dumitru Guțu a depus

cereri de concretizare a pretențiilor, solicitând constatarea încălcării drepturilor

reclamantului asupra mărcii 12007/NOROC, încasarea de la SRL „Kaufland” a

prejudiciului material în sumă de 11 000 lei, a prejudiciului moral în mărime de

10 000 lei, cheltuielile pentru asistența juridică în valoare de 13 834,66 lei,

cheltuielile suportate pentru serviciile executorului judecătoresc în cuantum de 1 500

lei și taxa de stat în sumă de 330 lei.

Dumitru Guțu a menționat că a fost prejudiciat material, exprimat prin

consecințele economice negative ale acțiunii ilicite ale pârâtei SRL „Kaufland” în

perioada septembrie – octombrie 2019, când a introdus pe piață și efectiv a

comercializat bere cu denumirea „NOROC” în butelii de 3 litri.

Potrivit datelor contabilității SRL „Beermaster Brewery”, prin intermediul

căreia este comercializată berea „NOROC”, s-a constatat că în luna septembrie 2018

a fost comercializată bere „NOROC” cu capacitatea de 3 litri, în cantitate de 8 368

butelii cu valoarea de 236 863 lei, iar aceeași lună a anului 2019, deși numărul de

butelii comercializate a fost mai mare, încasările au fost mai mici cu 22 773 lei.

Aceeași situație s-a constatat în luna octombrie.

Astfel, dacă în luna octombrie 2018 s-au comercializat 6588 butelii de bere la

prețul de 182 487 lei, în luna octombrie 2019 s-au comercializat 6375 butelii la prețul

de 147 158 lei, adică încasările au fost cu 35 329 lei mai mici decât în aceeași lună

a anului 2018. În total încasările reclamantului în aceste 2 luni s-au micșorat cu

58 000 lei.

Dumitru Guțu a susținut că încasările reclamantului s-au micșorat dat fiind

intervenirea pe piață a SRL „Kaufland” cu comercializarea berii cu denumirea

„NOROC”.

Din datele prezentate de pârâtă, nu a fost posibilă determinarea cantității de

bere comercializată și beneficiul efectiv obținut ca urmare a comercializării berii cu

marca „NOROC”, de aceea prejudiciul material cauzat titularului mărcii a fost

calculat reieșind din 20% din încasările ratate de reclamant, ca rezultat al

comercializării de către pârâtă a berii „NOROC” în lunile septembrie – octombrie

2019, ceea ce constituie 11 000 lei.

Prin importul și comercializarea berii „NOROC” SRL „Kaufland” a cauzat

acestuia un prejudiciu moral, folosind neautorizat semnul identic, care a adus

prejudicii mărcii comerciale „NOROC”, precum și a prejudiciat valoarea ei

decizională în comportamentul consumatorului.

Utilizarea ilegală de către pârâtă a denumirii identice cu marca „NOROC”,

pentru produse identice, efectiv comercializate pe teritoriul Republicii Moldova,

devalorizează investițiile promoționale și reduce valul de consumatori ai titularului

de marcă.

Prin hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Guțu (succesorul în

drepturi al Întreprinderii Mixte „Beermaster” Societate pe Acțiuni”) împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Kaufland”, intervenient accesoriu Serviciul

4

Vamal cu privire la constatarea încălcării drepturilor asupra mărcii, repararea

prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 14, 24-37, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că SRL

„Kaufland” a comercializat în magazinele sale amplasate în Republica Moldova bere

cu marca comercială „NOROC” a SA „Bergenbier”, care este producător din

România, deși în Republica Moldova titularul mărcii comerciale „NOROC” pentru

produsele din clasa 32 potrivit clasificării internaționale a produselor și serviciilor

în scopul înregistrării mărcilor (CIPS) – bere, băuturi nealcoolice, ape minerale și

gazoase, băuturi din fructe și sucuri din fructe, siropuri și alte preparate nealcoolice

pentru fabricarea băuturilor, apariție lui Dumitru Guțu (succesor în drepturi al ÎM

„Beermaster” SA)

Totodată, instanța de fond a menționat că pentru a se constata încălcarea

dreptului la marcă sau folosirea fără drept a unui semn (a unei mărci), de către un

terț, trebuie stabilite unele condiții: să existe identitate/similaritate între marcă și

semnul folosit, să existe asemănare sau identitate între produsele/serviciile, pe care

le protejează marca și produsele/serviciile, pe care se aplică semnul; asemănările sus

menționate să producă un risc de confuzie, care include și riscul de asociere;

utilizarea semnului similar cu o marcă să aducă prejudicii titularului mărcii. Aceste

condiții nu au fost întrunite în prezenta speță, ori nu au fost prezentate probe

pertinente care ar demonstra contrariul.

De asemenea, Serviciul Vamal a confirmat că în perioada 12 decembrie 2018-

11 decembrie 2019 s-a stabilit pe teritoriul Republicii Moldova produsul cu marca

„NOROC” al unui alt titular decât cel înregistrat în Registrul Național al Mărcilor,

iar organul vamal nu a constatat la momentul importului produselor vizate o posibilă

încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, fapt care a generat, din

necunoaștere a SRL „Kaufland” pentru o perioadă scurtă de timp comercializarea

berii „NOROC” a producătorului SA „Bergenbier”.

Astfel, reieșind din prevederile art. 72 din Legea privind protecția mărcilor nr.

38 din 29 februarie 2008, prima instanță a concluzionat că din lipsa necunoașterii

informației de către SRL „Kaufland” precum și absența motivelor rezonabile de a

cunoaște despre încălcarea drepturilor asupra mărcii „NOROC”, nu pot fi stabilite

careva despăgubiri.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, prima instanță a

stabilit că în corespundere cu capitolul IV al Regulamentului Național al Mărcilor,

marca comercială R 12007 a fost cesionată lui Dumitru Guțu la 11 mai 2020,

respectiv, dreptul privind repararea prejudiciului moral nu a fost cesionat de ÎM

„Beermaster” SA lui Dumitru Guțu, ori nu a fost prezentată vre-o tranzacție sau

hotărâre în acest sens, iar repararea prejudiciului moral se referă la titularul de drept,

dar nu la marcă.

Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore Ciubuc, în termen, a depus

cererea de apel împotriva hotărârii din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Dumitru Guțu.

5

S-a casat hotărârea din 29 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

și s-a emis o nouă hotărâre.

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru

Guțu (succesorul în drepturi al Întreprinderii Mixte „Beermaster” Societate pe

Acțiuni”) împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Kaufland”, intervenient

accesoriu Serviciul Vamal cu privire la constatarea încălcării drepturilor asupra

mărcii, repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Dumitru Guțu (succesor în drepturi al

ÎM „Beermaster” SA) asupra mărcii 12007 NOROC.

În rest s-a respins acțiunea.

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că executorul

judecătoresc Valerian Nistor, efectuând o ieșire la fața locului, a constatat cu

certitudine că în magazinul Kaufland, situat în mun. Chișinău, bd. Decebal, nr. 99/2,

era pusă în vânzare berea de marca „NOROC” produsă de compania din România

SA „Bergenbier”, fiind întocmit Actul de constatare a faptelor și stărilor de fapt din

01 noiembrie 2019 și trei fotografii făcute în interiorul magazinului, iar SRL

„Kaufland” nu a negat veridicitatea și autenticitatea constatării din acest act.

Însăși, SRL „Kaufland” a recunoscut că a încălcat dreptul lui Dumitru Guțu

(succesorul în drepturi al ÎM „Beermaster” SA) asupra mărcii comerciale „NOROC”

și a întreprins măsurile necesare pentru încetarea comercializării berii „NOROC”

produsă și importată din România, fapt ce se denotă din mesajele de e-mail interne,

operate între persoanele responsabile a SRL „Kaufland” și SCS „Kaufland

România”, fiind dispusă retragerea completă din vânzare a articolului 02301260

„NOROC” 4,5 %.

Astfel, reieșind din circumstanțele stabilite raportate la normele legale,

instanța de apel a ajuns la concluzia că este întemeiată pretenția lui Dumitru Guțu

privind constatarea încălcării dreptului asupra mărcii nr. 12007 „NOROC”.

La data de 06 mai 2022 Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore

Ciubuc, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea în această parte a unei

noi hotărâri privind compensarea prejudiciului material și moral, a cheltuielilor de

judecată și pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 13 834,66 lei, cheltuieli

pentru serviciile acordate de către executorul judecătoresc în sumă de 1500 lei și

cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în instanța de fond, apel și recurs în sumă de

740 lei.

În motivarea recursului a invocat că au fost prezentate probe concludente și

pertinente care demonstrează că prin comercializarea berii de marca „NOROC”

SRL „Kaufland” i-a cauzat prejudicii material și moral, însă instanțele ierarhic

inferioare nu le-au apreciat la justa lor valoare, fiind emise soluții ilegale și

neîntemeiate.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

6

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Dumitru Guțu, care are calitatea procesuală de reclamant

și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 15

decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

reprezentantului recurentului Dumitru Guțu, avocatului Grigore Ciubuc la data de

10 martie 2022 prin intermediul poștei electronice. (f.d. 83, vol. II)

Astfel, recursul declarat la 06 mai 2022 de către Dumitru Guțu, reprezentat de

avocatul Grigore Ciubuc, este în termen.

La data de 25 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat participanților

la proces copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință

asupra criticilor formulate în recurs. (f.d. 111, vol. II)

La data de 15 iunie 2022 SRL „Kaufland”, reprezentată de avocatul Iulian

Pașatii a depus referință, solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs

înaintată de către Dumitru Guțu, sau respingerea ca fiind neîntemeiată.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Dumitru Guțu,

reprezentat de avocatul Grigore Ciubuc, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

7

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore Ciubuc, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore Ciubuc și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore

Ciubuc, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Dumitru Guțu, reprezentat de avocatul Grigore

Ciubuc, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

8