2ra-733/22 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-733/22 2-19166253-01-2ra-23052022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Șușchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău ÎNCHEIERE 06 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iordan Comur, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Întreprinderea cooperatistă de alimentație publică ,,COOPALIMENTARA” a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum împotriva lui Iordan Comur, Vitalie Sanduța, intervenienți accesorii Victor Șaptefrați, Inspectoratul General al Poliției cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 03 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Iordan Comur, reprezentat de avocatul Igor Ciur, s-a menținut hotărârea din data de 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 17 octombrie 2017 ÎCAP ,,COOPALIMENTARA” a UCCC a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iordan Comur, Vitalie Sanduța, intervenienți accesorii Victor Șaptefrați și Inspectoratul General al Poliției, prin care a solicitat încasarea datoriei în mărime de 49 250 lei și a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu achitarea taxei de stat în mărime de 1 477,5 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată ÎCAP ,,COOPALIMENTARA” a UCCC a invocat că deține autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01501 din 16 ianuarie 2018 și autorizația de funcționare a parcării auto cu plată nr.01562 din 17 ianuarie 2019, administrând o parcare auto specializată cu un nivel sporit de securitate, acces limitat al terțelor și asigurarea condițiilor necesare pentru asigurarea integrității corpurilor delicte. Întreprinderea a menționat că începând cu luna ianuarie 2017 primește la parcarea specializată pentru păstrare corpurile delicte - mijloacele de transport, reținute de organele de urmărire penală și agenții constatatori în cadrul cauzelor penale și contravenționale.

ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a relatat că, în temeiul actului de primire la păstrare a unității de transport nr. 1568, la 10 februarie 2019, orele 21:20, a primit de la inspectorul de poliție SDAR al SSTCR DP mun. Chișinău la păstrare, în parcarea 1 specializată din str. Otovasca 19a, mun. Chișinău, automobilul de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx. Temei pentru reținerea și aducerea automobilului la o parcare specializată cu plată cu înlăturarea șoferului Vitalie Sanduța de la conducere, a servit faptul aflării acestuia în stare de ebrietate și comiterea unui accident rutier. Pe cazul dat, organul de urmărire penală a pornit în privința lui Vitalie Sanduța urmărirea penală în baza art. 2641, alin.(1) din Codul penal, fiind întocmit și procesul- verbal cu privire la contravenție în baza art.242 din Codul contravențional.

Automobilul de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx nu a fost recunoscut în calitate de corp delict și nu a fost anexat la materialele cauzei penale vizate și, drept urmare, prin scrisoarea șefului SSTCR a DP mun. Chișinău din 11 februarie 2019 s-a permis eliberarea acestui vehicul lui Vitalie Sanduța. Însă, din motive necunoscute Vitalie Sanduța nu s-a prezentat la parcarea specializată din str. Otovasca 19a, mun. Chișinău pentru a ridica autovehiculul, iar ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a fost pusă în situația de a prelungi păstrarea acestuia din cont propriu. Conform adeverinței Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a IP „Agenția Servicii Publice” nr.TC 0050443 din 26 iunie 2019 în calitate de proprietar al automobilului de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx figurează Iordan Comur, însă nici proprietarul automobilului nu s-a adresat la parcare pentru a-l ridica.

Mai mult, Viorica Comur, soția lui Iordan Comur, răspunzând la cererea prealabilă, a menționat că a înstrăinat automobilul lui Victor Șaptefrați printr-o procură corespunzătoare și consideră că nu este obligată să poarte răspundere legată de acest vehicul. Potrivit art. 439, alin. (5) din Codul contravențional vehiculul parcat se restituie proprietarului, posesorului sau reprezentantului lui legal imediat după înlăturarea temeiurilor pentru aducerea la parcare, prevăzute la alin.(1) și (2). Cheltuielile de aducere și de staționare a vehiculului la parcare sunt suportate de contravenient. ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC a susținut că Iordan Comur ca proprietar de jure al automobilului depozitat și Vitalie Sanduța ca posesor al automobilului au beneficiat de serviciile de depozit prestate în avans din cont propriu de către ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC.

Poziția Vioricăi Comur, expusă la cererea prealabilă, precum că „de facto” automobilul de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx a fost vândut lui Victor Șaptefrați în baza unei procuri generale, și Iordan Comur nu poartă răspundere pentru serviciile de depozitare a vehiculului, nu este admisibilă, deoarece pentru a avea loc transferul dreptului de proprietate între persoane, urmează a fi încheiat un contract translativ de proprietate, iar o procură nu constituie temei de recunoaștere a dreptului de proprietate. Nerespectarea de către Iordan Comur a formei tranzacției de vânzare-cumpărare a automobilului de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx, acesta ,,de jure” așa și a rămas în proprietatea lui Iordan Comur și ultimul în temeiul art.500, alin.(6) din Codul civil este obligat să îngrijească și să întrețină proprietatea sa și să nu transmită această obligațiune ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC.

Totodată, din procura nr.3023 din 20 august 2018 nu rezultă că Iordan Comur a transmis lui Victor Șaptefrați și obligațiunea de a îngriji vehiculul și doar drepturile de a încheia tranzacții din numele lui și de a-l conduce, astfel obligațiunea de a întreține automobilul nu a fost transmisă altei persoane. În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă la 26 iulie 2019 în adresa lui 2 Iordan Comur și lui Vitalie Sanduța au fost expediate cererile prealabile nr. 173 și nr. 174, prin care li s-a propus benevol în decurs de 15 zile să stingă creanța formată față de ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC în mărime de 34 650 lei cu ridicarea autoturismului de la parcarea cu plată. Scrisoarea adresată lui Vitalie Sanduța a fost restituită cu mențiunea „nereclamată”.

Prin scrisoarea din 05 august 2019 soția lui Iordan Comur a refuzat să achite serviciile acordate de depozit și să ridice automobilul soțului de la parcare, menționând că prin procură 1-a înstrăinat lui Victor Șaptefrați și nu pretinde la automobil. ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC în decurs de 240 de zile și-a îndeplinit obligațiunile sale în ceea ce privește asigurarea integrității bunurilor mobile, astfel este în deplin drept de a solicita recuperarea cheltuielilor suportate conform tarifelor stabilite și anume intrarea pe teritoriul parcării - 450 lei; păstrarea în termen până la 5 zile — 15 lei ora; păstrarea în termen mai mult de 5 zile - 200 lei/zi, iar în total pentru păstrarea automobilului de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx, în perioada 10 februarie 2019 – 07 octombrie 2019, în total 240 zile constituie 49 250 lei.

Prin hotărârea din data de 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de ÎCAP „COOPALIMENTARA” a UCCC, s-a încasat în mod solidar din contul lui Iordan Comur și lui Vitalie Sanduța în beneficiul ÎCAP ,,COOPALIMENTARA” a UCCC suma datoriei în mărime de 49 250,00 lei, cheltuielile juridice în sumă de 100,00 lei, cât și taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 1 477,50 lei, în total suma de 50 827,50 lei. (f.d. 122-128, vol. I) Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Iordan Comur, reprezentat de avocatul Igor Ciur. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 03 februarie 2022 a respins apelul declarat de către Iordan Comur, a menținut hotărârea din data de 24 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

(f.d. 193,194-206, vol.I) Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că ÎCAP „Coopalimentara” a UCCC la 10 februarie 2019, ora 21.20 a primit spre păstrare în parcarea specializată din str. Otovasca 19a, mun. Chișinău, de la inspectorul de poliție SDAR al SSTCR DP mun. Chișinău, automobilul de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx, temeiul reținerii, aducerii automobilului la o parcare specializată cu plată și înlăturarea de la conducere a șoferului Vitalie Sanduța a servit faptul că acesta se afla la volan în stare de ebrietate și a comis un accident rutier. Pe cazul dat a fost pornită urmărirea penală în privința lui Vitalie Sanduța. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 noiembrie 2019 Vitalie Sanduța a fost condamnat în baza art. 2641, alin. (1) din Codul penal.

Totodată, instanțele de judecată au menționat că potrivit adeverinței Direcției identificare și înmatriculare a mijloacelor de transport a ASP nr.TC 0050443 din 26 iunie 2019, proprietarul automobilului de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx este Iordan Comur. Astfel, în temeiul art. 500, alin. (6), art. 1539, art. 1979, alin. (1) din Codul civil în colaborare cu art. 383, alin. (1), art. 439, alin. (1) din Codul contravențional instanțele de judecată au concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată, deoarece deși prin scrisoarea șefului al SSTCR a DP mun. Chișinău din 11 februarie 2019 s-a permis eliberarea lui Vitalie Sanduța a automobilului de model „MAZDA 3” cu numărul de înmatriculare xxxxx, nici acesta și nici proprietarul Iordan 3 Comur nu au ridicat automobilul de la parcare.

ÎCAP „Coopalimentara” a UCCC a fost pusă în situația de a depozita automobilul în perioada 10 februarie 2019 - 07 octombrie 2019, pârâții având obligația să achite datoria acumulată solidar. Argumentul precum că Iordan Comur nu poartă răspundere legată de acest vehicul, deoarece l-a vândut, a fost respins de către instanțele de judecată, ori prin procura nr.3023 din 20 august 2018 Iordan Comur l-a împuternicit pe Victor Șaptefrați cu vânzarea automobilului la prețul și condițiile stabilite de ultimul, cu dreptul de a scoate mijlocul de transport de la evidența biroului tehnic de evidență, cu dreptul de a primi pașaportul tehnic, sau duplicatul pașaportului tehnic al mașinii, cu dreptul încheierii contractului de folosință cu titlu gratuit, cu dreptul primirii mandatului, cu dreptul conducerii automobilului și traversării frontierei, deci nu i-a transmis și dreptul de a întreține automobilul.

Instanța de apel a examinat argumentul apelantului precum că instanța de fond la emiterea hotărârii contestate a încălcat normele de drept procedural prin privarea pârâtului la dreptul de pledoarii. Aici, instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei Iordan Comur și avocatul său Igor Ciur au fost înștiințați legal despre data, ora și locul ședinței de judecată contrasemnătură în recipisă (f.d.84, vol.I), însă la ședința de judecată nu s-au prezentat, iar motivele neprezentării nu au fost comunicate instanței de judecată (f.d. 116-117, vol.I). Totodată a reținut că deși ședința de judecată a fost stabilită pentru data de 24 mai 2021, ora 11.50, însă din motivul alertei cu bombă la Judecătoria Chișinău sediul Centru ședința de judecată a început cu întârziere la 12.15, în prezența reprezentantului intimatului și în lipsa părților absente la proces, care au fost citate legal.

În aceste circumstanțe instanța de apel a respins argumentul invocat, deoarece neprezentarea la examinarea cauzei este imputabilă exclusiv lui Iordan Comur și avocatului său Igor Ciur. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Iordan Comur, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond, invocând că cauza a fost judecată în absența unui participant la proces, căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora șediței de judecată. În susținerea recursului Iordan Comur a menționat că instanța de apel unilateral și neobiectiv a apreciat circumstanțele cauzei, probele și înscrisurile anexate și cercetate pe parcursul examinări cauzei, inclusiv și faptul că reprezentantul întreprinderii intimate a confirmat că a fost alertă cu bombă, deci instanța de apel urma din oficiu să caseze hotărârea instanței de fond cu remiterea cauzei la rejudecare.

În opinia recurentului prin desfășurarea ședinței de judecată cu întârziere de 30 minute, fără înștiințarea pârâtului și a reprezentatului său i s-a încălcat dreptul la apărare, prin nerespectarea procedurii de citare. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 03 februarie 2022, expediată participanților la proces la data de 21 martie 2022. (f.d.207, vol.I) Iordan Comur s-a conformat prevederilor legale și la 03 mai 2022 a depus recurs împotriva deciziei din data de 03 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în 4 acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Iordan Comur, este inadmisibilă pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Iordan Comur, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Iordan Comur, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios 5 administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iordan Comur, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Iordan Comur împotriva deciziei din data de 03 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 6