2ra-727/22 — constatarea faptului de rudenie

Dosarul nr.2ra-727/22

2-20031049-01-2ra-23052022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: O. Dvornic)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Andon Maxim, reprezentat de

avocatul Cravcesco Vadim,

în cauza civilă, la cererea depusă de petiționarul Andon Maxim, persoana

interesată Agenția Servicii Publice privind constatarea faptului raportului de

rudenie,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, prin care

s-a respins apelul declarat de Andon Maxim și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021

c o n s t a t ă :

La 03 martie 2020, Andon Maxim a depus o cerere, concretizată ulterior,

privind constatarea faptului că Dorogan (Ciubida) Maria Nicolae născută la XXX și

decedată la 15 martie 2002 și Ciubida Liudmila născută la XXX și decedată la 19

noiembrie 2018, au fost surori.

În motivarea cererii petiționarul Andon Maxim, a indicat faptul că s-a născut la

data de XXX în or. Chișinău, părinții Andon Victor și Dorogan (Ciubida) Maria.

Mama petiționarului, Dorogan (Ciubida) Maria s-a născut în satul Dercăuți

r-nul Soroca la XXX și decedată la 15 martie 2002. Conform extrasului de căsătorie

EC-I 0781206 eliberat la 06 decembrie 2018 Ciubida Maria a înregistrat căsătoria

cu Dorogan Victor, iar după căsătorie a luat numele de familie a soțului.

Conform adeverinței de căsătorie nr. 352200 din 22 iunie 1967 Dorogan

(Ciubida) Maria a înregistrat căsătoria cu Andon Victor, iar după căsătorie și-a

păstrat numele de familie Dorogan.

Bunica petiționarului din partea mamei, Ciubida Ana Andrei a avut două fete:

Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila aceasta din urmă născută la XXX și

decedată la 19 noiembrie 2018.

Astfel, Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila au fost surori, și la

ambele patronimicul este Nicolae.

După decesul Ciubida Liudmila, petiționarul s-a adresat notarului public Soltan

1

Roman cu sediul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn 5/3 privind deschiderea

succesiunii, însă notarul l-a informat, că nu este posibil, deoarece lipsesc date

despre rudenie cu defuncta, Ciubida Liudmila.

Andon Maxim a indicat că a făcut mai multe interpelări la Primăria satul

Zgurița, Serviciul Arhivă r-nul Soroca, Serviciul de Stat de Arhivă și nemijlocit la

ultimul loc de muncă a defunctei Î.S. Fabrica de Sticlă din Chișinău, însă unele

interpelările au rămas fără răspuns.

Serviciul Stare Civilă a eliberat avizul privind constatarea lipsei actului de

naștere a defunctei Ciubida Liudmila, ulterior a fost depusă și cerere privind

reconstituire/înregistrarea ulterioară a actului de stare civilă, iar prin avizul din

14.02.2020 nr. 1041 a Agenției Servicii Publice s-a constatat imposibilitatea privind

reconstituirea/înregistrarea ulterioară a actului de naștere pe numele Ciubida

Liudmila pe cale administrativă.

Astfel, este nevoie să se constate faptul raportului de rudenie și anume că

Dorogan (Ciubida) Maria Nicolae XXX și decedată la 15 martie 2002 și Ciubida

Liudmila Nicolae născută la XXX și decedată la 19 noiembrie 2018, au fost surori,

în scopul deschiderii succesiunii.

Întrucât, reconstituirea certificatului de naștere pe numele Ciubida Liudmila pe

cale administrativă este imposibilă, unica cale este depunerea prezentei cereri

privind constatarea faptului raportului de rudenie.

Faptul că Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila au fost surori, se

atestă prin certificatul de naștere eliberat pe numele Dorogan (Ciubida) Maria, unde

în calitate de mamă este indicată Ciubida Ana Andrei, la fel și în certificatele de

asigurare benevolă din 27 august 1988 sunt indicați ca beneficiari Ciubida Liudmila

Nicolae și Ciubida Ana Andrei; Certificatul cu privire la dreptul de moștenire, prin

care moștenitorul averii Ciubida Ana Andrei este Ciubida Liudmila; certificatele,

chitanțele și cecurile probează cheltuielile suportate de petiționar pentru

înmormântarea Liudmilei Ciubida; procura eliberată de Ciubida Liudmila

petiționarului privind ridicarea pensiei de la oficiul poștal precum și prin

circumstanțele pertinente, inclusiv depozițiile martorilor.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021

cererea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că constatarea unui fapt juridic

poate fi solicitat în procedura specială numai în cazul în care organul competent, în

dependență de faptul solicitat, este în imposibilitate și/sau refuză să efectueze

acțiunile corespunzătoare și dacă petiționarul nu are altă posibilitate să realizeze

ceea ce se solicită a fi constatat.

Prin avizul Serviciului Stare Civilă privind constatarea lipsei actului de stare

civilă eliberat la data de 06 decembrie 2018 s-a confirmat că actul de naștere pe

numele Ciubida Liudmila născută la XXX în satul Zgurița r-l Drochia nu a fost

identificat.

Prin avizului nr. 1041 din 14 februarie 2020 Serviciul Stare civilă Ciocana

mun. Chișinău s-a constatat imposibilitatea privind reconstituirea/înregistrarea

ulterioară a actului de naștere pe numele Ciubida Liudmila pe cale administrativă.

Prin scrisoarea nr. 01/C-97/20 din 19.02.2020 Agenția Servicii Publice

informează că pentru elucidarea aspectului existenței sau inexistenței actului de

2

naștere pe numele Ciubita Liudmila, ca fiind născută în XXX în loc Zgurița r-nul

Drochia, a fost supus verificării fondul arhivistic al registrelor actelor de stare civilă

pe perioada respectivă, ca rezultat fiind constatată lipsa actului de naștere pe numele

persoanei vizate, însă registrul de naștere pe anul 1945 este păstrat integral.

Instanța de fond a constatat că deși petiționarul indică că bunica sa din partea

mamei, Ciubida Ana Andrei a avut două fete: Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida

Liudmila, la materialele cauzei nu au fost prezentate acte care ar demonstra legătura

de rudenie dintre aceste două persoane, iar actele prezentate de petiționar nu pot sta

la baza emiterii unei decizii privind constatarea rudeniei dintre Dorogan (Ciubida)

Maria și Ciubida Liudmila.

Petiționarul nu a prezentat acte prevăzute de art. 20 din Legea privind actele de

stare civilă nr. 100- XV din 26.04.2001 din care să rezulte că Dorogan (Ciubida)

Maria și Ciubida Liudmila, au aceiași părinți.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 18 octombrie 2021, Andon

Maxim a declarat apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 19 octombrie 2021, și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, s-a respins apelul

declarat de Andon Maxim și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 19 octombrie 2021 .

La 11 mai 2022, Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor

art. 432, alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de Procedură Civilă.

În motivare a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, fiind

aplicate și interpretate eronat normele de drept material aplicabile speței.

La materialele dosarului sunt probe care demonstrează că Dorogan (Ciubida)

Maria și Ciubida Liudmila, au aceiași părinți.

Astfel, instanțele de fond au dat o apreciere arbitrară și greșită materialelor din

dosar. În speță, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 281-284 din Codul de

procedură civilă.

Soluțiile emise de instanțele ierarhic inferioare contravin prevederilor art.1

Protocolul 1 CEDO.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 16

februarie 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit informației de la fila dosarului 155, instanța de apel a comunicat

recurentului decizia motivată la 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, cererea de recurs declarată la 11 mai 2022, este depusă în termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

3

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 23 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționata la 25 mai 2022 (f.d.165).

Prin referința depusă la 06 iunie 2022, Agenția Servicii Publice a invocat că

recursul declarat de Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, hotărârile instanțelor inferioare fiind emise cu aplicare corectă a

legii materiale aplicabile speței.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

4

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Andon Maxim,

reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Andon Maxim, reprezentat de

avocatul Cravcesco Vadim.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

5