2ra-727/22 — constatarea faptului de rudenie

Dosarul nr.2ra-727/22 2-20031049-01-2ra-23052022 Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: O. Dvornic) Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci) Î N C H E I E R E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, în cauza civilă, la cererea depusă de petiționarul Andon Maxim, persoana interesată Agenția Servicii Publice privind constatarea faptului raportului de rudenie, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, prin care s-a respins apelul declarat de Andon Maxim și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021 c o n s t a t ă : La 03 martie 2020, Andon Maxim a depus o cerere, concretizată ulterior, privind constatarea faptului că Dorogan (Ciubida) Maria Nicolae născută la XXX și decedată la 15 martie 2002 și Ciubida Liudmila născută la XXX și decedată la 19 noiembrie 2018, au fost surori.

În motivarea cererii petiționarul Andon Maxim, a indicat faptul că s-a născut la data de XXX în or. Chișinău, părinții Andon Victor și Dorogan (Ciubida) Maria. Mama petiționarului, Dorogan (Ciubida) Maria s-a născut în satul Dercăuți r-nul Soroca la XXX și decedată la 15 martie 2002. Conform extrasului de căsătorie EC-I 0781206 eliberat la 06 decembrie 2018 Ciubida Maria a înregistrat căsătoria cu Dorogan Victor, iar după căsătorie a luat numele de familie a soțului. Conform adeverinței de căsătorie nr. 352200 din 22 iunie 1967 Dorogan (Ciubida) Maria a înregistrat căsătoria cu Andon Victor, iar după căsătorie și-a păstrat numele de familie Dorogan. Bunica petiționarului din partea mamei, Ciubida Ana Andrei a avut două fete: Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila aceasta din urmă născută la XXX și decedată la 19 noiembrie 2018. Astfel, Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila au fost surori, și la ambele patronimicul este Nicolae.

După decesul Ciubida Liudmila, petiționarul s-a adresat notarului public Soltan 1 Roman cu sediul Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn 5/3 privind deschiderea succesiunii, însă notarul l-a informat, că nu este posibil, deoarece lipsesc date despre rudenie cu defuncta, Ciubida Liudmila. Andon Maxim a indicat că a făcut mai multe interpelări la Primăria satul Zgurița, Serviciul Arhivă r-nul Soroca, Serviciul de Stat de Arhivă și nemijlocit la ultimul loc de muncă a defunctei Î.S. Fabrica de Sticlă din Chișinău, însă unele interpelările au rămas fără răspuns.

Serviciul Stare Civilă a eliberat avizul privind constatarea lipsei actului de naștere a defunctei Ciubida Liudmila, ulterior a fost depusă și cerere privind reconstituire/înregistrarea ulterioară a actului de stare civilă, iar prin avizul din 14.02.2020 nr. 1041 a Agenției Servicii Publice s-a constatat imposibilitatea privind reconstituirea/înregistrarea ulterioară a actului de naștere pe numele Ciubida Liudmila pe cale administrativă. Astfel, este nevoie să se constate faptul raportului de rudenie și anume că Dorogan (Ciubida) Maria Nicolae XXX și decedată la 15 martie 2002 și Ciubida Liudmila Nicolae născută la XXX și decedată la 19 noiembrie 2018, au fost surori, în scopul deschiderii succesiunii.

Întrucât, reconstituirea certificatului de naștere pe numele Ciubida Liudmila pe cale administrativă este imposibilă, unica cale este depunerea prezentei cereri privind constatarea faptului raportului de rudenie.

Faptul că Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila au fost surori, se atestă prin certificatul de naștere eliberat pe numele Dorogan (Ciubida) Maria, unde în calitate de mamă este indicată Ciubida Ana Andrei, la fel și în certificatele de asigurare benevolă din 27 august 1988 sunt indicați ca beneficiari Ciubida Liudmila Nicolae și Ciubida Ana Andrei; Certificatul cu privire la dreptul de moștenire, prin care moștenitorul averii Ciubida Ana Andrei este Ciubida Liudmila; certificatele, chitanțele și cecurile probează cheltuielile suportate de petiționar pentru înmormântarea Liudmilei Ciubida; procura eliberată de Ciubida Liudmila petiționarului privind ridicarea pensiei de la oficiul poștal precum și prin circumstanțele pertinente, inclusiv depozițiile martorilor.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021 cererea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că constatarea unui fapt juridic poate fi solicitat în procedura specială numai în cazul în care organul competent, în dependență de faptul solicitat, este în imposibilitate și/sau refuză să efectueze acțiunile corespunzătoare și dacă petiționarul nu are altă posibilitate să realizeze ceea ce se solicită a fi constatat. Prin avizul Serviciului Stare Civilă privind constatarea lipsei actului de stare civilă eliberat la data de 06 decembrie 2018 s-a confirmat că actul de naștere pe numele Ciubida Liudmila născută la XXX în satul Zgurița r-l Drochia nu a fost identificat.

Prin avizului nr. 1041 din 14 februarie 2020 Serviciul Stare civilă Ciocana mun. Chișinău s-a constatat imposibilitatea privind reconstituirea/înregistrarea ulterioară a actului de naștere pe numele Ciubida Liudmila pe cale administrativă. Prin scrisoarea nr. 01/C-97/20 din 19.02.2020 Agenția Servicii Publice informează că pentru elucidarea aspectului existenței sau inexistenței actului de 2 naștere pe numele Ciubita Liudmila, ca fiind născută în XXX în loc Zgurița r-nul Drochia, a fost supus verificării fondul arhivistic al registrelor actelor de stare civilă pe perioada respectivă, ca rezultat fiind constatată lipsa actului de naștere pe numele persoanei vizate, însă registrul de naștere pe anul 1945 este păstrat integral.

Instanța de fond a constatat că deși petiționarul indică că bunica sa din partea mamei, Ciubida Ana Andrei a avut două fete: Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila, la materialele cauzei nu au fost prezentate acte care ar demonstra legătura de rudenie dintre aceste două persoane, iar actele prezentate de petiționar nu pot sta la baza emiterii unei decizii privind constatarea rudeniei dintre Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila. Petiționarul nu a prezentat acte prevăzute de art. 20 din Legea privind actele de stare civilă nr. 100- XV din 26.04.2001 din care să rezulte că Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila, au aceiași părinți. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 18 octombrie 2021, Andon Maxim a declarat apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021, și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022, s-a respins apelul declarat de Andon Maxim și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 octombrie 2021 . La 11 mai 2022, Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2022 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul de Procedură Civilă. În motivare a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată, fiind aplicate și interpretate eronat normele de drept material aplicabile speței.

La materialele dosarului sunt probe care demonstrează că Dorogan (Ciubida) Maria și Ciubida Liudmila, au aceiași părinți. Astfel, instanțele de fond au dat o apreciere arbitrară și greșită materialelor din dosar. În speță, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 281-284 din Codul de procedură civilă. Soluțiile emise de instanțele ierarhic inferioare contravin prevederilor art.1 Protocolul 1 CEDO. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 16 februarie 2022. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit informației de la fila dosarului 155, instanța de apel a comunicat recurentului decizia motivată la 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice. Respectiv, cererea de recurs declarată la 11 mai 2022, este depusă în termen. În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii 3 acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 23 mai 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționata la 25 mai 2022 (f.d.165). Prin referința depusă la 06 iunie 2022, Agenția Servicii Publice a invocat că recursul declarat de Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, hotărârile instanțelor inferioare fiind emise cu aplicare corectă a legii materiale aplicabile speței.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o 4 anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Andon Maxim, reprezentat de avocatul Cravcesco Vadim. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5