2ra-720/22 — Declararea nulitătii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-720/22 (2-19080439-01-2ra-23052022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – V. Holban

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, I. Țurcanu, L. Pruteanu

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bumbu Valentina și avocatul ei

Isiumbeli Valeriu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bumbu Valentina

împotriva lui Gheorghian Nicolae, Gradescova Vladlena, Gradescova Elena,

intervenienți accesorii Bumbu Petru, Notarul Public Dranga Laura, Notarul Public

Reșetnicov Ala, SRL „Rolina Grup”, SRL „Enif Also”, Calistru Maxim și Boico

Iurie, cu privire la anularea actelor juridice,

împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Bumbu Valentina și menținută hotărârea din 27 iulie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 20 februarie 2019, Bumbu Valentina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gheorghian Nicolae, Gradescova Vladlena, Gradescova

Elena, intervenienți accesorii Bumbu Petru, Notarul Public Dranga Laura, Notarul

Public Reșetnicov Ala, SRL „Rolina Grup”, SRL „Enif Also”, Calistru Maxim și

Boico Iurie, cu privire la anularea actelor juridice.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Bumbu Petru este fostul său soț și

fondator cu cota de participare 100% a SRL ,,Rolina Grup”, întreprindere care, la 03

octombrie 2017, a încheiat un contract de societate civilă cu SRL ,,Enif Also”

privind construcția a două blocuri locative pe terenul cu nr. cadastral

XXXXXXXXXX din str. XXXXXXXXXX, 158, mun. Chișinău.

Astfel, datorită faptului că SRL ,,Rolina Grup” nu dispunea de resurse financiare

suficiente pentru construcția blocurilor locative, Bumbu Petru, ca rezultat al

tratativelor și negocierilor, a identificat un potențial investitor, Gheorghian Nicolae,

care urma să investească în construcție 6 000 000 lei.

În acest scop, la 24 noiembrie 2017, Bumbu Petru și Gheorghian Nicolae au

încheiat un contract de împrumut, însă contractul nu a fost executat din motivul

neonorării obligațiilor de către Gheorghian Nicolae.

Respectiv, propunerea lui Gheorghian Nicolae și Bumbu Petru de a gaja bunurile

1

sale, casele de locuit din str. XXXXXXXXXX, 100, și din str. XXXXXXXXXX,

51, mun. Chișinău, a fost acceptată de către reclamantă, deoarece a primit asigurări

de la Gheorghian Nicolae că va găsi bani și că gajul va fi doar o formalitate

vremelnică, care va grăbi primirea creditului de la bancă, de care vor beneficia ambii

la construcția a două blocuri.

În așa mod, pentru realizarea planului de deposedare de bunuri, Gheorghian

Nicolae, pe lângă primirea creditului din partea băncilor Moldovei, a inventat o

dispoziție de plată emisă de Banca de Economii din Rusia din numele unei persoane

de afaceri rus, Boico Iurie XXXXXX, născut la XXXXXX, cu domiciliul în regiunea

Moscova, orașul Zaraisc, str. XXXXXX 38, ap. 7, care trebuia să accepte scoaterea

de pe contul său cu nr. XXXXXX și să transfere la Banca Comercială Romînă (BCR)

din România, București, b-dul Regina Elizaveta 5, sector 3, pe contul cu nr.

XXXXXX, care era deschis pe numele lui Bumbu Petru, suma de 250 000 euro,

tranzacție ce nu și-a avut finalul său, rămânând doar o modalitate de a amăgi și de a

însuși bunurile acesteia, toate acțiunile făcând parte din planul de escrocherii ale lui

Gheorghian Nicolae.

Potrivit reclamantei, pentru realizarea planului de însușire a bunurilor,

Gheorghian Nicolae de fiece dată încerca să demonstreze că este un caz real, fiind

în așa mod înșelat atât Bumbu Petru, cât și Bumbu Valentina, ca mai apoi să afle că

Gheorghian Nicolae nu este la primul caz de acest fel, având deja 7 cazuri de

escrocherie de aceeași natură.

Mai mult decât atât, reclamanta a notat că intenția lui Gheorghian Nicolae de a o

duce în eroare se demonstrează și rezultă din mai multe acte juridice la care ultimul

a participat nemijlocit, depășindu-și atribuțiile sale prin încălcarea limitelor

împuternicirilor oferite de către reclamantă în procură.

Reclamanta a indicat că, Gheorghian Nicolae a acționat cu rea-credință, iar banii

ce trebuiau împrumutați, nu au fost puși la dispoziția acesteia, în schimb ultimul,

contrar înțelegerilor, și-a realizat dreptul său asupra imobilelor, transmițându-le cet.

Gradescova Elena și Gradescova Vladlena în scopul stingerii datoriei în sumă de

150 000 euro.

La 29 octombrie 2018, între Gheorghian Nicolae, Bumbu Petru și Calistru Marin

a fost încheiată o tranzacție, conform căreia imobilele din str. XXXXXXXXXX,

100, și str. XXXXXXXXXX, 51, trec în posesia reclamantei, iar Bumbu Petru

înstrăinează depozitul frigorific din comuna Băcioi la prețul de 200 000 euro,

tranzacție la care Gradescova Elena și Gradescova Vladlena nu au participat, urmând

a fi declarată nulă, fiind încheiată prin dol.

Potrivit reclamantei, Gheorghian Nicolae a acționat cu rea-credință și în mod vădit

și-a depășit atribuțiile fără a avea împuterniciri, iar la baza emiterii actelor juridice a

stat un viciu de consimțământ, fără de care nu ar fi fost încheiate.

Astfel, prin cererea de chemare în judecată depusă, reclamanta a solicitat

declararea nulă a procurii din 24 noiembrie 2017, cu nr. de înregistrare 9544,

autentificată de către notarul Dranga Laura; declararea nulă a contractului de ipotecă

nr. 2007 din 27 martie 2018, încheiat între Gheorghian Nicolae și Gradescova

Vladlena; declararea nulă a acordului de modificare a contractului de ipotecă nr.

2215 din 04 aprilie 2018, încheiat între Gheorghian Nicolae și Gradescova Vladlena;

declararea nulă a contractului de ipotecă nr. 4292 din 05 iulie 2018, încheiat între

Gheorghian Nicolae și Gradescova Elena.

La 17 iulie 2019, reclamanta a depus o cerere de concretizare a cererii de chemare

2

în judecată, în care a indicat aceleași pretenții ca și cele înaintate în acțiunea inițială,

concretizând doar cercul participanților, astfel, indicând în calitate de intervenienți

accesorii SRL ,,Rolina Grup”, SRL ,,Enif Also” și Calistru Marin.

La 30 august 2019, Bumbu Valentina a depus o nouă cerere de concretizare a

acțiunii, prin care și-a suplinit cerințele din acțiunea inițială cu următoarele solicitări:

- declararea nulă a acordului de modificare a contractului de ipotecă nr. 3767 din 13

iunie 2018, încheiat între Gheorghian Nicolae și Gradescova Vladlena; - declararea

nulă a contractului de împrumut nr. 2006 din 27 martie 2018, încheiat între

Gheorghian Nicolae și Gradescova Vladlena; - declararea nulă a acordului de

modificare a contractului de împrumut nr. 2214 din 04 aprilie 2018, încheiat între

Gheorghian Nicolae și Gradescova Vladlena; - declararea nulă a contractului de

împrumut nr. 4291 din 05 iulie 2018; - declararea nulă a acordului de modificare a

contractului de împrumut nr. 3766 din 13 iunie 2018, încheiat între Gheorghian

Nicolae și Gradescova Vladlena.

La 18 noiembrie 2019, reclamanta a depus repetat o cerere de concretizare a

acțiunii, prin care a susținut în mod repetat solicitările indicate în cererea de

concretizare depusă la 30 august 2019.

Prin hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Bumbu Valentina împotriva lui

Gheorghian Nicolae, Gradescova Vladlena, Gradescova Elena, intervenienți

accesorii Bumbu Petru, Notarul Public Dranga Laura, Notarul Public Reșetnicov

Ala, SRL „Rolina Grup”, SRL „Enif Also”, Calistru Maxim și Boico Iurie, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Bumbu Valentina și menținută hotărârea din 27 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a conchis că la emiterea procurii

nr. 9544 din 24 noiembrie 2017, Bumbu Valentina i-a încredințat cet. Gheorghian

Nicolae să o reprezinte în fața organelor competente ale Republicii Moldova,

instituții de stat publice administrative și/sau private, inclusiv în fața oricăror

persoane fizice și/sau juridice inclusiv la I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, Primărie,

Pretură, Notar, Inspectoratul Fiscal Teritorial și altor Organe competente pentru

înstrăinarea în orice mod (vânzare, donare, schimb) și ipotecarea bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXXXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX, nr.

100, și a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX.01,

situate în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX, nr. 51, cu dreptul de a încheia și

semna pentru ea și în numele acesteia contractual de vânzare-cumpărare, donație,

schimb, ipotecă (inclusiv cu formulă executorie) la Notar, cu prețul și condițiile

stabilite de dumnealui, având dreptul de a primi banii cuveniți.

Astfel, la încheierea contractelor de ipotecă asupra bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXXXXXXX, situat în mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX, nr. 100, și a

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXXXXXX și XXXXXXXXXX.01, situate în

mun. Chișinău, str. XXXXXXXXXX, nr. 51, Gheorghian Nicolae a acționat cu

respectarea limitelor expres prevăzute în procura nr. 9544 din 24 noiembrie 2017.

Totodată, la emiterea procurii, Bumbu Valentina, conform textului procurii, s-a

prezentat la sediul biroului notarial în fața notarului Dranga Laura, a cerut întocmirea

procurii și după ce a citit-o, având cunoștință de conținutul și efectele procurii, a

semnat-o în prezența notarului, confirmând astfel întocmirea acesteia.

3

În așa mod, instanța de apel a conchis că reclamanta și-a exteriorizat manifestarea

de voință în fața notarului pentru emiterea procurii, cu intenția de a produce efecte

juridice. Mai mult decât atât, aceasta a cunoscut conținutul procurii, efectele

acesteia, fapt pentru care a semnat personal. Drept urmare, argumentele Valentinei

Bumbu cu privire la vicierea consimțământului sunt declarative.

La 22 aprilie 2022, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrat recursul declarat

de Bumbu Valentina și avocatul ei Isiumbeli Valeriu, prin care a fost solicitată

casarea deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sau cu

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului au invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar s-au invocat argumente similare celor din acțiune și cererea de

apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, a fost expediată participanților la proces la 07 februarie 2022 (f.d. 98, vol.

II), însă la materialele cauzei nu sunt înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului constată că recursul declarat de Bumbu

Valentina și avocatul ei Isiumbeli Valeriu, înregistrat la 22 aprilie 2022 (f.d. 105-

109, vol. II), este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Bumbu Valentina și avocatul ei Isiumbeli Valeriu, urmează a fi declarată

inadmisibilă, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

4

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Bumbu Valentina și avocatul ei Isiumbeli Valeriu.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Bumbu Valentina și avocatul ei

Isiumbeli Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Victor Burduh

5