2ra-703/22 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–703/22 2-13142806-01-2ra-18052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central), (jud. V. Stratan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrneț Maria împotriva lui Chirilă Evghenie cu privire la încasarea forțată a datoriei, a dobânzii de întârziere, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate și acțiunea reconvențională a lui Chirilă Evghenie împotriva Mariei Gîrneț cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și a prejudiciului material, împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Chirilă Evghenie și menținută hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), con st ată: La 16 octombrie 2013, Gîrneț Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chirilă Evghenie cu privire la declararea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XX din strada XXXXX, mun.

Chișinău, dispunerea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil în Registrul Bunurilor Imobile și încasarea cheltuielilor de judecată suportate. În susținerea cererii înaintate a invocat că, în baza înțelegerii reciproce din luna mai 2013, pârâtul și-a luat angajamentul de a vinde reclamantei apartamentul nr. XX, situat pe strada XXXXX la suma de 60 000 Euro, fapt pentru care Gîrneț Maria i-a achitat suma de 43000 Euro. Reclamanta s-a mutat cu familia în apartamentul menționat, achitând toate serviciile comunale din numele proprietarului Chirilă Evghenie. Ulterior, la nenumărate rugăminți de a primi suma rămasă de 17000 Euro și de a perfecta toate actele pe apartament, precum și încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cu autentificarea notarială a acestuia, pârâtul refuza, motivând că la moment nu sunt gata toate documentele, amânând perfectarea actelor pentru alte zile.

A mai precizat că, în astfel de circumstanțe, la 12 august 2013, pentru a legaliza tranzacția a fost întocmită o recipisă, conform căreia, pârâtul a primit de la 1 reclamanta Gîrneț Maria suma de 43000 Euro din suma totală de 60000 Euro ce constituie prețul apartamentului vândut, situat pe strada XXXXX, cu înțelegerea reciprocă de a perfecta actele la momentul achitării sumei rămase de 17000 Euro, iar pârâtul a lăsat reclamantei ca garanție pașaportul său. Astfel, în viziunea reclamantei, la 12 august 2013, între Gîrneț Maria și Chirilă Evghenie a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.XX din str. XXXXX, mun. Chișinău. A mai invocat că, prețul bunului a fost stabilit în mărime de 60 000 euro, iar contractul de vânzare-cumpărare nu a fost perfectat în forma autentică deoarece nu erau pregătite toate actele necesare, însă a fost perfectată o recipisă semnată atât de pârât, cât și de reclamant.

Ulterior, a fost înștiințată de către pârât că refuză să perfecteze contractul de vânzare-cumpărare fără a explica motivul, solicitând termen de a elibera apartamentul. La 05 septembrie 2013, în adresa pârâtului a fost expediată o somație, prin care s-a solicitat onorarea obligațiilor contractuale pe cale amiabilă, dar pârâtul nu a reacționat. În viziunea reclamantei vânzarea-cumpărarea bunului a avut loc și vânzătorul se eschivează cu rea-voință de la executarea obligațiilor sale contractuale.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanta și-a modificat cerințele din acțiune, solicitând încasarea forțată de la Chirilă Evghenii în favoarea lui Gîrneț Maria a mijloacelor bănești transmise pentru procurarea apartamentului în mărime de 43000 Euro, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 4682,86 Euro, încasarea prejudiciului moral în sumă de 30000 lei, încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 10000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în sumă de 16000 lei. La 05 mai 2014, Evghenie Chirilă a înaintat acțiune reconvențională, concretizată pe parcurs, împotriva Mariei Gîrneț și Radu Gîrneț prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în sumă de 5200 lei, precum și a cheltuielilor suportate în legătură cu efectuarea expertizie grafologice, încasarea prejudiciului material în sumă de 1200 euro cu titlu de chirie pentru perioada de 6 luni.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că, în perioada ianuarie- februarie 2013, el a hotărât să vândă apartamentul ce îi aparține lui și soției, iar în luna aprilie 2013 a plasat anunțul de vânzare-cumpărare a apartamentului pe site-ul www.999.md. La anunțul plasat, a telefonat Maria Gîrneț, care în aceeași zi s-a prezentat pe adresa indicată și a văzut apartamentul. Ulterior, au început negocierile privind prețul bunului și condițiile de procurare a acestui apartament, cu condiția achitării de către prorietarul apartamentului a cheltuielilor privind serviciile comunale. A mai menționat că, într-un final au convenit la suma de 63 000 euro, care urma a fi transmisă de către familia Gîrneț familiei Chirilă la momentul întocmirii contractului de vânzare-cumpărare la notar.

La cererea verbală a cumpărătorului Maria Gîrneț de a locui în apartament până la perfectarea actelor, Chirilă Evghenie le-a permis, începând cu luna mai 2013. A invocat că, Gîrneț Radu, soțul Mariei Gîrneț a venit în Republica Moldova 2 la sfârșitul lunii august 2013 și a solicitat de la el întocmirea contractului de vânzare- cumpărare. A indicat că, Maria Gîrneț a venit la oficiul său, cu rugămintea de a-i spune soțului său că actele privind perfectarea apartamentului litigios nu sunt gata, deoarece ultima a investit 40 000 Euro într-o afacere și nu-i deținea pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare.

Astfel, că pârâtul deși avea toate actele în regulă pentru a perfecta la notar contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului litigios cu familia Gîrneț, Gîrneț Maria i-a comunicat lui Radu Gîrneț despre faptul că actele privind încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nu sunt gata, fapte care au avut loc în perioada de 24-26 august 2013. Totodată, în cadrul convorbirii între părți cu participarea inclusiv și a pârâtului Radu Gîrneț, Chirilă Evghenie a înțeles că Maria Gîrneț îl minte pe soțul său cu privire la faptul că i-a transmis lui Chirilă Evghenie 40 000 Euro în contul achitării prețului apartamentului.

A mai indicat că, având în vedere faptul că, Maria Gîrneț nu a făcut rost de 40 000 Euro, pentru a fi posibilă încheierea contractul de vânzare-cumpărare, astfel a fost nevoit la 12 octombrie 2013, să-l telefoneze pe Radu Gîrneț explicându-i că Maria Gîrneț în realitate nu a trasmis acestuia 40 000 Euro în contul vânzării- cumpărării apartamentului, și deci îl duce în eroare pe acesta. Tot atunci ultimul i-a comunicat că în realitate au fost transmiși 43 000 Euro, în baza unei recipise, la ce Chirilă Evghenie a răspuns că nu a primit bani și nu a semnat careva recipisă. Tot în acea zi a cerut de la Radu Gîrneț ca familia sa să părăsească apartamentul. Ulterior, Chirilă Evghenie a înțeles că familia Gîrneț are un plan de escrocherie, și s-a adresat la organele de poliție, cu cerere privind faptul ocupării ilegale de către familia Gîrneț a apartamentului său.

A mai precizat că, în realitate reclamanta/pîrîtă Maria Gîrneț nu a transmis pârâtului nici o sumă de bani, și nu a semnat nici o recipisă de primire a acestei sume de bani, iar semnătura din recipisa prezentată o consideră contrafăcută, nerecunoscând-o. În susținerea cererii a invocat că, deși în raportul de expertiză nr. 6990/DTCEJ Centru, - 1594/CNEJ, -214/CNA din 24 septembrie 2014 existent la materialele cauzei a fost indicat că semnătura din numele lui Chirilă Evghenie plasată la marginea inferioară, în stânga sub inscripția „Am primit 12 august 2013” din recipisa din 12 august 2013, din numele lui Chirilă Evghenie a fost executată probabil de către numitul Chirilă Evghenie, din motive elucidate în compartimentul cercetării, consideră că esența consimțământului la cazul dat nu poate fi determinată cu certitudine.

Prin hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul central), a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrneț Maria împotriva lui Chirilă Evghenie cu privire la încasarea forțată a datoriei – mijloace financiare transmise pentru procurarea apartamentului în sumă de 43 000 Euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 4 682, 86 Euro, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate. A fost încasată din contul lui Chirilă Evghenie în beneficiul lui Gîrneț Maria, 3 suma de 43 000 Euro, sau echivalentul în valută națională la data executării hotărârii, conform cursului valutar stabilit de BNM, cu titlu datorie - mijloace financiare transmise pentru procurarea apartamentului.

A fost încasată din contul lui Chirilă Evghenie în beneficiul lui Gîrneț Maria suma de 16 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxa de stat achitată la momentul depunerii cererii de chemare în judecată). În rest, cererea de chemare în judecată înaintată de Gîrneț Maria împotriva lui Chirilă Evghenie cu privire la încasarea forțată a datoriei – mijloace financiare transmise pentru procurarea apartamentului, a dobânzii de întârziere în sumă de 4 682, 86 Euro, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată suportate, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Chirilă Evghenie împotriva lui Gîrneț Maria cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5200 lei, a celor suportate pentru efectuarea expertizei și încasarea prejudiciului material cu titlu de venit ratat în mărime de 1200 Euro, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Chirilă Evghenie și menținută hotărârea din 13 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul central). În susținerea soluției sale instanțele au indicat că prin transmiterea sumei de 43 000 euro, reclamanta Gîrneț Maria a urmărit scopul de a deveni proprietarul apartamentului, în acest sens fiind întocmită recipisa din 12 august 2013. Pârâtul Chirilă Evghenie, deși a acceptat suma de bani, nu și-a executat obligația corelativă, or potrivit informației din Registrul bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra bunului imobil a fost înregistrat pe numele lui Chirilă Ghenadie Evghenie, în temeiul contractului de donație nr. 7256 din 30 octombrie 2013. Astfel, pârâtul a primit suma de bani într-un anumit scop, urmând ca și reclamanta să beneficieze de pe urma transmiterii sumelor, însă în final, Chirilă Evghenie nu și-a executat obligațiile.

Deși Chirilă Evghenie nu a formulat obiecții împotriva raportului de expertiză efectuat în cadrul examinării cauzei în fond, la examinarea cauzei în ordine de apel, a solicitat numirea unei noi expertize. Totuși, expertiza judiciară dispusă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2020 nu a fost realizată din motive neimputabile instanței de apel, or Chirilă Evghenie nu a depus toată diligența în vederea valorificării dreptului său procedural de a prezenta probe întru confirmarea poziției sale. Astfel, alegațiile pârâtului precum că reclamanta a prezentat probe false au fost apreciate critic, or aceste declarații nu au fost susținute prin probe.

La fel, nu constituie temei de respingere a acțiunii și faptul pornirii unei cauze penale pe numele Mariei Gîrneț, pentru pretinsele acțiuni de escrocherie, denunțare falsă și declarație mincinoasă, or nu au fost prezentate probe cu privire la atragerea la răspundere penală a Mariei Gîrneț pe elementele componenței de infracțiuni nominalizate. La 17 martie 2022, Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail, a contestat cu recurs decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanței cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. În motivarea recursului a invocat faptul că instanța a soluționat problema 4 drepturilor persoanei care nu a fost implicată la proces, și anume Chirilă Ghenadie, care la momentul examinării cauzei a fost proprietar al bunului imobil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 15 februarie 2022, a fost expediată părților la 26 aprilie 2022. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind 5 necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Chirilă Evghenie, reprezentat de avocatul Barbaroș Mihail. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6