3ra-1182/21 — anularea actelor administrative

3ra-1182/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1182/21

2-18189432-01-3ra-16102021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Consiliul municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Fiodor Demian, persoană terță Agnesa

Demian cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Consiliul municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 05

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 11 februarie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a formulat

acțiune în procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului municipal

Chișinău, persoană terță Fiodor Demian, solicitând anularea deciziei Consiliului

Municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor

Demian (f.d.3-5).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 19 noiembrie 2015, Consiliul

municipal Chișinău a adoptat decizia nr.3/35-11, prin care a autentificat dreptul de

proprietate privată comună asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor

Demian.

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a efectuat controlul, sub

aspectul legalității actului administrativ vizat, în temeiul art.64 al Legii nr.436-XVI din

1

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, și a constatat că decizia în

cauză contravine prevederilor legislației în vigoare.

În conformitate cu art.68 al Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, prin notificarea nr.1303/OT4-2635 din 28 decembrie

2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului

municipal Chișinău abrogarea actului administrativ considerat ilegal.

Conform prevederilor art.68 alin.(2), (3) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, în termen de 30 de zile de la data primirii

notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a

reexaminat actul contestat, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza

instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii

notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii

autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

modificare sau de abrogare a actului în cauză. Ca rezultat, Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat a înaintat prezenta acțiune.

Afirmă reclamantul că, în urma examinării conținutului actului administrativ

notificat, cât și a actelor care au stat la baza adoptării acesteia, Oficiul a constatat lipsa

actelor doveditoare a deținerii legale a suprafețelor de teren autentificate persoanelor

vizate în decizie.

În acest context, reține prevederile pct.67 al Regulamentului privind gestionarea

resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.3/23 din 02 aprilie 2013, potrivit căruia, terenurile aferente caselor de locuit

individuale asupra cărora lipsesc documentele doveditoare pentru suprafețele deținute

legal, se vând proprietarilor caselor de locuit, la preț normativ. Dimensiunile concrete

ale terenurilor se vor stabili pornindu-se de la normele de urbanism și regulile de

construcție în vigoare.

Reieșind din prevederile legale citate, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat consideră ilegală autentificarea dreptului de proprietate a lotului de pe lângă

casă, efectuată prin decizia contestată.

Prin cererea suplimentară, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a formulat pretenții împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria

municipiului Chișinău, Fiodor Demian invocând că, ulterior depunerii cererii de

chemare în judecată a constatat că, în baza deciziei contestate a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren lui Fiodor Demian pe o suprafață de 450

m.p. din terenul vizat în decizia contestată cu nr. cadastral XXXXX, iar pentru

diferența de 183 m.p. din terenul vizat în decizia contestată a fost încheiat contractul

de vânzare-cumpărare fără număr din data de 20 ianuarie 2016.

Prin urmare, anularea actului administrativ inițial atrage după sine și anularea

actului subsecvent, în speța dată fiind titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren înregistrat cu numărul cadastral XXXXX și contractul de vânzare-cumpărare din

20 ianuarie 2016.

Astfel, solicită anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19

noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra

2

lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor Demian; anularea titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren înregistrat cu numărul cadastral XXXXX pe numele

lui Fiodor Demian; anularea contractului de vânzare-cumpărare din 20 ianuarie 2016

(f.d.43-44).

Prin hotărârea din 02 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

admis acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăria mun. Chișinău și Fiodor Demian cu privire la anularea actelor

administrative.

S-a anulat decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie

2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de

pământ din str. XXXXX lui Demian Fiodor, a contractului de vânzare-cumpărare

nr.XX din XXX încheiat între Primăria mun. Chișinău și Fiodor Demian, precum și a

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Fiodor Demian

asupra terenului identificat în baza numărului cadastral XXXXX, situat în mun. XXX

str. XXXXX (f.d.75, 96-102, vol.I).

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea din

02 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d.130-139, vol.I).

În consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că, Agnesa Demian, care este

soția pârâtului Fiodor Demian și care dispune de dreptul de proprietate asupra bunului

litigios, nu a fost antrenată în proces, fapt care ar duce la atingerea drepturilor ei.

Prin încheierea protocolară din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus atragerea Agnesei Demian în proces, în calitate de intervenient

accesoriu (f.d.149-149 verso, vol.I).

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis acțiunea de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, persoane terțe Fiodor Demian și Agnesa

Demian cu privire la anularea actelor administrative.

S-a anulat integral Decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19

noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra

lotului de pământ din str. XXXXX lui Demian Fiodor și contractul de vânzare-

cumpărare din XXX încheiat între Primăria mun. Chișinău și Fiodor Demian, precum

și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Demian Fiodor

asupra terenului identificat în baza numărul cadastral XXXXX, situat în mun. XXX,

str. XXXXX (f.d.221, 227-231, vol.I).

Prin încheierea din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

corectat greșeala din dispozitivul hotărârii din 05 noiembrie 2020, s-a corectat calitatea

procesuală atribuită lui Fiodor Demian, fiind indicată calitatea procesuală corectă –

pârât (f.d.232, vol.I).

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, cu respectarea termenilor legali

pentru demararea căii de atac în ordine de apel, la 12 noiembrie 2020, Consiliul

municipal Chișinău a declarat apel nemotivat, iar la 04 decembrie 2020 a depus apel

3

motivat împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii (f.d.224, vol.I, 9-11, vol.II).

Prin decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Consiliul municipal Chișinău și s-a menținut hotărârea din 05 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.44, 45-57, vol.II).

La 17 iunie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, recurentul Consiliul municipal Chișinău a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la

30 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții Supreme de Justiție, recurentul Consiliul municipal Chișinău a depus recurs

motivat împotriva deciziei instanței de apel solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în

judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului Chhișinău, Fiodor Demian,

persoana terță Agnesa Demian cu privire la anularea actelor administrative să fie

respinsă, ca neîntemeiată (f.d.58, 67-69, vol.II).

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel a fost adoptată cu

încălcarea normelor de drept material și anume, instanța a interpretat în mod eronat

legea, fapt ce constituie temei de casare a deciziei judecătorești.

Opiniază că, la examinarea pricinii date, instanța de judecată nu a determinat

circumstanțele reale, a dat o calificare greșită raportului material litigios, greșit a

soluționat conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative și respectiv

greșit a interpretat legea și analogia ei.

Menționează că, instanța nu a cercetat pe deplin faptul că, Decizia nr.3/35-11 din

19 noiembrie 2015 „Cu privire la autentificare dreptului de proprietate privată asupra

lotului de pământ din str. Ashabat 115/1 lui Fiodor Damian” a fost aprobată având

cererea și actele prezentate de către proprietarul imobilului din str. XXX. În urma

prelucrării arhitecturale a variantei de stabilire a limitelor lotului de pământ ce poate fi

atribuit în proprietate, elaborată de către Direcția Generală Arhitectură Urbanism și

Relații Funciare, în temeiul art.9, 11, 20 și 45 din Codul funciar al Republicii

Moldova, Legii Republicii Moldova nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 „Cu privire la

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului”.

De asemenea, mai indică că, actul a fost aprobat conform competențelor

prevăzute de art.14 alin.(1), art.77 alin.(3) și art.19 alin.(4) din Legea Republicii

Moldova nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

În continuare, recurentul invocă prevederile art.3 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1308

din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

potrivit căruia, vânzarea-cumpărarea pământului se efectuează prin contractul de

vânzare-cumpărare la preț normativ, prin concurs sau la licitație. Pentru perfectarea

tranzacției de vânzare-cumpărare se prezintă documente în care sunt indicați parametrii

cantitativi și calitativi ai terenului, precum și dreptul deținătorului asupra terenului,

eliberate, după caz: de organul cadastral teritorial în a cărui rază este situat terenul -

pentru vânzare-cumpărare de terenuri proprietate privată.

4

Conform pct.3 din Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate

privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile urbane aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.984 din 21 septembrie 1998, loturile de pământ de pe lângă

casă sunt trecute în proprietate proprietarilor caselor de locuit cu drept de proprietate

individuală.

Totodată, în conformitate cu pct.5 al Regulamentului cu privire la modul de

transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în localitățile

urbane: transmiterea în proprietate a loturilor de pământ de pe lângă casă se efectuează

din inițiativa autorității administrației publice locale, concomitent cu efectuarea

înregistrării primare masive sau la cererea proprietarilor caselor de locuit.

În această ordine de idei, consideră că, actul administrativ contestat a fost emis

conform prevederilor legale art.9, 11, 20 și 45 din Codul funciar al Republicii

Moldova, Legea Republicii Moldova nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 cu privire la

prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, Legea Republicii

Moldova nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală.

Or, potrivit art.art.14 alin.(1), (2) lit.b) și lit.d), art.19 alin.(4) și art.77 alin.(3) din

Legea nr.436/28.12.2006 privind administrația publică locală, Consiliul local are drept

de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu

excepția celora care țin de competența altor autorități publice.

Totodată, în viziunea recurentului, instanța nu a luat în considerație faptul că,

acțiunea a fost depusă tardiv, fiind omis termenul de prescripție prevăzut de legislație

pentru speța dată.

La acest aspect notează că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

făcut cunoștință cu decizia nr.2/36-3 din 02 aprilie 2015 contestată în instanță, la data

de 01 decembrie 2015.

Conform prevederilor art.68 alin.(2) din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, în cazul exercitării controlului obligatoriu al

legalității, sesizarea Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un

termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act.

Astfel, menționează că, notificarea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat nr.1304/OT4-2638 privind abrogarea parțială a actului contestat a fost înaintată la

data de 31 decembrie 2015, în termen de 31 zile calendaristice, cu încălcarea

termenului din norma imperativă sus citată.

În contextul celor expuse, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă, ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

5

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 iunie 2021, în

ședință publică (f.d.44, 45-57, vol.II), însă, la materialele cauzei nu se rețin dovezi ce a

confirma notificarea părților dispozitivul deciziei instanței de apel.

La 17 iunie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, recurentul Consiliul municipal Chișinău a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău

solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii noi, prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei muncipiului Chișinău,

Fiodor Demian, persoană terță Agnesa Demian cu privire la anularea actelor

administrative să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d.58, vol.II).

La 23 septembrie 2021, recurentul Consiliul municipal Chișinău a recepționat

decizia motivată a instanței de apel, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție

nr.DS8005391046AS, anexat la materialele cauzei (f.d.64, vol.II).

La 30 septembrie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Consiliul municipal Chișinău a depus recurs

motivat împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii, prin

care cererea de chemare în judecată înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăriei municipiului

Chișinău, Fiodor Demian, Agnesa Demian cu privire la anularea actelor administrative

să fie respinsă, ca neîntemeiată (f.d.67-69, vol.II).

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost depus cu respectarea

termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 03 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Fiodor Demian și persoanei terțe

Agnesa Demian copia recursului motivat depus de Consiliul municipal Chișinău, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d.75-77, vol.II), însă, până la data

examinării recursului ultimii n-au făcut uz de dreptul procedural respectiv de a depune

referință la cererea de recurs.

Prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de Consiliul municipal Chișinău împotriva deciziei din 15 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău s-a numit spre examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu prevederile art.247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate, părților fiindu-le create condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, iar întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, părțile au avut

6

posibilitatea de depunere a referinței.

Aici, se impune a învedera că, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa

participanților la proces, nu poate fi calificată ca o limitare a dreptului de apărare și

dreptului de acces la justiție, în condițiile în care participanții la proces beneficiază de

un ansamblu de pârghii legale întru realizarea drepturilor sale.

Studiind materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, a casa

integral decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 05

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emite o nouă decizie de

respingere a acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Fiodor

Demian, persoană terță Agnesa Demian cu privire la anularea actelor administrative,

din considerentele ce urmează.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova, care conform art.257 alin.(1) a intrat în vigoare la 01 aprilie

2019.

Potrivit art.258 alin.(3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv, procedura de

contencios administrativ în prezenta speță în partea procedurală urmează a fi

examinată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ, aprobat prin Legea nr.116

din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în

vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, și anume a Legii

contenciosului administrativ nr.793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 01 aprilie

2019). Or, în speță procedura administrativă se referă la o activitate administrativă

inițiată până la 01 aprilie 2019, aspect care determină că la caz se vor aplica

dispozițiile legale vechi, care reglementau aceste instituții.

În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.c) Cod administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

În corespundere cu art.21 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

În corespundere cu art.22 alin.(1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

7

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma prevederilor art.194 alin.(2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborate cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art.219 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor

înaintate de participanți.

Prin prisma alin.(2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține următoarea stare de fapt.

Din cumulul probatoriu administrat speței, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că, inițial, la 11

februarie 2016, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a formulat acțiune în

procedura de contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Chișinău,

persoană terță Fiodor Demian, solicitând anularea deciziei Consiliului Municipal

Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor Demian.

Ulterior, prin cererea suplimentară, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a formulat pretenții împotriva Consiliului municipal Chișinău,

Primăria municipiului Chișinău, Fiodor Demian solicitând anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str.

XXXXX lui Fiodor Demian; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren înregistrat cu numărul cadastral XXXXX pe numele lui Fiodor Demian;

anularea contractului de vânzare-cumpărare din XXXX (f.d.43-44).

Prin încheierea protocolară din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus atragerea Agnesei Demian în proces, în calitate de intervenient

accesoriu (f.d.149-149 verso, vol.I).

8

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

prin hotărârea din 05 noiembrie 2020, a admis a acțiunea de contencios administrativ

la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău,

Fiodor Demian, persoană terță Agnesa Demian și a anulat integral Decizia Consiliului

municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Demian

Fiodor și contractul de vânzare-cumpărare din 12 ianuarie 2016 încheiat între Primăria

mun. Chișinău și Fiodor Demian, precum și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat lui Demian Fiodor asupra terenului identificat în baza

numărului cadastral XXXXX, situat în mun. XXX, str. XXXX.

La rândul său, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, prin

decizia din 15 iunie 2021 a ajuns la concluzia legalității hotărârii primei instanțe și

netemeiniciei apelului depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din

05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat că, instanța de fond a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele de fapt importante pentru justa

soluționare a cauzei.

Prin prisma prevederilor Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000, în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, precum și a

prevederilor Legii nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

locală (în redacția legii la momentul emiterii actului contestat), Legea nr.1308-XIII din

25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului,

Legea nr.354-XV din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile,

Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia

Consiliului mun. Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013, instanțele ierarhic inferioare au

constatat că, atât reprezentantul Consiliului municipal Chișinău, cât și persoana terță

nu au prezentat înscrisuri care ar confirma faptul că, terenul cu suprafața de 183 m.p.

din mun. XXX, str. XXXXX, înstrăinat lui Demian Fiodor, nu poate fi format ca bun

imobil de sine stătător, astfel a apreciat argumentele apelantului Consiliului municipal

Chișinău, ca fiind neîntemeiate.

În această ordine de idei, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat asupra

temeiniciei acțiunii, iar actul administrativ contestat - Decizia nr.3/35-11 cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str.

XXXXX lui Fiodor Demian, fiind emis contrar legii.

Referitor la pretențiile privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr.43

din 12 ianuarie 2016 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

Completul de judecată al instanței de apel a punctat că, instanța de fond întemeiat a

ajuns la concluzia că acestea urmează a fi anulate, deoarece sunt subsecvente actului

lovit de nulitate.

În acest context, instanța ierarhic inferioară a punctat că, efectele nulității

presupune consecințele juridice ale aplicării sancțiunii nulității actului juridic.

Nulitatea are menirea să restabilească, pe cât este posibil, situația juridică a părților

existentă la momentul încheierii actului. De aceea, nulitatea operează nu numai pentru

9

viitor, ci și pentru trecut, cu efect retroactiv și presupune înlăturarea efectelor actului

juridic care s-au produs între momentul încheierii actului și acel al desființării lui.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră soluția primei instanțe și a instanței de apel, contestată de Consiliul

municipal Chișinău referitoare la temeinicia acțiunii, ca fiind rezultată din aplicarea și

interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care actele judecătorești

de dispoziție nu pot fi menținute, ca fiind legale și întemeiate.

În conformitate cu art.3 din Codul administrativ, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și

a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținând cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Potrivit prevederilor art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

În conformitate cu art.42 Cod administrativ, probele se administrează nemijlocit

de către instanța de judecată competentă care soluționează litigiul, dacă legea nu

prevede altfel. Iar, potrivit art.43, examinarea judiciară a cauzelor de contencios

administrativ se desfășoară în baza principiului contradictorialității și al egalității în

drepturi procedurale a participanților la proces.

Respectiv, potrivit art.93 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, fiecare

participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la

prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.

În conformitate cu prevederile art.206 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, o

acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a

unui act administrativ individual (acțiune în contestare).

În conformitate cu art.224 alin.(1) Cod administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii

prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile

sale; b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura

prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă

revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată; c) în baza

unei acțiuni în realizare, obligă la acțiune, tolerare sau inacțiune, dacă o astfel de

pretenție a reclamantului este întemeiată; d) în baza unei acțiuni în constatare, constată

existența sau inexistența unui raport juridic ori nulitatea unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ, dacă raportul juridic există sau, respectiv,

nu există ori actul administrativ individual sau contractul administrativ este nul; e) în

baza unei acțiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul administrativ

10

normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă acesta este nul;

f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

La caz, instanța de recurs menționează că, examinând acțiunea în contencios

administrativ, prin prisma art.224 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, instanțele de

judecată ierarhic inferioare eronat au ajuns la concluzia de a anula decizia Consiliului

municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea

dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Demian

Fiodor și contractul de vânzare-cumpărare din XXXX încheiat între Primăria mun.

Chișinău și Fiodor Demian, precum și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, eliberat lui Demian Fiodor asupra terenului identificat în baza numărului

cadastral XXXXX, situat în mun. XXXX, str. XXXXX.

Din cumulul probatoriu administrat cauzei deduse judecății, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că,

terenul aferent casei de locuit din str. XXXXX mun. Chișinău a fost atribuit în

folosință lui Pavel Grate pe un termen nelimitat în temeiul contractului nr.4-595 din 04

martie 1997 (f.d.35, vol.I).

Colegiul lărgit al instanței de recurs mai reține din materialele cauzei că, casa de

locuit și anexele din gospodăria situată în mun. Chișinău, str. XXXXX a beneficiarului

Pavel Grate a fost primită în exploatare, fapt ce rezultă din Actul de primire în

exploatare a obiectivului construit din 28 ianuarie 1998 (f.d.32-33 verso, vol.I).

Ulterior, lui Pavel Grate i-a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil

menționat, amplasat pe terenul cu o suprafață de 450 m.p., aflat în folosire nelimitată

ca proprietar de uz comun în temeiul contractului de dare în folosință pe termen

nelimitat nr.4-595 din 04 martie 1997, fapt ce se denotă din adeverința de înregistrare

în drept de proprietate din 28 ianuarie 1998 (f.d.31-31 verso, vol.I).

Potrivit deciziei nr.22/9-1 din 26 aprilie 2005 a Consiliului municipal Chișinău cu

privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și aprobarea planurilor

cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit particulare din municipiul

Chișinău, a fost sabilit dreptul de proprietate municipală asupra loturilor de pământ de

pe lângă casele de locuit particulare ai căror beneficiari sunt nominalizați în anexa nr.2

al prezentei decizii, printre care se regăsește și Pavel Grate (f.d.33, vol.1).

Totodată, din conținutul anexei nr.2 al deciziei nr.22/9-1 din 26 aprilie 2005 a

Consiliului municipal Chișinău cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de

teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de

locuit particulare din municipiul Chișinău, colegiul lărgit al instanței de recurs mai

reține că, suprafața legală transmisă în folosință pe termen nelimitat lui Pavel Grate

constituie 0,045 ha, iar suprafața de facto precizată ca urmare a inventarierii terenului

constituie 0,066 ha, respectiv suprafața lotului de pământ înregistrat ca proprietate

municipală a constituit 0,066 ha, 1.0 cota-parte.

Materialele cauzei atestă că, decizia nr.22/9-1 din 26 aprilie 2005 a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și

aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit

11

particulare din municipiul Chișinău a fost notată în Registrul bunurilor imobile

(f.d.12, 28, vol.I).

Din cumulul probatoriu administrat cauzei colegiul lărgit al instanței de recurs

mai constată că, la 05 august 2014, Pavel Grate a vândut lui Fiodor Demian casa de

locuit individuală, cu suprafața totală de 114,2 m.p. cu nr. cadastral XXXX, amplasată

pe un teren aferent în folosință, cu suprafața totală de 0,066 ha, situată în mun.

Chișinău, str. XXXXX, fiind încheiat în acest sens contractul de vânzare-cumpărare a

imobilului, autentificat de notarul public Valerii Rudco (f.d.26-27, vol.I).

Din materialele cauzei rezultă că, Fiodor Demian și Agnesa Demian dețin în

proprietate bunul imobil (casa de locuit individuală) cu numărul cadastral XXXX, cu

suprafața de 114,2 m.p., situat în municipiul XXXX, str. XXXXX, care este amplasată

pe terenul cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,066 ha - proprietate

municipală, cu destinația pentru construcții (f.d.28, vol.I). Temeiul înscrierii dreptului

de proprietate a bunului imobil menționat a servit contractul de vânzare-cumpărare

nr.XXX din XXXX.

În conformitate cu prevederile art.28 alin.(1) lit.a), b) din Legea cadastrului

bunurilor imobile, nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, înregistrarea drepturilor asupra

bunului imobil se face în temeiul actelor administrative emise de autoritățile publice

abilitate în modul stabilit de legslație, în vigoare la data adoptării lor, precum și

certificatele constatatoare emise în conformitate cu prevederile Legii nr.163/2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, în procedura de aprobare tacită;

contractele asupra bunului imobil, încheiate conform legislației în vigoare la data

adoptării lor.

Iar, potrivit art.36 alin.(1) al Legii cadastrului bunurilor imobile, nr.1543-XIII din

25 februarie 1998, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată prin

extrasul din registrul bunurilor imobile sau prin certificatul privind înscrierile în

registrul bunurilor imobile.

Astfel, colegiul lărgit al instanței de recurs constată că, terenul cu numărul

cadastral XXXXX, face parte din domeniul privat al administrației publice locale, este

aferent bunului imobil proprietate privată a pârâtului Fiodor Demian și a persoanei

terțe Agnesa Demian, cu numărul cadastral XXXXX, fapt ce se deduce din informația

inserată în extrasul din Registrul bunurilor imobile anexat la materialele cauzei (f.d.28,

vol.I).

Drept urmare a cererii și actelor prezentate de către Fiodor Demian, proprietar al

imobilului din str. XXXXX mun. Chișinău, extrasul din Registrul bunurilor imobile

din 17 noiembrie 2014, propunerile Direcției Generale Arhitectuă, Urbanism și Relații

Funciare, la 19 noiembrie 2015 de către Consiliul municipal Chișinău a fost emisă

decizia nr.3/35-11 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra

lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor Demian, prin care s-a dispus

autentificarea lui Fiodor Demian a dreptului de proprietate privată asupra lotului de

pământ cu suprafața de 633 m.p. din str. XXXXX, pentru deservirea și exploatarea

casei de locuit particulare, inclusiv 183 m.p. – ca urmare a cumpărării la preț normativ,

conform planului anexat.

12

În acest context, colegiul lărgit al instanței de recurs notează că, în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr.XX din XXXXX, încheiat între Primăria

municipiului Chișinău și Fiodor Demian, ultimul a devenit proprietar al terenului cu

suprafața totală de 183 m.p., situat în str. XXXXX mun. Chișinău (f.d.46-49, vol.I).

Colegiul lărgit al instanței de recurs reține din cumulul probatoriu administrat

speței că, în temeiul deciziei nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 precum și în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare nr.XX din XXXXX lui Fiodor Demian i-a fost

eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, identificat în baza

numărului cadastral XXXXX, cu o suprafață de 0,0633 ha, situat în mun. XXXX, str.

XXXXX (f.d.45, vol.I).

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat la 31 decembrie 2015, a

expediat notificarea nr.304/OT4-2638 în adresa Consiliului municipal Chișinău, cu

solicitarea de abrogare a deciziei nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str.

XXXXX lui Fiodor Demian (f.d.6-7, vol.I), nerecepționând răspuns la notificarea

menționată, la 11 februarie 2016 a sesizat instanța de judecată cu prezenta acțiune de

contencios administrativ.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță),

contenciosul administrativ ca instituție juridică avea drept scop contracararea

abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor

persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice, asigurarea ordinii

de drept.

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de

lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ

competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Articolul 2 din Legea contenciosului administrativ coroborat cu Rezoluția (77) 31

cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, definesc actul

administrativ ca manifestarea juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau

individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau

executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale

sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct

drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act

îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Conform art.3 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ, obiect al

acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter

normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei

persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate

acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii

din structurile specificate la lit.a) și b).

13

Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Reieșind din conținutul art.5 din Legea contenciosului administrativ, subiecți cu

drept de sesizare în contenciosul administrativ sunt Guvernul, Cancelaria de Stat,

Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, președintele raionului și primarul -în condițiile

Legii privind administrația publică locală.

Din prevederile art.14 alin.(1)-(3) din Legea contenciosului administrativ se

reține că, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege,

printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice

emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în

parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În cazul în care organul

emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea

petiționarului, fie organului emitent, fie organului ierarhic superior dacă legislația nu

prevede altfel. Termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) nu se extinde asupra actului

administrativ cu caracter normativ.

Din dispozițiile art.16 alin.(1) și (2) din Legea contenciosului administrativ,

persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un

act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a

primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța

de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului

respectiv și repararea pagubei cauzate. Acțiunea poate fi înaintată nemijlocit instanței

de contencios administrativ în cazurile expres prevăzute de lege și în cazurile în care

persoana se consideră vătămată într-un drept al său prin nesoluționarea în termen legal

ori prin respingerea cererii prealabile privind recunoașterea dreptului pretins și

repararea pagubei cauzate.

Totodată, potrivit prevederilor art.68 alin.(1), (3), (4) al Legii privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, în cazul în care consideră

că, un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, oficiul teritorial

al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat,

cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă

trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și-a

menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de

Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul

tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de

modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Astfel, având în vedere normele legale pre citate, colegiul lărgit al instanței de

recurs notează că, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este subiect de

sesizare a instanței de contencios administrativ, a sesizat instanța de contencios

administrativ cu acțiunea de contencios administrativ dedusă judecății respectând

procedura prealabilă.

14

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că, prin acțiunea înaintată, reclamantul Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat exprimă dezacordul cu decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate

privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Demian Fiodor și contractul de

vânzare-cumpărare din XXXXX încheiat între Primăria mun. Chișinău și Fiodor

Demian, iar subsecvent contestă și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, eliberat lui Demian Fiodor asupra terenului identificat în baza numărului

cadastral XXXXX, situat în mun. XXXX, str. XXXXX.

În conformitate cu prevederile art.26 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ

nr.793 din 10 februarie 2000, în vigoare la momentul emiterii actului administrativ

contestat, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în

care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca

fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

procedurii stabilite.

Din conținutul normei de drept sus-indicate, colegiul lărgit al instanței de recurs

reține că, la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act administrativ, urmează a

fi examinată prin prisma triplului test al legalității, care verifică dacă actul contestat a

fost emis cu respectarea competenței, a procedurii prevăzute de lege și dacă este legal

în fond. Or, legalitatea actului contestat se verifică conform normelor în vigoare la

momentul emiterii.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit art.1 din Legea nr.121 din 04 mai 2007

privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, prezenta lege reglementează

raporturile ce țin de administrarea și deetatizarea proprietății publice. Sub incidența

prezentei legi cad: proprietatea publică a statului și proprietatea publică a unității

administrativ-teritoriale, cu excepția finanțelor publice și a locuințelor.

Conform art.4 alin.(2) din Legea nr.121 din 04 mai 2007, terenurile aferente

bunurilor care se privatizează sau bunurilor private, precum și terenurile destinate

construcțiilor, se privatizează în condițiile prezentei legi, ale Legii privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, ale altor legi și ale

regulamentelor aprobate de Guvern.

Potrivit art.5 lit.(b) din Legea nr.121 din 04 mai 2007, autorități ale administrației

publice cu atribuții în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice sunt:

autoritățile administrației publice ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al

doilea și de nivelul întâi, inclusiv ale unității teritoriale autonome Găgăuzia – în

privința proprietății unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a unității teritoriale

autonome Găgăuzia.

Conform art.9 alin.(1) din Legea nr.121 din 04 mai 2007, împuternicirile de

proprietar al patrimoniului unității administrativ-teritoriale sunt exercitate de consiliul

local în numele unității administrativ-teritoriale.

15

Totodată, în conformitate cu prevederile art.9 alin.(3) lit.a) și b) din Legea nr.121

din 04 mai 2007, în domeniul privatizării, de competența autorității administrației

publice locale sunt: a) întocmirea și aprobarea listei de bunuri proprietate a unității

administrativ-teritoriale supuse privatizării, prezentarea de extrase din aceste liste spre

coordonare autorităților administrației publice centrale din domeniul ocrotirii sănătății,

învățămîntului, culturii; b) organizarea pregătirii și desfășurării, în modul stabilit de

Guvern, a procesului de privatizare a bunurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale incluse în lista bunurilor supuse privatizării, precum și a terenurilor

proprietate a unității administrativ-teritoriale, încheierea contractelor de vînzare-

cumpărare.

Potrivit art.22 alin.(1) lit.f) din Legea nr.121 din 04 mai 2007, obiect al

privatizării pot fi următoarele bunuri proprietate publică: terenurile aferente bunurilor

care se privatizează sau bunurilor private, inclusiv terenurile pentru construcții, cu

excepția celor nominalizate la art.53 alin.(5).

În conformitate cu prevederile art.53 din Legea nr.121 din 04 mai 2007,

privatizarea terenurilor aferente bunurilor care se privatizează și bunurilor private se

efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu legislația funciară și cu alte acte

legislative. Procedura privatizării lor se stabilește prin regulament, aprobat de Guvern.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție apreciază ca fiind relevante și prevederile Legii nr.436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală, care stabilește și reglementează modul de

organizare și funcționare a autorităților administrației publice în unitățile

administrativ-teritoriale.

În conformitate cu prevedrile art.3 alin.(1)-(2) din Legea nr.436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, administrarea publică în unitățile

administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării

serviciilor publice, eligibilității autorităților publice locale și consultării cetățenilor în

probleme locale de interes deosebit.

Autoritățile administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională,

organizațională, gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește

administrarea treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în

limitele teritoriului administrat.

Iar, prin prisma prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, legiuitorul a stipulat subiecții autonomiei

locale, astfel, autoritățile administrației publice locale prin care se realizează

autonomia locală în sate (comune), orașe (municipii) sunt consiliile locale, ca autorități

deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Astfel, reșeind din conținutul articolului pre citat, colegiul lărgit al instanței de

recurs notează că, consiliile locale reprezintă autoritățile deliberative prin care se

realizează autonomia locală, iar primarii reprezintă autoritățile executive.

Din conținutul Legii pre citate sunt stipulate competențele consiliului local, astfel,

colegiul lărgit al instanței de recurs reține ca fiind relevante speței prevederile art.14

alin.(2) lit. b) -e) din Legea privind administrația publică locală nr.436 din 28

16

decembrie 2006, potrivit căruia, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe: b)

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei),

orașului (municipiului); c) decide în privința actelor juridice de administrare privind

bunurile domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului) după caz,

precum și privind serviciile publice de interes local, în condițiile legii; d) decide în

privința actelor juridice de administrare sau de dispoziție privind bunurile domeniului

privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii; e)

decide atribuirea și schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului (comunei),

orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține, ca fiind relevante și aplicabile speței, prevederile

Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.3/23 din 02 aprilie 2013 cu privire la

aprobarea Regulamentului cu privire la gestionarea resurselor funciare municipale.

Scopul Regulamentului rezidă în stabilirea principiilor și modalităților practice de

gestionare, administrare și valorificare a terenurilor proprietate municipală, precizarea

cadrului juridic și regulatoriu local care să asigure folosirea rațională a fondului

funciar municipal, stabilirea și durabilitatea relațiilor funciare municipale, garantarea și

apărarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, ocrotirea drepturilor și intereselor

legitime ale dețintorilor de terenuri și autorităților publice.

Potrivit pct.5 al Regulamentului cu privire la gestionarea resurselor funciare

municipale, dreptul de proprietate municipală asupra terenurilor este un drept și un

element de bază al autonomiei municipale și se manifestă prin dreptul autorităților

publice locale de a poseda, folosi și, după caz, de a dispune de terenurile proprietate

municipală în interesul populației municipiului Chișinău, în limtele și modul stabilit de

lege, alte acte normative și de prezentul Regulament.

Iar, potrivit pct.23 lit.a) al Regulamentului pre citat, de competența autorității

publice locale deliberative (Consiliului municipal Chișinău) ține adoptarea deciziilor

cu privire la aprobarea terenurilor proprietate municipală pentru concesionarea,

vânzare-cumpărare, constituire de superficie sau atribuire în arendă prin licitație cu

strigare sau concurs funciar, în condițiile Regulamentului cu privire la organizarea

licitațiilor și concursurilor funciare, precum și aprobarea clauzelor contractelor de

societate civilă sau de colaborare în privința valorificării (transmiterii posesiei și

folosinței) terenurilor municipale arendate sau atribuite în folosință gratuită.

Analizând circumstanțele cauzei constatate mai sus, colegiul lărgit al instanței de

recurs reiterează că, inițial, în temeiul Actului de primire în exploatare a obiectivului

construit și a adeverinței de înregistrare în drept de proprietate din 28 ianuarie 1998,

Pavel Grate a deținut cu drept proprietate bunul imobil ce a reprezentat obiectul de

contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX, amplasat pe terenul cu o

suprafață de 450 m.p., aflat în folosire nelimitată ca proprietar de uz comun în temeiul

contractului de dare în folosință pe termen nelimitat nr.XXXXX din XXXXX.

17

Totodată, colegiul lărgit al instanței de recurs reține ca fiind important în cazul

din speță că, suprafața legală transmisă în folosință pe termen nelimitat lui Pavel Grate

a constituit 0,045 ha, iar suprafața de facto precizată ca urmare a inventarierii terenului

constituie 0,066 ha, fapt consemnat de Consiliul municipal Chișinău în anexa nr.2 a

deciziei nr.22/9-1 din 26 aprilie 2005 cu privire la autentificarea dreptului deținătorului

de teren și aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de

locuit particulare din municipiul Chișinău, notată în Registrul bunurilor imobile.

Ulterior, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX

încheiat cu Pavel Grate, Fiodor Demian și Agnesa Demian au procurat bunul imobil

(casa de locuit) cu numărul cadastral XXXXXX, cu suprafața de 114,2 m.p., situat în

municipiul XXXX, str. XXXXX, care este amplasată pe terenul cu număr cadastral

XXX, cu suprafața de 0,066 ha - proprietate municipală, cu destinația pentru

construcții (f.d.28, vol.I), pe care-l dețin cu drept de proprietate.

La 18 noiembrie 2014 Fiodor Demian a adresat Consiliului municipal Chișinău,

Direcția Generală, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare cerere prin care a solicitat

efectuarea lucrărilor de inventariere a terenului aferent casei de locuit din str. XXXXX

mun. XXXX și eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietate asupra

terenului în limita hotarelor, iar la 19 noiembrie 2015 de către Consiliul municipal

Chișinău a fost emisă decizia nr.3/35-11 cu privire la autentificarea dreptului de

proprietate privată asupra lotului de pământ din str. XXXXX lui Fiodor Demian,

contestată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Potrivit art.42 din Codul funciar, terenurile din intravilan se află în administrarea

autorităților administrației publice locale, iar din municipii – în proprietate municipală.

Conform art.11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale

atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în

proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și

grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația; atribuie familiilor nou-formate

sectoare de teren din rezerva intravilanului până la epuizarea acesteia pentru

construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe – de la 0,04

până la 0,07 hectare, în localități rurale – până la 0,12 hectare.

Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile

administrației publice locale; trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu

este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile)

terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu

constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor,

proporțional suprafeței privatizate de fiecare.

Atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetățenilor în scopurile

indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se efectuează contra plată prin vânzare la

licitație, organizată de autoritatea administrației publice locale. Prețul inițial de

vânzare a terenului nu va fi mai mic decât prețul normativ al pământului calculat în

baza tarifelor stabilite de legislația în vigoare.

Se admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în

alineatul 1 al prezentului articol, cetățenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă

în rezultatul calamităților naturale.

18

În cazul din speță, colegiul lărgit al instanței de recurs punctează că, din cumulul

probatoriu administrat cauzei nu se rețin probe prin care s-ar confirma atribuirea

repetată a lotului de teren din str. XXXXX lui Fiodor Demian.

Potrivit art.1 din Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului nr.1308 din 25 iulie 1997, prezenta lege se aplică în cazurile: a) vânzării-

cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care

se privatizează, a terenurilor aferente obiectivului privat, precum și a terenurilor

aferente construcțiilor nefinalizate; b) includerii valorii terenurilor proprietate publică

aferente obiectivelor și construcțiilor nefinalizate specificate la lit. a) în capitalul social

al acestora, la decizia adunării generale a acționarilor (fondatorilor) și cu acordul

proprietarului de teren, în calitate de cotă de participare a acestuia în patrimoniul

obiectivului sau al construcției; c) excluderii terenurilor din categoriile de terenuri cu

destinație agricolă și ale fondului silvic, precum și din circuitul agricol, și atribuirii lor

la alte categorii de terenuri; d) înstrăinării forțate a terenurilor; e) relațiilor de arendă.

Din conținutul art.3 alin.(2) din Legea nr.1308 din 25 iulie 1997 se reține că,

vânzarea-cumpărarea pământului se efectuează prin contractul de vânzare-cumpărare

la preț normativ prin concurs sau la licitație.

Ca fiind relevant speței urmează a fi reținut și Regulamentul cu privire la modul

de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în

localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.984 din

21 septembrie 1998, care a fost elaborate întru realizarea prevederilor art.11 din Codul

funciar și care stabilește modul de transmitere în proprietate privată a sectoarelor de

teren ocupate de case, anexe gospodărești și grădini, atribuite conform legislației, în

localitățile urbane.

Astfel, potrivit pct.3 lit.a) al Regulamentului menționat, loturile de pământ de pe

lângă casă sunt trecute în proprietate proprietarilor caselor de locuit cu drept de

proprietate individuală; iar potrivit pct.5 al aceluiași Regulament, transmiterea în

proprietate a loturilor de pământ de pe lângă casă se efectuează din inițiativa autorității

administrației publice locale, concomitent cu efectuarea înregistrării primare masive

sau la cererea proprietarilor caselor de locuit.

Colegiul lărgit al instanței de recurs reține pct.6 din Regulamentul cu privire la

modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pământ de pe lângă casă în

localitățile urbane, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.984 din

21 septembrie 1998, potrivit căruia, autoritățile administrației publice locale transmit

terenurile prevăzute în punctul 2 al prezentului Regulament în proprietatea

proprietarilor caselor de locuit în limitele prevăzute de documentele de atribuire a

terenului pentru construcția și exploatarea casei de locuit, inclusiv de contractul de

atribuire a terenurilor în folosință pe termen nelimitat.

Dacă suprafața lotului de pământ de pe lângă casă de care real se folosește la

moment proprietarul casei de locuit este mai mare decât suprafața menționată în

documentul de atribuire a terenului pentru construcția sau exploatarea casei de locuit,

administrația publică locală poate decide transmiterea în proprietate a terenului de care

real se folosește proprietarul casei de locuit, dacă suprafața lui este mai mare cu cel

mult 10 la sută decât suprafața menționată în documente. În celelalte cazuri asupra

19

porțiunii de teren rămase, administrația publică locală decide în conformitate cu

legislația.

Analizând circumstanțele cauzei, raportate la normele legale pre citate, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție punctează

că, Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu

privire la autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din

str. XXXXX lui Fiodor Demian, cu respectarea prevederilor legale pre citate.

Or, potrivit anexei nr.2 al deciziei nr.22/9-1 din 26 aprilie 2005 a Consiliului

municipal Chișinău cu privire la autentificarea dreptului deținătorului de teren și

aprobarea planurilor cadastrale ale loturilor de pământ aferente caselor de locuit

particulare din municipiul Chișinău, suprafața legală transmisă în folosință pe termen

nelimitat lui Pavel Grate a constituit 0,045 ha, concretizându-se că suprafața de facto

precizată ca urmare a inventarierii terenului constituie 0,066 ha, care n-a fost

contestată.

Respectiv, referitor la porțiunea de teren rămasă, administrația publică locală, la

caz, Primăria municipiului Chișinău a acceptat vânzarea terenului destinat pentru

deservirea și exploatarea casei de locuit particulare cu suprafața totală de 183 m.p. la

prețul normativ, astfel, fiind încheiat în acest sens contractul de vânzare-cumpărare din

12 ianuarie 2016.

Mai mult, suprafața terenului pentru deservirea și exploatarea casei de locuit

particulare ce aparține lui Fiodor Demian și Agnesei Demian cu drept de proprietate,

nu depășește dimensiunile stabilite de administrația publică locală, în conformitate cu

prevederile articolului 11 din Codul funciar.

Analizând circumstanțele cauzei, raportate la normele legale pre citate, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție punctează

că, autoritatea publică locală, dispune de bunurile deținute cu titlu de proprietar.

În acest context, cu titlu primordial, colegiul lărgit al instanței de recurs punctează

prevederile art.127 alin.(1)-(3) din Constituția Republicii Moldova, conform căruia,

statul ocrotește proprietatea. Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în

formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății.

Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale.

Or, în conformitate cu prevederile art.500 alin.(1) – (2) din Codul civil (în vigoare

de la 01 martie 2019), proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție

asupra bunului. Dreptul de proprietate este perpetuu.

În această ordine de idei, reieșind din conținutul normelor legale indicate mai sus,

colegiul lărgit al instanței de recurs menționează că, ține de competența Consiliului

municipal Chișinău de a decide vânzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în

arendă ori în locațiune a bunurilor domeniului privat al municipiului, în limitele

stabilite de lege.

Principiile de bază ale administrației publice locale sunt consfințite și prin prisma

prevederilor art.109 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia, administrația

publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei

20

locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților

administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de

interes deosebit. Autonomia privește atât organizarea și funcționarea administrației

publice locale, cât și gestiunea colectivităților pe care le reprezintă. Aplicarea

principiilor enunțate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

Astfel, principiul autonomiei locale este unul din principiile fundamentale ale

oricărui regim democratic. El guvernează administrația publică locală și activitatea

autorităților acesteia, semnificând dreptul colectivităților de a-și satisface propriile

interese legale fără amestecul autorităților centrale. Acest principiu constituțional oferă

unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de a se autoguverna la nivel local sub

rezerva de a nu aduce atingere autonomiei altor colectivități locale și intereselor

generale ale națiunii și statului, propriile interese de a nu fi mai largi și în contradicție

cu acestea.

Corelând ipotezele descrise supra, instanța de recurs constată legalitatea acțiunilor

Consiliului municipal Chișinău la adoptarea deciziei nr.3/35-11 din 19 noiembrie

2015, iar drept consecință netemeinicia acțiunii depuse de Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău,

Fiodor Demian, persoană terță Agnesa Demian cu privire la anularea deciziei

Consiliului municipal Chișinău nr.3/35-11 din 19 noiembrie 2015 cu privire la

autentificarea dreptului de proprietate privată asupra lotului de pământ din str.

XXXXX lui Demian Fiodor; a contractului de vânzare-cumpărare din XXXX încheiat

între Primăria municipiul Chișinău și Fiodor Demian, precum și titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, eliberat lui Demian Fiodor asupra terenului identificat

în baza numărului cadastral XXXXX, situat în mun. XXX, str. XXXXX.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că, instanța de apel

și prima instanță, au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție pronunțate, nu pot fi menținute ca legale și

întemeiate.

Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de instanțele

ierarhic inferioare, motiv din care se deduce că, acestea au judecat formal cauza, fapt

ce constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un proces

echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o speranță că

instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, conducându-se de prevederile art.224 alin.(1) lit.f)

din Codul administrativ, concluzionează că, cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Fiodor Demian, persoană terță Agnesa

Demian cu privire la anularea actelor administrative, este neîntemeiată și pasibilă de a

fi respinsă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că normele de drept

material au fost aplicate și interpretate eronat și nu este necesară verificarea

suplimentară a cărorva dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

21

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Consiliul municipal Chișinău, a casa integral decizia din 15 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și a emite o nouă decizie prin care a respinge cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Fiodor Demian, persoană terță

Agnesa Demian cu privire la anularea actelor administrative, ca neîntemeiată.

În conformitate cu art.258 alin.(3), 248 alin.(1) lit.c), art.248 alin.(2) și art.224

alin.1 lit.f) Cod administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Consiliul municipal Chișinău.

Se casează integral decizia din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată în procedura contenciosului

administrativ depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău, Fiodor Demian,

persoană terță Agnesa Demian cu privire la anularea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

22