2rac-53/22 — incasarea prejudiciului material

2rac-53/22 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-53/2022

2-20017403-01-2rac-07032022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (Sv. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

D E C I Z I E

22 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Inspectoratul de poliție Rezina împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice

de Distribuție Nord” cu privire la încasarea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 07 februarie 2020, Inspectoratul de poliție Rezina a depus cerere de

chemare în judecată împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind

încasarea prejudiciului material în mărime de 11 000 lei și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii, Inspectoratul de poliție Rezina a menționat că, la 19

aprilie 2017, în serviciul de gardă al serviciului management operațional al

Inspectoratului de poliție Rezina a fost înregistrat în R/2 cu nr. 1311 raportul

inspectorului inferior al serviciului statistic SMO al IP Rezina, Igor Cazacu,

precum că, fiind implicat în serviciu în cadrul Inspectoratului de poliție Rezina,

amplasat în or. Rezina, str. Voluntarilor, 1, aproximativ ora 04:30, în urma unui

scurt circuit s-au defectat toate sursele de electricitate.

Reclamantul a relatat că, 19 aprilie 2017, ora 08:00, angajații Inspectoratului

de poliție Rezina au informat conducerea instituției că mai multe computere din

birou nu funcționează din motive necunoscute.

Ca urmare, comisia de casare a mijloacelor fixe a obiectelor de mică valoare

aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina, la 19 aprilie 2017, a întocmit

procesul-verbal de constatare nr. 2179, stabilind că în urma creșterii tensiunii

electrice, s-a defectat sistemul PHOBOS, stația telefonică de model Panasonic,

1

sistemul de monitorizare video, calculatoarele din serviciul de gardă și ale altor

angajați în număr total de 16 bucăți.

Tot la 19 aprilie 2017, în serviciul de gardă al serviciului management

operațional al Inspectoratului de poliție Rezina a fost înregistrată în R/2 cu

nr.1321, comunicarea telefonică a șefului Inspectoratului Fiscal Rezina, Paravan

Oleg Vasile, precum că în rezultatul creșterii tensiunii în rețeaua de electricitate,

din motive necunoscute, au fost defectate mai multe aparate electrice din birourile

de lucru ale angajaților Inspectoratului fiscal Rezina.

Reclamantul a indicat că, la 20 aprilie 2017, în scopul constatării faptului

privind identificarea aparatajului electric defectat care aproviziona cu energie

electrică a Inspectoratului de poliție Rezina, a fost creată comisia de profil

compusă din specialiști din cadrul Serviciului Tehnologic Informațional al MAI,

Inspectoratul General al Poliției și a Inspectoratului de poliție Rezina. Comisia dată

a constatat că, mijloacele tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina

au fost deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent

electric, stabilind faptul că echipamentele menționate în anexa la act, sunt

nefuncționale și că utilizarea ulterioară este imposibilă și necesită de a fi reparate.

În urma incidentului dat, Inspectoratul de poliție Rezina a suportat un prejudiciu în

valoare de 11 000 de lei.

Reclamantul a invocat că, martorul Valeriu Șova, inginer-șef la SA „Red-

Nord”, filiala Rezina a declarat că în urma deconectării energiei electrice la 19

aprilie 2017, ora 04:30, conform ordinului nr. 222 al SA „Red-Nord” a fost

formată comisia de cercetare a cazului de supratensiune în rețeaua electrică la

consumatori, în componența din 5 persoane, care a stabilit că cauza supratensiunii

în rețeaua de alimentare cu curent electric a fost deteriorarea firului electric spre

consumatorul SRL „Speranța” și arderea ulterioară a conductorului nul în

transformatorul PT-351.

Reclamantul a menționat că în baza contractului nr. 6 din 04 ianuarie 2017,

înregistrat la Trezoreria Rezina la 01 ianuarie 2017, cu nr. 2017-0000000043, SA

„FEE Nord”, în calitate de furnizor a livrat energie electrică consumatorului

noncasnic Inspectoratul de poliție Rezina. Astfel, pentru soluționarea litigiului pe

care extrajudiciară, Inspectoratul de poliție Rezina la 05 mai 2017, a înaintat cerere

înregistrată sub nr. 3009 către SA ,,FEE-Nord”, prin care a solicitat restituirea

benevolă a prejudiciului material cauzat în mărime de 11 000 de lei. La rândul său,

SA „FEE-Nord” a remis după competență cererea dată către SA „Rețelele Electrice

de Distribuție Nord”.

Reclamantul a notat că, drept răspuns la cererea prealabilă, conducerea filialei

Rezina, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a acceptat restituirea

prejudiciului cauzat, solicitând Inspectoratului de poliție Rezina să prezente actele

de confirmare a cheltuielilor care au fost suportate pentru reparația echipamentului

ieșit din funcție.

Reclamantul susține că prin scrisoarea nr. 4516 din 10 iulie 2017,

Inspectoratul de poliție Rezina a prezentat actele solicitate, însă prejudiciul nu a

fost restituit.

Prin încheierea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cererea

de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina împotriva

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la încasarea prejudiciului

material a fost strămutată la Judecătoria Bălți, sediul Central pentru judecare în

2

fond (f.d.54-55).

Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a

fost admisă parțial.

S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul

Inspectoratului de poliție Rezina, prejudiciul cauzat în sumă de 11 000 de lei.

S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în contul

statului, taxa de stat în sumă de 330 lei.

S-a respins pretenția Inspectoratului de Poliție Rezina împotriva SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.

91,95-97).

Pentru a hotărî astfel, în temeiul pct. pct. 18, 206 din Regulamentul pentru

furnizarea și utilizarea energiei electrice aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010 și art. 42 alin.

(1) lit. c) din Legea cu privire la energie electrică nr. 107 din 27 mai 2016, prima

instanță a concluzionat ca fiind temeinică pretenția privind repararea prejudiciului

material în mărime de 11 000 lei, cauzat Inspectoratului de poliție Rezina de către

SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în urma supratensiunii în rețeaua de

alimentare cu curent electric în rezultatul căruia s-a stabilit că echipamentele sunt

nefuncționale.

Instanța de fond a constatat că costul serviciilor de reparare a tehnicii de

calcul constituie 10 130 lei, fapt confirmat prin actul nr. 60 din 29 iunie 2017, iar

potrivit facturii fiscale se constată că au fost instalate la Inspectoratul de poliție

Rezina mijloace tehnice în sumă de 870 lei.

Instanța de fond a concluzionat în privința netemeiniciei pretenției privind

încasarea cheltuielilor de judecată suportate din motiv că nu au fost prezentate

înscrisuri și/sau acte confirmative care ar fi dovedit incontestabil suportarea

cheltuielilor de judecată.

Instanța de fond a dispus încasarea din contul SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” la bugetul public a taxei de stat în sumă de 330 lei, taxă de la

care a fost scutit reclamantul în temeiul art. art. 85 alin. (1) lit. i) din Codul

procedură civilă și art. 3 pct. 1) lit. a) și e) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din

03.12.1992.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 24 mai 2021, SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord” a declarat apel, ulterior în interiorul termenului

acordat de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor, la 01 septembrie 2021,

a prezentat cererea de apel motivată solicitând casarea parțială a hotărârii din 14

mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi prin

care să fie respinse pretențiile Inspectoratului de poliție Rezina privind repararea

prejudiciului cauzat în sumă de 11 000 de lei.

Prin decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

depus de SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”.

S-a casat hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a

fost pronunțată o hotărâre nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Inspectoratul de poliție Rezina împotriva SA

„Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea prejudiciului și a

cheltuielilor de judecată (f.d.141-149).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că hotărîrea instanței de

judecată a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, cu aprecierea

3

incorectă a probelor prezentate, drept urmare prima instanță greșit a concluzionat

în privința temeiniciei pretenției privind repararea prejudiciului material în mărime

de 11 000 lei, în baza actului nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor

de reparare a tehnicii în sumă de 10 130 de lei, cît și a facturii fiscale prin care s-a

constatat că la Inspectoratul de poliție Rezina au fost instalate mijloace tehnice în

sumă de 870 de lei.

Instanța de apel a menționat că presupusele cheltuieli suportate pentru

repararea tehnicii de calcul ce aparțin intimatului sunt confirmate printr-un act

perfectat în formă liberă, care certifică faptul că respectivul agent economic a

reparat tehnica de calcul încasînd pentru aceasta suma de 10 130 de lei.

Prin urmare, actul nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de

reparare a tehnicii nu poate fi atribuit nicidecum la categoria documentelor ce

confirmă suma cheltuielilor achitate pentru reparația receptoarelor electrice

defectate. Eventualele cheltuieli suportate de către Inspectoratul de poliție Rezina

urmau a fi probate prin bon de plată sau factură fiscală, însă la materialele cauzei

nu a fost anexat un bon de plată sau factură fiscală care ar confirma achitarea

cheltuielilor suportate pentru reparația receptoarelor electrice defectate.

La 22 februarie 2022, Inspectoratul de poliție Rezina, a declarat recurs

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, Inspectoratul de poliție Rezina și-a manifestat

dezacordul cu soluția instanței de apel, invocând că instanța de apel a încălcat și

aplicat eronat normele dreptului material și procedural.

Recurentul a menționat că concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate, în

condițiile în care comisia a constatat că mijloacele tehnice aflate la balanța

Inspectoratului de poliție Rezina au fost deteriorate în urma supratensiunii în

rețeaua de alimentare cu curent electric, stabilind și faptul că echipamentele

indicate în anexă la act, sunt nefuncționale, utilizarea ulterioară este imposibilă și

necesită a fi reparate, însă această tehnică nu a fost reparată fiind depozitată în

starea care este în depozitul Inspectoratului de poliție Rezina.

Recurentul a indicat că prin actul nr. 06 din 29 iunie 2017, s-a menționat

numai denumirea obiectelor (bloc de sistem) care urmează a fi schimbate din

interiorul tehnicii date, pentru a fi puse în funcțiune, nefiind efectuată evaluarea

totală a bunurilor în întregime (set de calculator) ci numai piesele care urmează a fi

schimbate, iar pentru efectuarea lucrărilor de reparație a tehnicii de calcul, agentul

economic prin acest act numai a confirmat că pentru aceste lucrări de reparație

Inspectoratul de poliție ar urma să achite 10 130 lei, dar din lipsa de surse

financiare tehnică menționată nu a fost reparată.

Recurentul a mai invocat că având în vedere specificul activității unei

subdiviziuni din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cum este Inspectoratul

de poliție Rezina, s-au întreprins imediat măsurile necesare în urma supratensiunii

în rețeaua de alimentare și s-au pus în funcțiune utilajele pentru uz special intern,

fiind procurate 3 acumulatoare contra sumei de 870 lei, fapt confirmat prin factura

fiscală EU000028255.

La 07 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia cererii de recurs depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 161).

4

Prin referința depusă la 22 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SA

„Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de

procedură civilă, a solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de

Inspectoratul de Poliție Rezina (f.d.164-166).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Din materialele cauzei rezultă că decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Bălți a fost expediată părților la 28 decembrie 2021 și recepționată de

Inspectoratul de poliție Rezina la 03 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS8001966005AS (f.d. 152).

Prin urmare, Colegiul constată că recursul declarat de Inspectoratul de poliție

Rezina, la 22 februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel din 18 noiembrie

2021 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

admisibil recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina, împotriva

deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și transmis Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru

a fi examinat în fond, pentru data de 22 iunie 2022 (f.d. 176).

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă

precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată,

toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și

soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență,

recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să

răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat

audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen

și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie

2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Verificând legalitatea deciziei contestate, prin prisma argumentelor invocate

5

și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural

aplicabile la soluționarea litigiului dat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat recursul

declarat de Inspectoratul de poliție Rezina, care urmează a fi admis, cu casarea

deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 14

mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din considerentele ce succed.

În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.

Materialele cauzei atestă că la Inspectoratul de poliție Rezina înaintând

acțiune în instanță împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a solicitat

încasarea sumei prejudiciului material în mărime de 11 000 de lei și cheltuielile de

judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, Judecătoria Bălți, sediul

Central prin hotărârea din 14 mai 2021 a admis parțial acțiunea depusă de

Inspectoratul de poliție Rezina, fiind încasat din contul SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord” în beneficiul Inspectoratului de poliție Rezina prejudiciul în

sumă de 11 000 de lei. S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” în contul statului, taxa de stat în sumă de 330 lei. S-a respins pretenția

Inspectoratului de poliție Rezina împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Bălți prin

decizia din 18 noiembrie 2021 a admis apelul declarat de SA „Rețelele Electrice de

Distribuție Nord”, a casat hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și a pronunțat o hotărâre nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

acțiunea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că instanța de apel greșit a concluzionat asupra

netemeiniciei acțiunii or, constatările acesteia sînt rezultatul examinării superficiale

a litigiului dedus judecății și aprecierii eronate a probatoriului administrat în cauză,

prin ce se impune casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei

instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (4), (5) din Codul de procedură civilă,

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform pct. 18 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei

electrice, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 393 din

15 decembrie 2010 (în redacția vigoare la 19 aprilie 2017), operatorul rețelei de

6

distribuție este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea sau

pentru înlăturarea neîntîrziată a defectelor și a deranjamentelor din instalațiile

electrice proprii, precum și din instalațiile electrice pe care le întreține și le

deservește.

Potrivit pct.pct. 200, 206 al Regulamentului nominalizat supra, furnizorul,

operatorul de rețea este obligat să asigure continuitatea furnizării energiei electrice

consumatorilor finali la parametrii de calitate prevăzuți de Regulamentul cu privire

la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice și potrivit

clauzelor contractului de furnizare a energiei electrice.

În cazul în care este dovedită nerespectarea de către operatorul rețelei de

distribuție a parametrilor de calitate a serviciului distribuție a energiei electrice,

stipulați în Normele de calitate a energiei electrice în sistemele electroenergetice

publice (standardul național GOST 13109), în regulamentul aprobat de Agenție și

în clauzele contractuale, operatorul rețelei de distribuție este obligat să achite

consumatorului final despăgubirea pentru prejudiciul cauzat, inclusiv să acopere

cheltuielile aferente reparației receptoarelor electrice care au ieșit din funcțiune

sau, după caz, contravaloarea acestora.

De altfel, Colegiul lărgit atestă conform actelor cauzei că la 19 aprilie 2017,

aproximativ ora 04:30, în cadrul Inspectoratului de poliție Rezina, din motive

necunoscute, s-a produs supratensiune în rețeaua de alimentare cu curent electric,

în rezultat fiind defectat sistemul PHOBOS, stația telefonică de model Panasonic,

sistemul de monitorizare video, calculatoarele instalate la serviciul de gardă și ale

altor angajați în număr total de 16 bucăți.

Circumstanțele enunțate au fost reflectate în procesul-verbal de constatare din

19 aprilie 2014 întocmit de Comisia de casare a mijloacelor fixe din cadrul

Inspectoratului de poliție Rezina, cazul fiind înregistrat în R-2 cu nr. 1311 la 19

aprilie 2017 (f.d. 14, 24-32).

Potrivit actului din 20 aprilie 2017 privind starea tehnică a mijloacelor

tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina, deteriorate în urma

supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric, s-a stabilit că

echipamentele depistate sunt nefuncționale, motiv din care utilizarea ulterioară a

acestora este imposibilă și necesită a fi reparate (f.d. 13).

Tot din actele cauzei rezultă că, la 05 mai 2017, Inspectoratul de poliție

Rezina s-a adresat către SA„ FEE Nord” cu cerere privind restituirea sumei de

11 000 lei cu titlu de prejudiciu pentru reparația echipamentului deteriorat în urma

supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric la 19 aprilie 2017 (f.d.

12), cerere care a fost remisă către SA„ FEE Nord” pentru soluționare după

competență către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” (f.d. 15).

La rândul său, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a solicitat

Inspectoratului de poliție Rezina prezentarea documentelor care confirmă suma

cheltuielilor suportate pentru reparația echipamentului deteriorat în urma

supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric la 19 aprilie 2017

(f.d. 16).

În urma solicitării SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, la 14 iulie

2017, Inspectoratul de poliție Rezina a prezentat copia actului pentru prestarea

serviciilor de reparare a tehnicii de calcul din 29 iunie 2017 în care se indică costul

serviciilor în sumă de 10 130 lei (f.d.20), copia facturii fiscale nr. EU100002855

prin care se constată că la Inspectoratul de poliție Rezina au fost instalate mijloace

7

tehnice în sumă de 870 lei (f.d.18 verso), copia extrasului din Registru de stat

(f.d.17).

Conform art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la

01.03.2019) persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a

prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana

lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea

dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv),

precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

În acest context, urmează a fi menționate și prevederile art. art. 1410 alin. (1)

și (2) și 1416 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la

01.03.2019), că persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol

sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalațiilor,

mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea

lucrărilor de construcții etc.) au obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de

pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore

(cu excepția cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor

aeriene) sau din intenția persoanei vătămate. Obligația de reparare a prejudiciului

revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de

proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care și-a asumat paza izvorului de

pericol sporit.

Instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea

va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate.

Instanța de judecată, adoptând hotărîre cu privire la reparația prejudiciului, obligă

autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași

calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin

echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Relevante cazului sunt prevederile art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire

la energie electrică nr.107 din 27.05.2016, care stipulează că operatorul sistemului

de distribuție trebuie să gestioneze fluxurile de energie electrică din rețelele

electrice de distribuție.

Raportând la caz prevederile enunțate în coroborare cu relatările stabilite

Colegiul lărgit reține că, instanța de fond corect a concluzionat că, la caz se

întrunesc condițiile legale privind obligarea SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” să repare prejudiciul cauzat recurentului.

Din aceste considerente instanța de fond întemeiat a dispus de a încasa din

contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, în beneficiul Inspectoratului de

poliție Rezina prejudiciul material în sumă de 11 000 lei or, după cum s-a

menționat supra, mijloacelor tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție

Rezina au fost deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent

electric la 19 aprilie 2017, incident care nu a fost negat de către SA „Rețelele

Electrice de Distribuție Nord”.

Or, potrivit art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate

de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute concluziile instanței de apel

referitoare la faptul că, prejudiciul material ce urmează a fi achitat din contul SA

„Rețelele Electrice de Distribuție Nord” nu a fost probat deoarece actul nr. 60 din

29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de reparare a tehnicii nu poate fi atribuit

la categoria documentelor ce confirmă suma cheltuielilor achitate pentru reparația

8

receptoarelor electrice defectate, urmând a fi probat prin bon de plată sau factură

fiscală.

Aici, Colegiul lărgit notează că actul nr. 60 din 29 iunie 2017 privind

prestarea serviciilor de reparare a tehnicii de către ÎI „Vizitiu Serghei” și factura

fiscală nr. EU100002855 prezentate de reclamant, constituie temei pentru

admiterea integrală a pretenției privind repararea prejudiciului material în situația

în care, din actul enunțat rezultă că costul serviciilor de reparare a tehnicii de calcul

constituie 10 130 lei, iar factura fiscală reflectă costul mijloacelor tehnice instalate

în sumă de 870 lei (f.d. 18, 18 verso).

Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că prejudiciul material în

sumă de 11 000 lei necesită a fi încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord”.

Prin urmare, se respinge argumentul intimatului precum că potrivit pct. 208

din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice aprobat prin

hotărârea ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010, operatorul de rețea nu poartă

răspundere pentru devierea peste limitele admisibile a parametrilor de calitate a

energiei electrice în cazul în care aceste devieri sunt cauzate de instalațiile electrice

ce aparțin consumatorului final or, acesta se combate prin circumstanțele stabilite

în cauză, descrise mai sus.

Colegiul lărgit subliniază faptul că în circumstanțele stabilite de instanța de

fond, acțiunile Inspectoratului de poliție Rezina au fost conforme prevederilor

legale, din care motiv argumentele reclamantului urmează a fi acceptate în sensul

declarat.

Urmează a releva că în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) lit. i) din

Codul de procedură civilă și art. 3 pct. 1) lit. a) și e) din Legea taxei de stat nr.

1216-XII din 03.12.1992, la depunerea acțiunii Inspectoratul de poliție Rezina a

fost scutit de la plata taxei de stat.

Astfel, ținând cont de faptul că s-a constatat temeinicia parțială a pretențiilor

formulate de Inspectoratul de poliție Rezina, Colegiul lărgit concluzionează că

instanța de fond corect a încasat din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” la bugetul public taxa de stat în cuantum de 330 lei, proporțional pretențiilor

admise din acțiune.

Subsecvent, instanța de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de

fond de respingere a pretenției privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate,

ținând cont de faptul că reclamantul în corespundere cu art. 118 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, nu a probat suportarea cheltuielilor de judecată la examinarea

prezentului litigiu.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, concluzia primei instanțe este întemeiată,

având la bază cumulul probelor administrate, cărora le-a fost dată o apreciere

juridică cuvenită, pe când interpretarea dată de instanța de apel în sensul

respingerii acțiunii este greșită, fapt ce rezultă din neelucidarea tuturor

circumstanțelor relevante, motiv din care nu poate fi menținută.

Având în vedere că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia admiterii recursului declarat de Inspectoratul de poliție Rezina,

casarea integrală a deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și

9

menținerea hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina.

Se casează decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și se

menține hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul de

poliție Rezina împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție

Nord” cu privire la încasarea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Mariana Pitic

Victor Burduh

10