Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 22.06.2022
casat

2rac-53/22 — incasarea prejudiciului material

HOTĂRÂRE
22.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea prejudiciului material
Temei legal
neelucidarea tuturor circumstantelor de catre instanta de apel
Citează această cauză
2rac-53/22 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-53/2022 2-20017403-01-2rac-07032022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (Sv. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) D E C I Z I E 22 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 07 februarie 2020, Inspectoratul de poliție Rezina a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea prejudiciului material în mărime de 11 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Inspectoratul de poliție Rezina a menționat că, la 19 aprilie 2017, în serviciul de gardă al serviciului management operațional al Inspectoratului de poliție Rezina a fost înregistrat în R/2 cu nr. 1311 raportul inspectorului inferior al serviciului statistic SMO al IP Rezina, Igor Cazacu, precum că, fiind implicat în serviciu în cadrul Inspectoratului de poliție Rezina, amplasat în or. Rezina, str. Voluntarilor, 1, aproximativ ora 04:30, în urma unui scurt circuit s-au defectat toate sursele de electricitate. Reclamantul a relatat că, 19 aprilie 2017, ora 08:00, angajații Inspectoratului de poliție Rezina au informat conducerea instituției că mai multe computere din birou nu funcționează din motive necunoscute.

Ca urmare, comisia de casare a mijloacelor fixe a obiectelor de mică valoare aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina, la 19 aprilie 2017, a întocmit procesul-verbal de constatare nr. 2179, stabilind că în urma creșterii tensiunii electrice, s-a defectat sistemul PHOBOS, stația telefonică de model Panasonic, 1 sistemul de monitorizare video, calculatoarele din serviciul de gardă și ale altor angajați în număr total de 16 bucăți. Tot la 19 aprilie 2017, în serviciul de gardă al serviciului management operațional al Inspectoratului de poliție Rezina a fost înregistrată în R/2 cu nr.1321, comunicarea telefonică a șefului Inspectoratului Fiscal Rezina, Paravan Oleg Vasile, precum că în rezultatul creșterii tensiunii în rețeaua de electricitate, din motive necunoscute, au fost defectate mai multe aparate electrice din birourile de lucru ale angajaților Inspectoratului fiscal Rezina.

Reclamantul a indicat că, la 20 aprilie 2017, în scopul constatării faptului privind identificarea aparatajului electric defectat care aproviziona cu energie electrică a Inspectoratului de poliție Rezina, a fost creată comisia de profil compusă din specialiști din cadrul Serviciului Tehnologic Informațional al MAI, Inspectoratul General al Poliției și a Inspectoratului de poliție Rezina. Comisia dată a constatat că, mijloacele tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina au fost deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric, stabilind faptul că echipamentele menționate în anexa la act, sunt nefuncționale și că utilizarea ulterioară este imposibilă și necesită de a fi reparate.

În urma incidentului dat, Inspectoratul de poliție Rezina a suportat un prejudiciu în valoare de 11 000 de lei. Reclamantul a invocat că, martorul Valeriu Șova, inginer-șef la SA „Red- Nord”, filiala Rezina a declarat că în urma deconectării energiei electrice la 19 aprilie 2017, ora 04:30, conform ordinului nr. 222 al SA „Red-Nord” a fost formată comisia de cercetare a cazului de supratensiune în rețeaua electrică la consumatori, în componența din 5 persoane, care a stabilit că cauza supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric a fost deteriorarea firului electric spre consumatorul SRL „Speranța” și arderea ulterioară a conductorului nul în transformatorul PT-351. Reclamantul a menționat că în baza contractului nr. 6 din 04 ianuarie 2017, înregistrat la Trezoreria Rezina la 01 ianuarie 2017, cu nr. 2017-0000000043, SA „FEE Nord”, în calitate de furnizor a livrat energie electrică consumatorului noncasnic Inspectoratul de poliție Rezina.

Astfel, pentru soluționarea litigiului pe care extrajudiciară, Inspectoratul de poliție Rezina la 05 mai 2017, a înaintat cerere înregistrată sub nr. 3009 către SA ,,FEE-Nord”, prin care a solicitat restituirea benevolă a prejudiciului material cauzat în mărime de 11 000 de lei. La rândul său, SA „FEE-Nord” a remis după competență cererea dată către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”. Reclamantul a notat că, drept răspuns la cererea prealabilă, conducerea filialei Rezina, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a acceptat restituirea prejudiciului cauzat, solicitând Inspectoratului de poliție Rezina să prezente actele de confirmare a cheltuielilor care au fost suportate pentru reparația echipamentului ieșit din funcție.

Reclamantul susține că prin scrisoarea nr. 4516 din 10 iulie 2017, Inspectoratul de poliție Rezina a prezentat actele solicitate, însă prejudiciul nu a fost restituit. Prin încheierea din 20 iulie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la încasarea prejudiciului material a fost strămutată la Judecătoria Bălți, sediul Central pentru judecare în 2 fond (f.d.54-55). Prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul Inspectoratului de poliție Rezina, prejudiciul cauzat în sumă de 11 000 de lei.

S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în contul statului, taxa de stat în sumă de 330 lei. S-a respins pretenția Inspectoratului de Poliție Rezina împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 91,95-97). Pentru a hotărî astfel, în temeiul pct. pct. 18, 206 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 393 din 15 decembrie 2010 și art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la energie electrică nr. 107 din 27 mai 2016, prima instanță a concluzionat ca fiind temeinică pretenția privind repararea prejudiciului material în mărime de 11 000 lei, cauzat Inspectoratului de poliție Rezina de către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric în rezultatul căruia s-a stabilit că echipamentele sunt nefuncționale.

Instanța de fond a constatat că costul serviciilor de reparare a tehnicii de calcul constituie 10 130 lei, fapt confirmat prin actul nr. 60 din 29 iunie 2017, iar potrivit facturii fiscale se constată că au fost instalate la Inspectoratul de poliție Rezina mijloace tehnice în sumă de 870 lei. Instanța de fond a concluzionat în privința netemeiniciei pretenției privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate din motiv că nu au fost prezentate înscrisuri și/sau acte confirmative care ar fi dovedit incontestabil suportarea cheltuielilor de judecată. Instanța de fond a dispus încasarea din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” la bugetul public a taxei de stat în sumă de 330 lei, taxă de la care a fost scutit reclamantul în temeiul art. art. 85 alin. (1) lit. i) din Codul procedură civilă și art. 3 pct. 1) lit. a) și e) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanței, la 24 mai 2021, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a declarat apel, ulterior în interiorul termenului acordat de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor, la 01 septembrie 2021, a prezentat cererea de apel motivată solicitând casarea parțială a hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi prin care să fie respinse pretențiile Inspectoratului de poliție Rezina privind repararea prejudiciului cauzat în sumă de 11 000 de lei. Prin decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul depus de SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”.

S-a casat hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost pronunțată o hotărâre nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul de poliție Rezina împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea prejudiciului și a cheltuielilor de judecată (f.d.141-149). Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că hotărîrea instanței de judecată a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material, cu aprecierea 3 incorectă a probelor prezentate, drept urmare prima instanță greșit a concluzionat în privința temeiniciei pretenției privind repararea prejudiciului material în mărime de 11 000 lei, în baza actului nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de reparare a tehnicii în sumă de 10 130 de lei, cît și a facturii fiscale prin care s-a constatat că la Inspectoratul de poliție Rezina au fost instalate mijloace tehnice în sumă de 870 de lei.

Instanța de apel a menționat că presupusele cheltuieli suportate pentru repararea tehnicii de calcul ce aparțin intimatului sunt confirmate printr-un act perfectat în formă liberă, care certifică faptul că respectivul agent economic a reparat tehnica de calcul încasînd pentru aceasta suma de 10 130 de lei. Prin urmare, actul nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de reparare a tehnicii nu poate fi atribuit nicidecum la categoria documentelor ce confirmă suma cheltuielilor achitate pentru reparația receptoarelor electrice defectate. Eventualele cheltuieli suportate de către Inspectoratul de poliție Rezina urmau a fi probate prin bon de plată sau factură fiscală, însă la materialele cauzei nu a fost anexat un bon de plată sau factură fiscală care ar confirma achitarea cheltuielilor suportate pentru reparația receptoarelor electrice defectate.

La 22 februarie 2022, Inspectoratul de poliție Rezina, a declarat recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea în vigoare a hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului, Inspectoratul de poliție Rezina și-a manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel, invocând că instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele dreptului material și procedural.

Recurentul a menționat că concluziile instanței de apel sunt neîntemeiate, în condițiile în care comisia a constatat că mijloacele tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina au fost deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric, stabilind și faptul că echipamentele indicate în anexă la act, sunt nefuncționale, utilizarea ulterioară este imposibilă și necesită a fi reparate, însă această tehnică nu a fost reparată fiind depozitată în starea care este în depozitul Inspectoratului de poliție Rezina.

Recurentul a indicat că prin actul nr. 06 din 29 iunie 2017, s-a menționat numai denumirea obiectelor (bloc de sistem) care urmează a fi schimbate din interiorul tehnicii date, pentru a fi puse în funcțiune, nefiind efectuată evaluarea totală a bunurilor în întregime (set de calculator) ci numai piesele care urmează a fi schimbate, iar pentru efectuarea lucrărilor de reparație a tehnicii de calcul, agentul economic prin acest act numai a confirmat că pentru aceste lucrări de reparație Inspectoratul de poliție ar urma să achite 10 130 lei, dar din lipsa de surse financiare tehnică menționată nu a fost reparată.

Recurentul a mai invocat că având în vedere specificul activității unei subdiviziuni din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cum este Inspectoratul de poliție Rezina, s-au întreprins imediat măsurile necesare în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare și s-au pus în funcțiune utilajele pentru uz special intern, fiind procurate 3 acumulatoare contra sumei de 870 lei, fapt confirmat prin factura fiscală EU000028255. La 07 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.

161). 4 Prin referința depusă la 22 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, a solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Inspectoratul de Poliție Rezina (f.d.164-166). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din materialele cauzei rezultă că decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți a fost expediată părților la 28 decembrie 2021 și recepționată de Inspectoratul de poliție Rezina la 03 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8001966005AS (f.d.

152). Prin urmare, Colegiul constată că recursul declarat de Inspectoratul de poliție Rezina, la 22 februarie 2022, împotriva deciziei instanței de apel din 18 noiembrie 2021 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin încheierea din 25 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat admisibil recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina, împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și transmis Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi examinat în fond, pentru data de 22 iunie 2022 (f.d. 176). În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Astfel, Colegiul lărgit a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar.

În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag.

33 – 34). Verificând legalitatea deciziei contestate, prin prisma argumentelor invocate 5 și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră întemeiat recursul declarat de Inspectoratul de poliție Rezina, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, din considerentele ce succed. În temeiul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe. Materialele cauzei atestă că la Inspectoratul de poliție Rezina înaintând acțiune în instanță împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a solicitat încasarea sumei prejudiciului material în mărime de 11 000 de lei și cheltuielile de judecată. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, Judecătoria Bălți, sediul Central prin hotărârea din 14 mai 2021 a admis parțial acțiunea depusă de Inspectoratul de poliție Rezina, fiind încasat din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în beneficiul Inspectoratului de poliție Rezina prejudiciul în sumă de 11 000 de lei.

S-a încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” în contul statului, taxa de stat în sumă de 330 lei. S-a respins pretenția Inspectoratului de poliție Rezina împotriva SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” privind încasarea cheltuielilor de judecată. Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 18 noiembrie 2021 a admis apelul declarat de SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, a casat hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a pronunțat o hotărâre nouă prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de apel greșit a concluzionat asupra netemeiniciei acțiunii or, constatările acesteia sînt rezultatul examinării superficiale a litigiului dedus judecății și aprecierii eronate a probatoriului administrat în cauză, prin ce se impune casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei instanțe. În conformitate cu art. 432 alin. (4), (5) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Conform pct. 18 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010 (în redacția vigoare la 19 aprilie 2017), operatorul rețelei de 6 distribuție este obligat să întreprindă toate măsurile necesare pentru prevenirea sau pentru înlăturarea neîntîrziată a defectelor și a deranjamentelor din instalațiile electrice proprii, precum și din instalațiile electrice pe care le întreține și le deservește. Potrivit pct.pct.

200, 206 al Regulamentului nominalizat supra, furnizorul, operatorul de rețea este obligat să asigure continuitatea furnizării energiei electrice consumatorilor finali la parametrii de calitate prevăzuți de Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport și de distribuție a energiei electrice și potrivit clauzelor contractului de furnizare a energiei electrice.

În cazul în care este dovedită nerespectarea de către operatorul rețelei de distribuție a parametrilor de calitate a serviciului distribuție a energiei electrice, stipulați în Normele de calitate a energiei electrice în sistemele electroenergetice publice (standardul național GOST 13109), în regulamentul aprobat de Agenție și în clauzele contractuale, operatorul rețelei de distribuție este obligat să achite consumatorului final despăgubirea pentru prejudiciul cauzat, inclusiv să acopere cheltuielile aferente reparației receptoarelor electrice care au ieșit din funcțiune sau, după caz, contravaloarea acestora.

De altfel, Colegiul lărgit atestă conform actelor cauzei că la 19 aprilie 2017, aproximativ ora 04:30, în cadrul Inspectoratului de poliție Rezina, din motive necunoscute, s-a produs supratensiune în rețeaua de alimentare cu curent electric, în rezultat fiind defectat sistemul PHOBOS, stația telefonică de model Panasonic, sistemul de monitorizare video, calculatoarele instalate la serviciul de gardă și ale altor angajați în număr total de 16 bucăți. Circumstanțele enunțate au fost reflectate în procesul-verbal de constatare din 19 aprilie 2014 întocmit de Comisia de casare a mijloacelor fixe din cadrul Inspectoratului de poliție Rezina, cazul fiind înregistrat în R-2 cu nr. 1311 la 19 aprilie 2017 (f.d.

14, 24-32). Potrivit actului din 20 aprilie 2017 privind starea tehnică a mijloacelor tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina, deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric, s-a stabilit că echipamentele depistate sunt nefuncționale, motiv din care utilizarea ulterioară a acestora este imposibilă și necesită a fi reparate (f.d. 13). Tot din actele cauzei rezultă că, la 05 mai 2017, Inspectoratul de poliție Rezina s-a adresat către SA„ FEE Nord” cu cerere privind restituirea sumei de 11 000 lei cu titlu de prejudiciu pentru reparația echipamentului deteriorat în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric la 19 aprilie 2017 (f.d.

12), cerere care a fost remisă către SA„ FEE Nord” pentru soluționare după competență către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” (f.d. 15). La rândul său, SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” a solicitat Inspectoratului de poliție Rezina prezentarea documentelor care confirmă suma cheltuielilor suportate pentru reparația echipamentului deteriorat în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric la 19 aprilie 2017 (f.d. 16). În urma solicitării SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, la 14 iulie 2017, Inspectoratul de poliție Rezina a prezentat copia actului pentru prestarea serviciilor de reparare a tehnicii de calcul din 29 iunie 2017 în care se indică costul serviciilor în sumă de 10 130 lei (f.d.20), copia facturii fiscale nr. EU100002855 prin care se constată că la Inspectoratul de poliție Rezina au fost instalate mijloace 7 tehnice în sumă de 870 lei (f.d.18 verso), copia extrasului din Registru de stat (f.d.17).

Conform art. 14 alin. (1), (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019) persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

În acest context, urmează a fi menționate și prevederile art. art. 1410 alin. (1) și (2) și 1416 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția în vigoare până la 01.03.2019), că persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcții etc.) au obligația să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenția persoanei vătămate. Obligația de reparare a prejudiciului revine persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt temei legal sau persoanei care și-a asumat paza izvorului de pericol sporit.

Instanța de judecată stabilește felul despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate. Instanța de judecată, adoptând hotărîre cu privire la reparația prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziție un bun de același gen și de aceeași calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat. Relevante cazului sunt prevederile art. 42 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la energie electrică nr.107 din 27.05.2016, care stipulează că operatorul sistemului de distribuție trebuie să gestioneze fluxurile de energie electrică din rețelele electrice de distribuție.

Raportând la caz prevederile enunțate în coroborare cu relatările stabilite Colegiul lărgit reține că, instanța de fond corect a concluzionat că, la caz se întrunesc condițiile legale privind obligarea SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” să repare prejudiciul cauzat recurentului. Din aceste considerente instanța de fond întemeiat a dispus de a încasa din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”, în beneficiul Inspectoratului de poliție Rezina prejudiciul material în sumă de 11 000 lei or, după cum s-a menționat supra, mijloacelor tehnice aflate la balanța Inspectoratului de poliție Rezina au fost deteriorate în urma supratensiunii în rețeaua de alimentare cu curent electric la 19 aprilie 2017, incident care nu a fost negat de către SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”.

Or, potrivit art. 123 alin. (6) din Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din parți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute concluziile instanței de apel referitoare la faptul că, prejudiciul material ce urmează a fi achitat din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” nu a fost probat deoarece actul nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de reparare a tehnicii nu poate fi atribuit la categoria documentelor ce confirmă suma cheltuielilor achitate pentru reparația 8 receptoarelor electrice defectate, urmând a fi probat prin bon de plată sau factură fiscală.

Aici, Colegiul lărgit notează că actul nr. 60 din 29 iunie 2017 privind prestarea serviciilor de reparare a tehnicii de către ÎI „Vizitiu Serghei” și factura fiscală nr. EU100002855 prezentate de reclamant, constituie temei pentru admiterea integrală a pretenției privind repararea prejudiciului material în situația în care, din actul enunțat rezultă că costul serviciilor de reparare a tehnicii de calcul constituie 10 130 lei, iar factura fiscală reflectă costul mijloacelor tehnice instalate în sumă de 870 lei (f.d. 18, 18 verso). Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că prejudiciul material în sumă de 11 000 lei necesită a fi încasat de la SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord”.

Prin urmare, se respinge argumentul intimatului precum că potrivit pct. 208 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice aprobat prin hotărârea ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010, operatorul de rețea nu poartă răspundere pentru devierea peste limitele admisibile a parametrilor de calitate a energiei electrice în cazul în care aceste devieri sunt cauzate de instalațiile electrice ce aparțin consumatorului final or, acesta se combate prin circumstanțele stabilite în cauză, descrise mai sus. Colegiul lărgit subliniază faptul că în circumstanțele stabilite de instanța de fond, acțiunile Inspectoratului de poliție Rezina au fost conforme prevederilor legale, din care motiv argumentele reclamantului urmează a fi acceptate în sensul declarat.

Urmează a releva că în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) lit. i) din Codul de procedură civilă și art. 3 pct. 1) lit. a) și e) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03.12.1992, la depunerea acțiunii Inspectoratul de poliție Rezina a fost scutit de la plata taxei de stat. Astfel, ținând cont de faptul că s-a constatat temeinicia parțială a pretențiilor formulate de Inspectoratul de poliție Rezina, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de fond corect a încasat din contul SA „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” la bugetul public taxa de stat în cuantum de 330 lei, proporțional pretențiilor admise din acțiune.

Subsecvent, instanța de recurs apreciază ca fiind justă concluzia instanței de fond de respingere a pretenției privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate, ținând cont de faptul că reclamantul în corespundere cu art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu a probat suportarea cheltuielilor de judecată la examinarea prezentului litigiu. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, concluzia primei instanțe este întemeiată, având la bază cumulul probelor administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, pe când interpretarea dată de instanța de apel în sensul respingerii acțiunii este greșită, fapt ce rezultă din neelucidarea tuturor circumstanțelor relevante, motiv din care nu poate fi menținută.

Având în vedere că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia admiterii recursului declarat de Inspectoratul de poliție Rezina, casarea integrală a deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și 9 menținerea hotărârii din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Inspectoratul de poliție Rezina.

Se casează decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Bălți și se menține hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Inspectoratul de poliție Rezina împotriva Societății pe Acțiuni „Rețelele Electrice de Distribuție Nord” cu privire la încasarea prejudiciului material. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecători Dumitru Mardari Galina Stratulat Mariana Pitic Victor Burduh 10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-03-13
0,93
2rac-36/23 — incasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rac-36/23 2-20121392-01-2rac-07022023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud. I. Parii) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) ÎNCHEIERE 13 martie 2024 mun. Chișinău Curt
CSJ 2019-09-04
0,93
2ra-1708/19 — repararea prejudiciului material si moral
Dosarul nr. 2ra-1708/19 Prima instanţă: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud.: I. Parii) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 04 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil
CSJ 2022-05-18
0,93
2ra-437/22 — repararea prejudiciului
Dosarul nr. 2ra-437/22 2-20004042-01-2ra-07042022 Prima instanță - (Judecătoria Bălți, sediul Fălești) jud: L. Trocin Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu ÎNCHEIERE 18 mai 2022 mun. Chişinău Co
CSJ 2022-06-15
0,93
2rc-54/22 — Încasarea datoriei
Dosarul nr. 2r-54/22 2-21043770-01-2rc-04052022 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina, Judecător – I. Negreanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu DECIZIE 15 iunie 2022 mun. Ch
CSJ 2022-09-21
0,93
3ra-777/22 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-777/22 2-20121776-01-3ra-02082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 21 septembrie
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă