3ra-62/22 — expedierea titlului executoriu

Dosarul nr. 3ra-62/22 2-21001489-01-3ra-21012022 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Ciobanu, D. Stănilă, D. Corolevschi) D E C I Z I E 08 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită în SA „OTP Bank”) împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlului executoriu, împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și s-a menținut hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, c o n s t a t ă: La 04 decembrie 2020, SA ,,Mobiasbanca-OTP Group” s-a adresat în instanța de contencios administrativ cu cererea de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlurilor executorii.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, a expediat în adresa Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, mai multe cereri de eliberare a titlurilor executorii pe numele următorilor debitori: Xxx, Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx); Xxx (dosar civil nr. xxx); Xxx, Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx); Xxx, Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx) și Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx). Drept răspuns la cererile sus menționate, a primit prin poșta electronică o scrisoare prin care i s-a comunicat despre necesitatea de a se prezenta personal cu împuternicirile în original, pentru ridicarea actelor de cauză. Reclamantul și-a exprimat dezacordul cu soluția oferită de către instanță și la 11 noiembrie 2020 a expediat o cerere prealabilă (semnată electronic) în adresa Judecătoriei Soroca, prin care a solicitat eliberarea și expedierea titlurilor executorii menționate supra.

La 23 noiembrie 2020, a primit răspuns de la președintele 1 Judecătoriei Soroca precum că, instanța nu dispune de resurse financiare și nici nu sunt prevăzute în acest sens, propunând delegarea unei persoane pentru a se prezenta în incinta Judecătoriei Soroca în vederea recepționării titlurilor de executare solicitate.

Reclamantul a solicitat obligarea Judecătoriei Soroca, sediul Central să elibereze și să-i expedieze titlurile executorii solicitate pe numele debitorilor: Xxx, Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 12 mai 2020; pe numele debitorului Xxx conform hotărârii nr. xxx din 05 martie 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform hotărîrii nr.xxx din 14 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 15 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 14 septembrie 2020. Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ a SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca privind obligarea expedierii titlurilor executorii.

Invocând netemeinicia soluției instanței de fond, la 11 martie 2021, SA „Mobiasbanca-OTP Group”, prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. Din materialele pricinii urmează că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 19 februarie 2021 (f.d.41), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la data 11 martie 2021 (f.d.52). La 28 aprilie 2021, instanța de fond a expediat hotărârea motivată în adresa părților, iar la 24 mai 2021, SA „Mobiasbanca-OTP Group” prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a depus apel motivat (f.d.57-59).

Astfel, apelul nemotivat și cel motivat au fost depuse în termenele prevăzute de lege. Pe parcursul procesului, avocatul Dorel Rusu a prezentat extrasul din Registrul de stat a persoanelor juridice din 17 iunie 2021, din care rezultă că SA „Mobiasbanca- OTP Group” a fost redenumită în Societatea pe acțiuni „OTP Bank” (f.d.83). Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și a fost menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. La 11 ianuarie 2022, Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a depus recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți (f.d.112-121).

În susținerea cererii de recurs, reprezentantul recurentului a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel. Referitor la decizia atacată a menționat că instanța de apel, la emiterea deciziei a admis încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, dând o apreciere greșită normelor de drept aplicabile speței. A indicat că, potrivit pct. 8 a hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 10 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea de către instanțele judecătorești a unor prevederi ale Codului de executare în cauzele civile, una din atribuțiile instanței de judecată, potrivit art. 12 din Codul de executare, este eliberarea titlului executoriu.

Acesta se va elibera la cererea creditorului de către instanța de fond după ce hotărârea va rămâne definitivă. Conform pct. 10 din Hotărâre, legea nu obligă 2 întocmirea cererii respective în formă scrisă, însă respectarea acesteia, precum și înregistrarea ultimei în instanță va fi în favoarea creditorului în caz de tergiversare a eliberării titlului executoriu. Nu există un termen legal în care instanțele ar fi obligate să întocmească titlul executoriu, însă instanța urmează să-l elibereze la cerere. Din prevederile supra menționate, reiese obligativitatea instanței de judecată să elibereze și să expedieze titlurile executorii în cauză la adresa de contact al reclamantului. În acest sens consideră acțiunile/inacțiunile Judecătoriei Soroca ca fiind ilegale și nefondate.

Or prin cererea de eliberare a titlului executoriu, creditorul solicită atât eliberarea titlului executoriu cât și expedierea acestuia la adresa de contact prevăzută în cerere. Prin expedierea titlurilor executorii de către instanța de judecată se asigură celeritatea procedurii de executare, or procedura de executare are sarcina de a contribui la realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare, în modul stabilit de lege. Argumentele instanței de judecată cu privire la refuzul expedierii titlurilor executorii le apreciază ca fiind neîntemeiate și nefondate juridic. Suplimentar a accentuat că, în cererea de eliberare a titlului executoriu, au fost menționate toate datele corespunzătoare, prevăzute de art. 14 Cod de executare, fiind indicată denumirea instanței de judecată care a eliberat documentul executoriu, numărul cauzei, data pronunțării hotărârii, numele, prenumele, IDNP debitorului.

Aceste date permit instanței de judecată de a elibera titlu executoriu corespunzător cererii înaintate de creditor. A obiectat concluziei instanței de apel că acțiunea depusă ar fi una în realizare, indicând că acțiunea înaintată este una de obligare, anume obligarea instanței de judecată să elibereze și să expedieze titlurile executorii solicitate la cerere. Acțiunea în realizare presupune impunerea la acțiune, la tolerare acțiunii sau la inacțiune. Aici menționez faptul că acțiunea în realizare este o acțiune specifică actelor reale, reglementate la art.14 Cod Administrativ. Prin urmare, instanța de judecată a dat o apreciere greșită normelor de drept material din cadrul Codului de executare, ceea ce a condus la o decizie ilegală și neîntemeiată, care este pasibilă de contestare cu recurs.

A solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu emiterea a unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 decembrie 2021. 3 Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificată participanților al proces. Decizia motivată a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de recurent la 27 decembrie 2021 (f.d.104,106), iar la 11 ianuarie 2022 a fost depus recurs motivat (f.d.112-121). Astfel, recursul motivat depus la 11 ianuarie 2022 este în termen. La 24 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Judecătoriei Soroca copia recursului depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 124), însă nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, a fost numit în complet de cinci judecători. Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută decizia instanței de apel, din următoarele motive. Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din Codul administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 12 și 13 august 2020 și ulterior la 23 septembrie 2020, 02 noiembrie 2020, avocatul Dorel Rusu, acționând în interesele SA „Mobiasbanca-OTP Group”, a solicitat Judecătoriei Soroca, sediul Florești, să i se elibereze titlurile executorii: 4 - în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.6); - în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva lui Galaicu Anatolie cu privire la încasarea datoriei (f.d.7); - în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.8); - în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.9); - în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva lui Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei.

La fel, avocatul a solicitat să i se expedieze titlurile executorii solicitate, la adresa: CA „Dorel Rusu”, mun. Chișinău, XXX, str. Xxx (f.d. 5-9). Potrivit răspunsului oferit de Judecătoria Soroca, sediul Florești la cererile menționate, s-a comunicat SA „Mobiasbanca-OTP Group” despre necesitatea de a se prezenta personal la sediul instanței, în vederea recepționării tuturor titlurilor executorii solicitate, cu prezentarea, în original, a împuternicirilor de reprezentare. Ca urmare, la 11 noiembrie 2021, reprezentantul SA „Mobiasbanca-OTP Group”, avocatul Dorel Rusu a înaintat Judecătoriei Soroca cerere prealabilă, solicitând eliberarea titlurilor executorii solicitate anterior, cu expedierea lor în format fizică la adresa CA „Dorel Rusu” (f.d.3).

Judecătoria Soroca, prin răspunsul din 19 noiembrie 2021 a solicitat de a se prezenta o persoană cu împuterniciri de reprezentare din partea SA „Mobiasbanca- OTP Group” la sediul instanței în vederea recepționării titlurilor executorii solicitate (f.d.4), fapt ce a generat înaintarea unei cereri de chemare în judecată de către reclamantul SA „Mobiasbanca-OTP Group”. Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Drochia, sediul Central, la 19 februarie 2021, a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca privind obligarea expedierii titlului executoriu (f.d.41,45-49). În argumentarea soluției a indicat că, în lege nu este prevăzută obligația instanțelor judecătorești de a expedia titlurile executorii în adresa creditorilor.

Documentele executorii urmează a fi ridicate de către creditori sau reprezentanții acestora contra semnătură de la instanța de fond emitentă. A statuat că, nu este permisă interpretarea extensivă a art.12 alin.(1) Cod de executare unde este stipulat, că titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere, de către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii. Invocând netemeinicia soluției instanței de fond, la 11 martie 2021, SA „Mobiasbanca-OTP Group”, prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.

51,52,60-62). 5 Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și a fost menținută hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central. Astfel, instanța de apel a relevat că dreptul de a solicita eliberarea titlului executoriu este unul procesual, al creditorului, care poate fi realizat îndată ce hotărârea judecătorească a devenit executorie. Eliberarea titlului executoriu este condiționată de cererea scrisă a creditorului adresată instanței de judecată care a emis hotărârea. La rândul său, instanța de judecată, în baza cererii creditorului, purcede la întocmirea titlului executoriu, și ulterior semnării lui de către judecător și grefier, precum și după aplicarea ștampilei instanței, îl va înmâna creditorului.

În conținutul titlului executoriu, instanța de prim nivel urmează să indice mai multe mențiuni, cum ar fi: - numele, prenumele și data nașterii sau denumirea debitorului și a creditorului, codul fiscal, domiciliul ori sediul lor, datele bancare de identificare; - mențiuni privind măsurile de asigurare a acțiunii; - mențiunea privind autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului; - alte mențiuni, după caz. Respectiv, aceste mențiuni urmează a fi prezentate instanței de către creditor.

Prin urmare, odată ce cererile avocatului Dorel Rusu (reprezentantul SA „OTP Bank”) adresate Judecătoriei Soroca în vederea eliberării titlurilor executorii nu conțin solicitări și cu referire mențiunile care să le indice instanța în conținutul titlurilor executorii, specificate la art.14 alin.(1) a Codului de executare, corect Judecătoria Soroca, sediul Florești a solicitat prezența creditorului la sediul instanței în vederea eliberării titlurilor executorii solicitate. Dat fiind faptul că creditorul nu a îndeplinit cerințele Judecătoriei Soroca, sediul Florești și nu s-a prezentat la sediul instanței în vederea perfectării conținutului titlurilor executorii solicitate, respectiv corect Judecătoria nu i le-a expediat apelantului/creditor.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe administrate la caz, corect a ajuns la soluția netemeiniciei cererii de apel depuse de SA „Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită la 28 mai 2021 în SA „OTP Bank”) și menținerea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art.17 Cod administrativ, potrivit căruia drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. Potrivit art.206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a 6 acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În speță reclamantul urmărește impunerea/obligarea Judecătoriei Soroca de a expedia prin poștă documentele executorii solicitate pe numele debitorilor: Xxx, Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 12 mai 2020; pe numele debitorului Xxx conform hotărârii nr. xxx din 05 martie 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform hotărîrii nr.xxx din 14 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 15 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx conform hotărârii nr.xxx din 14 septembrie 2020. Prin urmare, impunerea la acțiune a unei autorități (expedierea prin intermediul oficiului poștal a titlurilor executorii) denotă faptul că reclamantul a înaintat o acțiune în realizare.

Inițierea acțiunii în contencios administrativ trebuie să fie precedată de respectarea procedurii prevăzute de art.208 din Codul administrativ. Conform prevederilor art.208 alin. (4) din Codul administrativ, o acțiune în realizare se admite numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau omiterea unei acțiuni. În speță, la data de 12,13 august 2020, 23 septembrie 2020 și 02 noiembrie 2020 avocatul Dorel Rusu în interesele SA „Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită la 28 mai 2021 în SA „OTP Bank”) s-a adresat către Judecătoria Soroca, sediul Florești cu o cerere prin care a solicitat eliberarea titlurilor executorii.

Nefiind de acord cu soluția oferită de Judecătoria Soroca, sediul Florești, la 11 noiembrie 2020 s-a adresat cu o cerere către Judecătoria Soroca, prin care a solicitat eliberarea și expedierea în format fizic a titlurilor executorii în baza cererilor privind eliberarea titlurilor executorii. Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța notează că acțiunea în judecată a fost precedată de adresarea cu cerere către autoritatea publică emitentă, din care considerente rezultă că a fost respectată procedura prevăzută de art.208 din Codul administrativ. În conformitate cu prevederile art.209 alin.(3) din Codul administrativ, pentru acțiunea în realizare, acțiunea în constatare și acțiunea de control normativ nu există termen de înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

La 19 noiembrie 2020, Judecătoria Soroca a comunicat reclamantului despre necesitatea prezentării la sediul instanței pentru a ridica titlurile executorii. Nefiind de acord cu răspunsul primit, la data de 03 decembrie 2020 s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva Judecătoriei Soroca, solicitând obligarea Judecătoriei Soroca să-i elibereze și expedieze titlurile executorii solicitate. Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de judecată constată că, reclamantul a respectat procedura de adresare în instanța de judecată, precum și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată, din care motive instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

7 Referitor la substanța problemei disputate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că acțiunile în care se solicită eliberarea titlurilor, au fost examinate în procedura contencioasă. Conform art. 255 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare imediată după pronunțare. Potrivit art.10 alin. (1)-(3) din Codul de executare, executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute de prezentul cod, prin care creditorul realizează, prin intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-și îndeplinește benevol obligațiile.

Executarea silită începe prin sesizarea executorului judecătoresc în condițiile legii și se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul cod, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin documentul executoriu, până la achitarea dobânzilor, a penalităților sau a altor sume, acordate potrivit legii, precum și a cheltuielilor de executare. Executarea silită se efectuează în baza unui titlu executoriu sau a unui alt document care, potrivit prezentului cod, este document executoriu. Referitor la executarea hotărârilor judecătorești, instanța de recurs reține că, fiind o fază a procesului civil, procedura de executare nu poate exista fără implicarea instanței de judecată.

Chiar dacă intervenția instanței de judecată nu are un caracter permanent ca în faza judecării, rolul acesteia este unul indispensabil executării silite, întrucât justiția este iluzorie fără ca hotărârile judecătorești să fie efectiv executate. De aceea, implicarea instanței de judecată în procedura de executare este incontestabil necesară, având o finalitate stringentă, de a asigura corectitudinea, promptitudinea și eficiența executării silite a actelor de justiție. Cu toate acestea, în procedura executării silite, instanței de judecată îi revine un rol pasiv, acționând în toate situațiile exclusiv la sesizare, fapt determinat de atribuțiile ei particulare la soluționarea incidentelor de procedură.

Pe parcursul executării, instanța de judecată are obligații legate de asigurarea cursului executării silite. Printre acestea sunt: eliberarea titlului executoriu (art.12, 13 Cod de executare); prezentarea documentul executoriu spre executare (art.15 alin.(2, 3) Cod de executare); eliberarea duplicatului titlului executoriu (art.19 Cod de executare); soluționarea cererii creditorului privind repunerea în termenul de prescripție (art.18 Cod de executare); corectarea erorilor și omisiunilor din titlul executoriu (art.20 Cod de executare); soluționarea problemei privind succesiunea procesuală (art.47 Cod de executare); explicarea hotărârii, a ordinii și modului de executare (art.71 Cod de executare); soluționarea suspendării procesului de executare (art.70 Cod de executare); soluționarea întoarcerii executării (art.157-160 Cod de executare).

Potrivit art. 12 alin. (1) Cod de executare, titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii. Astfel, titlul executoriu este actul de executare eliberat de instanța de judecată, creditorului unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească. 8 Dreptul de a solicita eliberarea titlului executoriu este un drept procesual al participantului la proces, care poate fi realizat de îndată ce hotărârea judecătorească a devenit executorie. Eliberarea titlului executoriu este condiționată de cererea scrisă adresată instanței de judecată de către partea în favoarea căreia s-a dat hotărârea, cu excepțiile prevăzute de lege. Deși legea procesuală nu descrie succesiunea acțiunilor instanței de judecată, prealabil înmânării titlului executoriu solicitantului, urmează a fi concretizate anumite aspecte legate de șirul desfășurării evenimentelor.

În acest sens, trebuie de menționat că competența în eliberarea titlului executoriu, aparține instanței de judecată ca structură administrativă. În vederea asigurării posibilității eliberării titlului executoriu de către instanța de judecată ca structură administrativă, concomitent cu transmiterea cauzei pentru cancelarie, se întocmește titlul executoriu, care este anexat la dosar. Conform pct. 182 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, aprobată prin hotărârea CSM nr. 142/4 din 04 februarie 2014, responsabil pentru întocmirea documentele executorii este grefierul. Grefierul instanței de fond întocmește documentele executorii când dosarul revine din instanțele ierarhic superioare și hotărârea a rămas definitivă, inclusiv când hotărârea a fost modificată.

Documentele executorii se semnează de judecătorul care a examinat cauza. Reieșind din cadrul legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție denotă că eliberarea titlului executoriu este condiționată de depunerea cererii de către creditor sau de reprezentantul acestuia desemnat în condițiile art. 75 Cod de procedură civilă. Relevante cazului sunt și prevederile art. 15 alin. (1), (2), (22), (3) din Codul de executare, care stabilește că documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.

Instanța de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în cauzele ce țin: b) de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat; c) urmărirea sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor de stat și al celor municipale, al societăților comerciale cu capital majoritar de stat; d) de urmărirea pensiei de întreținere; e) de încasarea sumelor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin vătămarea integrității corporale, prin o altă vătămare a sănătății sau prin deces, dacă repararea s-a efectuat sub formă de prestații bănești periodice; e1) de repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești; e2) de repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești; f) de restabilirea la locul de muncă și de încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; g) încasarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale prevăzute de lege.

h) de încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. Hotărârile judecătorești străine recunoscute pe teritoriul Republicii Moldova se prezintă de instanța de judecată spre executare din oficiu doar în cazurile prevăzute la alin.(2) al prezentului articol. În cazurile enumerate 9 la alin. (2), instanța de judecată expediază documentele executorii conform competenței teritoriale prevăzută la art. 30 alin. (3) și (4) din prezentul cod și informează părțile despre prezentarea acestora spre executare. Acest fapt nu limitează creditorii în exercitarea dreptului prevăzut la art.60 alin.(2) din prezentul cod. Astfel, reieșind din prevederile cadrului normativ ce vizează procedura de executare, legiuitorul a operat cu termeni diferiți pentru a face o distincție certă între procedurile legale ce urmează a fi parcurse pentru fiecare caz în parte.

Și anume, instanța, ca structură administrativă, în unele cazuri eliberează titlul executoriu, iar în cazurile strict determinate îl prezintă din oficiu, cu expedierea acestuia conform competenței. Potrivit sensul lexical al cuvintelor, a elibera înseamnă a da cuiva (la cerere) un act, un document oficial. Pe când expedierea presupune trimiterea prin poștă, prin mesagerii etc. Legiuitorul a făcut distincție dintre aceste noțiuni, utilizându-le în contexte diferite, respectiv, atunci când se pune în discuție aplicarea unei legi in concreto, sub aspect juridic, părțile nu pot adăuga condiții proprii la lege. Așa cum principiu ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus stabilește că dacă legea nu distinge nici părțile nu trebuie, este viabil și contrariul potrivit căruia în situația în care legiuitorul a făcut distincția și părțile trebuie să țină cont de aceasta distincție.

În acest context, poziția instanțelor ierarhic inferioare privind legalitatea răspunsul pârâtului prin invitarea reprezentantului creditorului de a se prezenta personal pentru a ridica titlurile executorii solicitate își are logică juridică și se încadrează în câmpul legal. Instanța de recurs reiterează și faptul că în temeiul Legii, instanța nu poate discuta conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece solicitantul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

În ordin general, răspunsul oferit de Judecătoria Soroca nu poate fi apreciat ca un refuz de eliberarea a titlurilor executorii solicitate de către reclamant, per a contrario, autoritatea sesizată și-a manifestat disponibilitatea, condiționând eliberarea acestora cu necesitatea de a se prezenta la sediul instanței fie creditorul, fie reprezentantul împuternicit în modul stabilit de legislația procesuală. Prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia își are argumentarea și prin faptul că, în temeiul art. 81 al Codului de procedură civilă, eliberarea titlului executoriu poate fi dispusă doar persoanei împuternicite cu acest drept în mod expres, fiind necesară inclusiv și verificarea împuternicirilor.

Transmiterea prin intermediul oficiului poștal, la adresa creditorului, sau a reprezentantului nu certifică faptul că acesta va fi recepționat de către reprezentantul ce are împuternicirile corespunzătoare. 10 Un alt aspect ce rezultă din logica reglementărilor legale rezidă în faptul că prin prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia, ultimul certifică prin semnătură, sau în alt mod prevăzut de lege faptul eliberării titlului executoriu. Evidența strictă a documentelor executorii este dictată de faptul că acesta este generator de drepturi și obligații față de persoanele vizate, fiind instrumentul legal ce demarează executarea silită a unui act judecătoresc. Mai mult ca atât, documentele executorii conțin date cu caracter personal și doar persoana îndreptățită poate avea acces la informația respectivă.

Un aspect nu mai puțin important este și faptul că, în temeiul unei singure hotărâri, poate fi eliberat doar un titlu executoriu. Posibilitatea de a elibera mai multe titluri este strict reglementată de lege, la art. 13 Cod de executare, și constituie o excepție de la regula generală. În caz de pierdere sau deteriorare a titlului executoriu, instanța de judecată poate elibera un duplicat al acestuia, însă doar la prezentarea dovezilor care confirmă pierderea sau deteriorarea titlului executoriu. Respectiv, colaboratorii instanței de judecată urmează să gestioneze cu diligență maximă procesul de transmitere a titlurilor executorii pentru a evita pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că transmiterea prin poștă, în mod normal, nu asigură faptul recepționării documentului executoriu de către creditor, precum și integritatea acestuia. Garanția recepționării poate fi asigurată prin transmiterea titlului executoriu contra semnătură, persoanei corespunzătoare, ori din momentul transmiterii actului de către colaboratorii instanței, riscul pierderii sau deteriorării trece asupra creditorului, reprezentantului acestuia.

Obligațiile instanței ce țin de operațiunile administrative privind eliberarea titlurilor executorii sunt descrise în Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, aprobată prin hotărârea CSM nr. 142/4 din 04 februarie 2014, și acestea nu prevăd obligația personalului instanței de a expedia titlurile executorii, eliberarea cărora este reglementată prin prisma art. 12 Cod de executare. Pe acest segment, instanța de recurs atestă că instanța de apel într-un mod justificat a apreciat legalitatea soluției instanței de fond, precum și faptul că pârâtul nu a refuzat eliberarea titlurilor executorii solicitate de reclamant.

Se consemnează că, întru evitarea tergiversării executării hotărârilor judecătoreștii, care este o încălcare a prevederilor art.6 CEDO - dreptul la un proces echitabil, dar și întru evitarea pierderii titlurilor executorii și încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, în condițiile în care titlurile executorii conțin astfel de date, Judecătoria Soroca, corect a explicat creditorului care a solicitat eliberarea titlurilor executorii prin intermediul apărătorului, despre necesitatea prezentării nemijlocite a reprezentantului împuternicit în acest sens pentru ridicarea titlurilor de executare solicitate.

11 Colegiul lărgit atestă că în practica sa, CtEDO a statuat că executarea unei hotărâri judecătorești pronunțată de orice instanță trebuie privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 (a se vedea Hornsby v. Greece, hotărâre din 19 martie 1997, Reports of Judgments and Decisions, 1997-II, p. 510, § 40). Aceasta însă nu înseamnă că un stat poate fi găsit responsabil de neexecutarea unei hotărâri judecătorești din cauza lipsei de cooperare a reclamantului cu autoritățile naționale și nerespectarea de către aceasta a reglementărilor interne (S.C. Khawam United Company S.R.L. nr. 25424/06, SC Blândul Ben Cm S.R.L. și alții). Totodată CtEDO a stabilit că sunt formalități rezonabile, condiționarea eliberării unor documente executorii prin depunerea unor cereri, copii de pe actul de identitate (la caz, prezentarea împuternicirilor, legitimației).

Sintetizând cele reliefate supra, precum și reieșind din faptul că SA „OTP Bank” nu a prezentat instanței de judecată probe justificative de natură să confirme încălcările intimatului, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței de apel cu privire la respingerea cererii de chemare în judecată a SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlului executoriu. La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or, acestea nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „art.

6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în cererea de recurs în sensul celor descrise. Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, reprezentată de avocatul Dorel Rusu. 12 Se menține decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlului executoriu. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Ala Cobăneanu Nicolae Craiu Aliona Miron 13