ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.06.2022

3ra-62/22 — expedierea titlului executoriu

HOTĂRÂRE
08.06.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
expedierea titlului executoriu
Temei legal
eliberarea titlului executoriu; actiune in realizare; art. 248 alin. 1, lit. a
Citează această cauză
3ra-62/22 — expedierea titlului executoriu (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-62/22

2-21001489-01-3ra-21012022

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud. I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Ciobanu, D. Stănilă, D. Corolevschi)

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

SA „Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită în SA „OTP Bank”) împotriva

Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlului executoriu,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și s-a menținut

hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 04 decembrie 2020, SA ,,Mobiasbanca-OTP Group” s-a adresat în instanța de

contencios administrativ cu cererea de chemare în judecată împotriva Judecătoriei

Soroca cu privire la obligarea expedierii titlurilor executorii.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, a expediat

în adresa Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”,

mai multe cereri de eliberare a titlurilor executorii pe numele următorilor debitori:

Xxx, Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx); Xxx (dosar civil nr. xxx); Xxx, Xxx, Xxx (dosar

civil nr. xxx); Xxx, Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx) și Xxx, Xxx (dosar civil nr. xxx).

Drept răspuns la cererile sus menționate, a primit prin poșta electronică o scrisoare prin

care i s-a comunicat despre necesitatea de a se prezenta personal cu împuternicirile în

original, pentru ridicarea actelor de cauză.

Reclamantul și-a exprimat dezacordul cu soluția oferită de către instanță și la 11

noiembrie 2020 a expediat o cerere prealabilă (semnată electronic) în adresa

Judecătoriei Soroca, prin care a solicitat eliberarea și expedierea titlurilor executorii

menționate supra. La 23 noiembrie 2020, a primit răspuns de la președintele

1

Judecătoriei Soroca precum că, instanța nu dispune de resurse financiare și nici nu sunt

prevăzute în acest sens, propunând delegarea unei persoane pentru a se prezenta în

incinta Judecătoriei Soroca în vederea recepționării titlurilor de executare solicitate.

Reclamantul a solicitat obligarea Judecătoriei Soroca, sediul Central să elibereze

și să-i expedieze titlurile executorii solicitate pe numele debitorilor: Xxx, Xxx, Xxx

conform hotărârii nr.xxx din 12 mai 2020; pe numele debitorului Xxx conform

hotărârii nr. xxx din 05 martie 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform

hotărîrii nr.xxx din 14 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform

hotărârii nr.xxx din 15 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx conform hotărârii

nr.xxx din 14 septembrie 2020.

Prin hotărârea din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ a SA „Mobiasbanca-OTP Group”

împotriva Judecătoriei Soroca privind obligarea expedierii titlurilor executorii.

Invocând netemeinicia soluției instanței de fond, la 11 martie 2021, SA

„Mobiasbanca-OTP Group”, prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a contestat-o cu

apel, solicitând casarea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Din materialele pricinii urmează că, hotărârea contestată a fost pronunțată la data

de 19 februarie 2021 (f.d.41), cererea de apel nemotivată a fost înregistrată la data 11

martie 2021 (f.d.52). La 28 aprilie 2021, instanța de fond a expediat hotărârea motivată

în adresa părților, iar la 24 mai 2021, SA „Mobiasbanca-OTP Group” prin intermediul

avocatului Dorel Rusu, a depus apel motivat (f.d.57-59). Astfel, apelul nemotivat și cel

motivat au fost depuse în termenele prevăzute de lege.

Pe parcursul procesului, avocatul Dorel Rusu a prezentat extrasul din Registrul de

stat a persoanelor juridice din 17 iunie 2021, din care rezultă că SA „Mobiasbanca-

OTP Group” a fost redenumită în Societatea pe acțiuni „OTP Bank” (f.d.83).

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și a fost menținută hotărârea din

19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

La 11 ianuarie 2022, Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, prin intermediul

avocatului Dorel Rusu, a depus recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a

Curții de Apel Bălți (f.d.112-121).

În susținerea cererii de recurs, reprezentantul recurentului a reiterat argumentele

expuse la examinarea cauzei în fond și în apel.

Referitor la decizia atacată a menționat că instanța de apel, la emiterea deciziei a

admis încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, dând o apreciere greșită

normelor de drept aplicabile speței.

A indicat că, potrivit pct. 8 a hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova nr. 10 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea de către instanțele

judecătorești a unor prevederi ale Codului de executare în cauzele civile, una din

atribuțiile instanței de judecată, potrivit art. 12 din Codul de executare, este eliberarea

titlului executoriu. Acesta se va elibera la cererea creditorului de către instanța de fond

după ce hotărârea va rămâne definitivă. Conform pct. 10 din Hotărâre, legea nu obligă

2

întocmirea cererii respective în formă scrisă, însă respectarea acesteia, precum și

înregistrarea ultimei în instanță va fi în favoarea creditorului în caz de tergiversare a

eliberării titlului executoriu. Nu există un termen legal în care instanțele ar fi obligate

să întocmească titlul executoriu, însă instanța urmează să-l elibereze la cerere. Din

prevederile supra menționate, reiese obligativitatea instanței de judecată să elibereze și

să expedieze titlurile executorii în cauză la adresa de contact al reclamantului.

În acest sens consideră acțiunile/inacțiunile Judecătoriei Soroca ca fiind ilegale și

nefondate. Or prin cererea de eliberare a titlului executoriu, creditorul solicită atât

eliberarea titlului executoriu cât și expedierea acestuia la adresa de contact prevăzută

în cerere. Prin expedierea titlurilor executorii de către instanța de judecată se asigură

celeritatea procedurii de executare, or procedura de executare are sarcina de a contribui

la realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu

prezentat spre executare, în modul stabilit de lege.

Argumentele instanței de judecată cu privire la refuzul expedierii titlurilor

executorii le apreciază ca fiind neîntemeiate și nefondate juridic.

Suplimentar a accentuat că, în cererea de eliberare a titlului executoriu, au fost

menționate toate datele corespunzătoare, prevăzute de art. 14 Cod de executare, fiind

indicată denumirea instanței de judecată care a eliberat documentul executoriu,

numărul cauzei, data pronunțării hotărârii, numele, prenumele, IDNP debitorului.

Aceste date permit instanței de judecată de a elibera titlu executoriu corespunzător

cererii înaintate de creditor.

A obiectat concluziei instanței de apel că acțiunea depusă ar fi una în realizare,

indicând că acțiunea înaintată este una de obligare, anume obligarea instanței de

judecată să elibereze și să expedieze titlurile executorii solicitate la cerere. Acțiunea în

realizare presupune impunerea la acțiune, la tolerare acțiunii sau la inacțiune. Aici

menționez faptul că acțiunea în realizare este o acțiune specifică actelor reale,

reglementate la art.14 Cod Administrativ.

Prin urmare, instanța de judecată a dat o apreciere greșită normelor de drept

material din cadrul Codului de executare, ceea ce a condus la o decizie ilegală și

neîntemeiată, care este pasibilă de contestare cu recurs.

A solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

emiterea a unei noi decizii de admitere a acțiunii depuse.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 decembrie 2021.

3

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificată participanților al proces.

Decizia motivată a Curții de Apel Bălți a fost recepționată de recurent la 27

decembrie 2021 (f.d.104,106), iar la 11 ianuarie 2022 a fost depus recurs motivat

(f.d.112-121). Astfel, recursul motivat depus la 11 ianuarie 2022 este în termen.

La 24 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Judecătoriei

Soroca copia recursului depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 124), însă nu și-a valorificat acest drept

procedural și nu a depus referință.

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, a fost numit în complet de cinci judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează

și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea

Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și

menținută decizia instanței de apel, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care respinge recursul.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, care stipulează că pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Colegiul reține și prevederile art.22 și art.219 alin.(1) din Codul

administrativ, conform cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de

fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de

declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, la 12 și 13 august 2020 și ulterior la 23

septembrie 2020, 02 noiembrie 2020, avocatul Dorel Rusu, acționând în interesele SA

„Mobiasbanca-OTP Group”, a solicitat Judecătoriei Soroca, sediul Florești, să i se

elibereze titlurile executorii:

4

- în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP

Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.6);

- în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP

Group” împotriva lui Galaicu Anatolie cu privire la încasarea datoriei (f.d.7);

- în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP

Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.8);

- în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP

Group” împotriva lui Xxx, Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei (f.d.9);

- în cauza, la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Mobiasbanca-OTP

Group” împotriva lui Xxx și Xxx cu privire la încasarea datoriei.

La fel, avocatul a solicitat să i se expedieze titlurile executorii solicitate, la adresa:

CA „Dorel Rusu”, mun. Chișinău, XXX, str. Xxx (f.d. 5-9).

Potrivit răspunsului oferit de Judecătoria Soroca, sediul Florești la cererile

menționate, s-a comunicat SA „Mobiasbanca-OTP Group” despre necesitatea de a se

prezenta personal la sediul instanței, în vederea recepționării tuturor titlurilor

executorii solicitate, cu prezentarea, în original, a împuternicirilor de reprezentare.

Ca urmare, la 11 noiembrie 2021, reprezentantul SA „Mobiasbanca-OTP Group”,

avocatul Dorel Rusu a înaintat Judecătoriei Soroca cerere prealabilă, solicitând

eliberarea titlurilor executorii solicitate anterior, cu expedierea lor în format fizică la

adresa CA „Dorel Rusu” (f.d.3).

Judecătoria Soroca, prin răspunsul din 19 noiembrie 2021 a solicitat de a se

prezenta o persoană cu împuterniciri de reprezentare din partea SA „Mobiasbanca-

OTP Group” la sediul instanței în vederea recepționării titlurilor executorii solicitate

(f.d.4), fapt ce a generat înaintarea unei cereri de chemare în judecată de către

reclamantul SA „Mobiasbanca-OTP Group”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Judecătoria Drochia, sediul Central, la

19 februarie 2021, a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de SA

„Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca privind obligarea expedierii

titlului executoriu (f.d.41,45-49).

În argumentarea soluției a indicat că, în lege nu este prevăzută obligația

instanțelor judecătorești de a expedia titlurile executorii în adresa creditorilor.

Documentele executorii urmează a fi ridicate de către creditori sau reprezentanții

acestora contra semnătură de la instanța de fond emitentă.

A statuat că, nu este permisă interpretarea extensivă a art.12 alin.(1) Cod de

executare unde este stipulat, că titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere, de

către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Invocând netemeinicia soluției instanței de fond, la 11 martie 2021, SA

„Mobiasbanca-OTP Group”, prin intermediul avocatului Dorel Rusu, a contestat-o cu

apel, solicitând casarea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată

(f.d. 51,52,60-62).

5

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel înaintată de Societatea pe acțiuni „OTP Bank” și a fost menținută hotărârea din

19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

Astfel, instanța de apel a relevat că dreptul de a solicita eliberarea titlului

executoriu este unul procesual, al creditorului, care poate fi realizat îndată ce hotărârea

judecătorească a devenit executorie. Eliberarea titlului executoriu este condiționată de

cererea scrisă a creditorului adresată instanței de judecată care a emis hotărârea. La

rândul său, instanța de judecată, în baza cererii creditorului, purcede la întocmirea

titlului executoriu, și ulterior semnării lui de către judecător și grefier, precum și după

aplicarea ștampilei instanței, îl va înmâna creditorului.

În conținutul titlului executoriu, instanța de prim nivel urmează să indice mai

multe mențiuni, cum ar fi: - numele, prenumele și data nașterii sau denumirea

debitorului și a creditorului, codul fiscal, domiciliul ori sediul lor, datele bancare de

identificare; - mențiuni privind măsurile de asigurare a acțiunii; - mențiunea privind

autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în

posesia sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile

debitorului; - alte mențiuni, după caz. Respectiv, aceste mențiuni urmează a fi

prezentate instanței de către creditor.

Prin urmare, odată ce cererile avocatului Dorel Rusu (reprezentantul SA „OTP

Bank”) adresate Judecătoriei Soroca în vederea eliberării titlurilor executorii nu conțin

solicitări și cu referire mențiunile care să le indice instanța în conținutul titlurilor

executorii, specificate la art.14 alin.(1) a Codului de executare, corect Judecătoria

Soroca, sediul Florești a solicitat prezența creditorului la sediul instanței în vederea

eliberării titlurilor executorii solicitate. Dat fiind faptul că creditorul nu a îndeplinit

cerințele Judecătoriei Soroca, sediul Florești și nu s-a prezentat la sediul instanței în

vederea perfectării conținutului titlurilor executorii solicitate, respectiv corect

Judecătoria nu i le-a expediat apelantului/creditor.

Verificând legalitatea deciziei contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel, reieșind din temeiurile

și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și având la bază cumulul de probe

administrate la caz, corect a ajuns la soluția netemeiniciei cererii de apel depuse de SA

„Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită la 28 mai 2021 în SA „OTP Bank”) și

menținerea hotărârii din 19 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art.17 Cod

administrativ, potrivit căruia drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Potrivit art.206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ

poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act

administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a

6

acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței

unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract

administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ normativ (acțiune de control normativ).

În speță reclamantul urmărește impunerea/obligarea Judecătoriei Soroca de a

expedia prin poștă documentele executorii solicitate pe numele debitorilor: Xxx, Xxx,

Xxx conform hotărârii nr.xxx din 12 mai 2020; pe numele debitorului Xxx conform

hotărârii nr. xxx din 05 martie 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform

hotărîrii nr.xxx din 14 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx, Xxx conform

hotărârii nr.xxx din 15 august 2020; pe numele debitorilor Xxx, Xxx conform hotărârii

nr.xxx din 14 septembrie 2020.

Prin urmare, impunerea la acțiune a unei autorități (expedierea prin intermediul

oficiului poștal a titlurilor executorii) denotă faptul că reclamantul a înaintat o acțiune

în realizare.

Inițierea acțiunii în contencios administrativ trebuie să fie precedată de

respectarea procedurii prevăzute de art.208 din Codul administrativ.

Conform prevederilor art.208 alin. (4) din Codul administrativ, o acțiune în

realizare se admite numai dacă reclamantul a depus anterior la autoritatea publică

competentă o cerere prin care a solicitat realizarea, tolerarea sau omiterea unei acțiuni.

În speță, la data de 12,13 august 2020, 23 septembrie 2020 și 02 noiembrie 2020

avocatul Dorel Rusu în interesele SA „Mobiasbanca-OTP Group” (redenumită la 28

mai 2021 în SA „OTP Bank”) s-a adresat către Judecătoria Soroca, sediul Florești cu o

cerere prin care a solicitat eliberarea titlurilor executorii.

Nefiind de acord cu soluția oferită de Judecătoria Soroca, sediul Florești, la 11

noiembrie 2020 s-a adresat cu o cerere către Judecătoria Soroca, prin care a solicitat

eliberarea și expedierea în format fizic a titlurilor executorii în baza cererilor privind

eliberarea titlurilor executorii.

Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța notează că acțiunea în judecată a

fost precedată de adresarea cu cerere către autoritatea publică emitentă, din care

considerente rezultă că a fost respectată procedura prevăzută de art.208 din Codul

administrativ.

În conformitate cu prevederile art.209 alin.(3) din Codul administrativ, pentru

acțiunea în realizare, acțiunea în constatare și acțiunea de control normativ nu există

termen de înaintare a acțiunii în contencios administrativ.

La 19 noiembrie 2020, Judecătoria Soroca a comunicat reclamantului despre

necesitatea prezentării la sediul instanței pentru a ridica titlurile executorii.

Nefiind de acord cu răspunsul primit, la data de 03 decembrie 2020 s-a adresat în

judecată cu acțiune împotriva Judecătoriei Soroca, solicitând obligarea Judecătoriei

Soroca să-i elibereze și expedieze titlurile executorii solicitate.

Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, instanța de

judecată constată că, reclamantul a respectat procedura de adresare în instanța de

judecată, precum și termenul de depunere a acțiunii în instanța de judecată, din care

motive instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

7

Referitor la substanța problemei disputate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că acțiunile în care

se solicită eliberarea titlurilor, au fost examinate în procedura contencioasă.

Conform art. 255 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească se execută, în

modul stabilit de lege, după ce rămâne definitivă, cu excepția cazurilor de executare

imediată după pronunțare.

Potrivit art.10 alin. (1)-(3) din Codul de executare, executarea silită reprezintă un

ansamblu de măsuri, prevăzute de prezentul cod, prin care creditorul realizează, prin

intermediul executorului judecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate,

drepturile sale, recunoscute printr-un document executoriu, dacă debitorul nu-și

îndeplinește benevol obligațiile. Executarea silită începe prin sesizarea executorului

judecătoresc în condițiile legii și se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul

cod, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin documentul

executoriu, până la achitarea dobânzilor, a penalităților sau a altor sume, acordate

potrivit legii, precum și a cheltuielilor de executare. Executarea silită se efectuează în

baza unui titlu executoriu sau a unui alt document care, potrivit prezentului cod, este

document executoriu.

Referitor la executarea hotărârilor judecătorești, instanța de recurs reține că, fiind

o fază a procesului civil, procedura de executare nu poate exista fără implicarea

instanței de judecată. Chiar dacă intervenția instanței de judecată nu are un caracter

permanent ca în faza judecării, rolul acesteia este unul indispensabil executării silite,

întrucât justiția este iluzorie fără ca hotărârile judecătorești să fie efectiv executate. De

aceea, implicarea instanței de judecată în procedura de executare este incontestabil

necesară, având o finalitate stringentă, de a asigura corectitudinea, promptitudinea și

eficiența executării silite a actelor de justiție.

Cu toate acestea, în procedura executării silite, instanței de judecată îi revine un

rol pasiv, acționând în toate situațiile exclusiv la sesizare, fapt determinat de atribuțiile

ei particulare la soluționarea incidentelor de procedură.

Pe parcursul executării, instanța de judecată are obligații legate de asigurarea

cursului executării silite. Printre acestea sunt: eliberarea titlului executoriu (art.12, 13

Cod de executare); prezentarea documentul executoriu spre executare (art.15 alin.(2, 3)

Cod de executare); eliberarea duplicatului titlului executoriu (art.19 Cod de executare);

soluționarea cererii creditorului privind repunerea în termenul de prescripție (art.18

Cod de executare); corectarea erorilor și omisiunilor din titlul executoriu (art.20 Cod

de executare); soluționarea problemei privind succesiunea procesuală (art.47 Cod de

executare); explicarea hotărârii, a ordinii și modului de executare (art.71 Cod de

executare); soluționarea suspendării procesului de executare (art.70 Cod de executare);

soluționarea întoarcerii executării (art.157-160 Cod de executare).

Potrivit art. 12 alin. (1) Cod de executare, titlul executoriu se eliberează

creditorului la cerere de către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii.

Astfel, titlul executoriu este actul de executare eliberat de instanța de judecată,

creditorului unei obligații stabilite prin hotărâre judecătorească.

8

Dreptul de a solicita eliberarea titlului executoriu este un drept procesual al

participantului la proces, care poate fi realizat de îndată ce hotărârea judecătorească a

devenit executorie. Eliberarea titlului executoriu este condiționată de cererea scrisă

adresată instanței de judecată de către partea în favoarea căreia s-a dat hotărârea, cu

excepțiile prevăzute de lege. Deși legea procesuală nu descrie succesiunea acțiunilor

instanței de judecată, prealabil înmânării titlului executoriu solicitantului, urmează a fi

concretizate anumite aspecte legate de șirul desfășurării evenimentelor. În acest sens,

trebuie de menționat că competența în eliberarea titlului executoriu, aparține instanței

de judecată ca structură administrativă.

În vederea asigurării posibilității eliberării titlului executoriu de către instanța de

judecată ca structură administrativă, concomitent cu transmiterea cauzei pentru

cancelarie, se întocmește titlul executoriu, care este anexat la dosar.

Conform pct. 182 din Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, aprobată prin hotărârea CSM

nr. 142/4 din 04 februarie 2014, responsabil pentru întocmirea documentele executorii

este grefierul. Grefierul instanței de fond întocmește documentele executorii când

dosarul revine din instanțele ierarhic superioare și hotărârea a rămas definitivă,

inclusiv când hotărârea a fost modificată. Documentele executorii se semnează de

judecătorul care a examinat cauza.

Reieșind din cadrul legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție denotă că eliberarea titlului executoriu este

condiționată de depunerea cererii de către creditor sau de reprezentantul acestuia

desemnat în condițiile art. 75 Cod de procedură civilă.

Relevante cazului sunt și prevederile art. 15 alin. (1), (2), (22), (3) din Codul de

executare, care stabilește că documentul executoriu se prezintă spre executare de către

creditor. Instanța de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în

cauzele ce țin: b) de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat; c) urmărirea

sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor de stat și al celor

municipale, al societăților comerciale cu capital majoritar de stat; d) de urmărirea

pensiei de întreținere; e) de încasarea sumelor pentru repararea prejudiciilor cauzate

prin vătămarea integrității corporale, prin o altă vătămare a sănătății sau prin deces,

dacă repararea s-a efectuat sub formă de prestații bănești periodice; e1) de repararea

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești; e2) de

repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești; f) de restabilirea la locul de muncă și de

încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă; g)

încasarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de

asigurări sociale prevăzute de lege. h) de încasarea cheltuielilor pentru acordarea

asistenței juridice garantate de stat. Hotărârile judecătorești străine recunoscute pe

teritoriul Republicii Moldova se prezintă de instanța de judecată spre executare din

oficiu doar în cazurile prevăzute la alin.(2) al prezentului articol. În cazurile enumerate

9

la alin. (2), instanța de judecată expediază documentele executorii conform

competenței teritoriale prevăzută la art. 30 alin. (3) și (4) din prezentul cod și

informează părțile despre prezentarea acestora spre executare. Acest fapt nu limitează

creditorii în exercitarea dreptului prevăzut la art.60 alin.(2) din prezentul cod.

Astfel, reieșind din prevederile cadrului normativ ce vizează procedura de

executare, legiuitorul a operat cu termeni diferiți pentru a face o distincție certă între

procedurile legale ce urmează a fi parcurse pentru fiecare caz în parte. Și anume,

instanța, ca structură administrativă, în unele cazuri eliberează titlul executoriu, iar în

cazurile strict determinate îl prezintă din oficiu, cu expedierea acestuia conform

competenței.

Potrivit sensul lexical al cuvintelor, a elibera înseamnă a da cuiva (la cerere) un

act, un document oficial. Pe când expedierea presupune trimiterea prin poștă, prin

mesagerii etc.

Legiuitorul a făcut distincție dintre aceste noțiuni, utilizându-le în contexte

diferite, respectiv, atunci când se pune în discuție aplicarea unei legi in concreto, sub

aspect juridic, părțile nu pot adăuga condiții proprii la lege.

Așa cum principiu ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus stabilește

că dacă legea nu distinge nici părțile nu trebuie, este viabil și contrariul potrivit căruia

în situația în care legiuitorul a făcut distincția și părțile trebuie să țină cont de aceasta

distincție.

În acest context, poziția instanțelor ierarhic inferioare privind legalitatea

răspunsul pârâtului prin invitarea reprezentantului creditorului de a se prezenta

personal pentru a ridica titlurile executorii solicitate își are logică juridică și se

încadrează în câmpul legal.

Instanța de recurs reiterează și faptul că în temeiul Legii, instanța nu poate discuta

conținutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorități publice, deoarece

solicitantul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale

formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind

atributul exclusiv al autorității publice competente.

În ordin general, răspunsul oferit de Judecătoria Soroca nu poate fi apreciat ca un

refuz de eliberarea a titlurilor executorii solicitate de către reclamant, per a contrario,

autoritatea sesizată și-a manifestat disponibilitatea, condiționând eliberarea acestora cu

necesitatea de a se prezenta la sediul instanței fie creditorul, fie reprezentantul

împuternicit în modul stabilit de legislația procesuală.

Prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia își are argumentarea

și prin faptul că, în temeiul art. 81 al Codului de procedură civilă, eliberarea titlului

executoriu poate fi dispusă doar persoanei împuternicite cu acest drept în mod expres,

fiind necesară inclusiv și verificarea împuternicirilor.

Transmiterea prin intermediul oficiului poștal, la adresa creditorului, sau a

reprezentantului nu certifică faptul că acesta va fi recepționat de către reprezentantul ce

are împuternicirile corespunzătoare.

10

Un alt aspect ce rezultă din logica reglementărilor legale rezidă în faptul că prin

prezența fizică a creditorului sau a reprezentantului acestuia, ultimul certifică prin

semnătură, sau în alt mod prevăzut de lege faptul eliberării titlului executoriu.

Evidența strictă a documentelor executorii este dictată de faptul că acesta este

generator de drepturi și obligații față de persoanele vizate, fiind instrumentul legal ce

demarează executarea silită a unui act judecătoresc. Mai mult ca atât, documentele

executorii conțin date cu caracter personal și doar persoana îndreptățită poate avea

acces la informația respectivă.

Un aspect nu mai puțin important este și faptul că, în temeiul unei singure

hotărâri, poate fi eliberat doar un titlu executoriu.

Posibilitatea de a elibera mai multe titluri este strict reglementată de lege, la art.

13 Cod de executare, și constituie o excepție de la regula generală.

În caz de pierdere sau deteriorare a titlului executoriu, instanța de judecată poate

elibera un duplicat al acestuia, însă doar la prezentarea dovezilor care confirmă

pierderea sau deteriorarea titlului executoriu.

Respectiv, colaboratorii instanței de judecată urmează să gestioneze cu diligență

maximă procesul de transmitere a titlurilor executorii pentru a evita pierderea,

deteriorarea sau distrugerea acestora.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție reține că transmiterea prin poștă, în mod normal, nu asigură faptul recepționării

documentului executoriu de către creditor, precum și integritatea acestuia. Garanția

recepționării poate fi asigurată prin transmiterea titlului executoriu contra semnătură,

persoanei corespunzătoare, ori din momentul transmiterii actului de către colaboratorii

instanței, riscul pierderii sau deteriorării trece asupra creditorului, reprezentantului

acestuia.

Obligațiile instanței ce țin de operațiunile administrative privind eliberarea

titlurilor executorii sunt descrise în Instrucțiunea cu privire la activitatea de evidență și

documentare procesuală în judecătorii și curțile de apel, aprobată prin hotărârea CSM

nr. 142/4 din 04 februarie 2014, și acestea nu prevăd obligația personalului instanței de

a expedia titlurile executorii, eliberarea cărora este reglementată prin prisma art. 12

Cod de executare.

Pe acest segment, instanța de recurs atestă că instanța de apel într-un mod

justificat a apreciat legalitatea soluției instanței de fond, precum și faptul că pârâtul nu

a refuzat eliberarea titlurilor executorii solicitate de reclamant.

Se consemnează că, întru evitarea tergiversării executării hotărârilor

judecătoreștii, care este o încălcare a prevederilor art.6 CEDO - dreptul la un proces

echitabil, dar și întru evitarea pierderii titlurilor executorii și încălcării Legii privind

protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08.07.2011, în condițiile în care

titlurile executorii conțin astfel de date, Judecătoria Soroca, corect a explicat

creditorului care a solicitat eliberarea titlurilor executorii prin intermediul apărătorului,

despre necesitatea prezentării nemijlocite a reprezentantului împuternicit în acest sens

pentru ridicarea titlurilor de executare solicitate.

11

Colegiul lărgit atestă că în practica sa, CtEDO a statuat că executarea unei

hotărâri judecătorești pronunțată de orice instanță trebuie privită ca o parte integrantă a

„procesului” în sensul articolului 6 (a se vedea Hornsby v. Greece, hotărâre din 19

martie 1997, Reports of Judgments and Decisions, 1997-II, p. 510, § 40). Aceasta însă

nu înseamnă că un stat poate fi găsit responsabil de neexecutarea unei hotărâri

judecătorești din cauza lipsei de cooperare a reclamantului cu autoritățile naționale și

nerespectarea de către aceasta a reglementărilor interne (S.C. Khawam United

Company S.R.L. nr. 25424/06, SC Blândul Ben Cm S.R.L. și alții). Totodată CtEDO a

stabilit că sunt formalități rezonabile, condiționarea eliberării unor documente

executorii prin depunerea unor cereri, copii de pe actul de identitate (la caz,

prezentarea împuternicirilor, legitimației).

Sintetizând cele reliefate supra, precum și reieșind din faptul că SA „OTP Bank”

nu a prezentat instanței de judecată probe justificative de natură să confirme încălcările

intimatului, instanța de recurs atestă corectitudinea concluziei instanței de apel cu

privire la respingerea cererii de chemare în judecată a SA „Mobiasbanca-OTP Group”

împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea expedierii titlului executoriu.

La fel, sunt irelevante și alte argumente invocate în cererea de recurs, or, acestea

nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Distinct de cele menționate mai sus, având în susținere jurisprudența CEDO și

anume cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „art. 6 § 1 al

Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes”, instanța de recurs consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate

în cererea de recurs în sensul celor descrise.

Față de cele ce preced, având în vedere faptul că decizia instanței de apel este

întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de

apel.

În conformitate cu prevederile art.247, 248 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Societatea pe acțiuni „OTP Bank”, reprezentată de

avocatul Dorel Rusu.

12

Se menține decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de SA

„Mobiasbanca-OTP Group” împotriva Judecătoriei Soroca cu privire la obligarea

expedierii titlului executoriu.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-10-12
0,96
3ra-816/22 — acțiune în obligare
Dosarul nr. 3ra-816/22 2-21028978-01-3ra-10082022 Prima instanță: Judecătoria Străşeni, sediul Central (jud. I. Talmaci) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 12 octombrie 202
CSJ 2021-06-30
0,94
2r-453/21 — încasarea datoriei si a cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 2r-453/21 Prima instanță - (Judecătoria Soroca, sediul central) G. Mîțu Instanța de apel - (Curtea de Apel Bălți) S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza D E C I Z I E 30 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de con
CSJ 2022-10-19
0,94
2r-474/22 — încasarea datoriei
Dosarul nr. 2r-474/22 2-19149833-01-2r-06102022 Prima instanţă : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. : V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) D E C I Z I E 19 octombrie 2022 mun
CSJ 2022-06-15
0,94
3ra-473/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-473/2022 2-21028658-01-3ra-21042022 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Gandrabur) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) ÎNCHEIERE 15 iunie 2022 mun. C
CSJ 2021-06-16
0,94
2ra-874/21 — încasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-874/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. D. Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I.Ţurcan) ÎNCHEIERE 16 iunie 2021 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi
Sursă