2ra-470/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

2ra-470/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra–470/22

2-21030722-01-2ra-07042022

Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. A. Donos)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Dabija,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Dabija

împotriva SA „BTA-35” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea

în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu a prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Victor Dabija și menținută hotărârea din 07

octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central),

con st ată:

La 01 martie 2021, Victor Dabija a formulat o cerere de chemare în judecată

împotriva SA ”BTA-35” prin care a solicitat anularea ordinului de concediere nr. 78

din 07 decembrie 2020, restabilirea în funcția de operator la SA ”BTA-35”, începând

cu data de 27 noiembrie 2020, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă,

începând cu data de 27 noiembrie 2020 și încasarea prejudiciului moral în mărime

de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, din 01 martie 2011 a fost angajat la SRL

„Comerț-Gaz” în funcție de operator la SAAG (stația de alimentare a gazelor) din

Bălți, ce se află pe str. Negruzzi 5 (raionul șoselei de centură Bălți). La 02 octombrie

2016 a fost reangajat la SRL „Dominic” în funcție de operator la stația de distribuire

a gazului lichefiat, prin transfer de la SRL „Comerț-Gaz”. La 28 februarie 2018 a

fost angajat la SRL „Dii-Teh-Group” în funcție de operator la SAG Bălți. La 03

ianuarie 2020, în legătură cu schimbarea proprietarului stației de alimentare, a fost

angajat la SA „BTA-35” în funcție de operator. Toate aceste întreprinderi dețineau

1

în proprietate (gestiune) una și aceeași stație de alimentare a gazelor de pe str.

Negruzzi 5, mun. Bălți, însă în diferite perioade de timp.

A explicat că atât el, cât ceilalți doi colegi Marinescu Iurie si Corotaș Victor,

deși schimbau denumirea întreprinderilor, de fapt rămâneau permanent la unul și

același loc de muncă, cu aceleași atribuții de serviciu de alimentare a automobilelor,

lucru pe care l-a desfășurat întreaga perioadă de activitate, iar graficul de lucru era

24 ore de lucru, de la 08:00 până la 08:00 a doua zi și două zile libere.

Începând din luna februarie 2020 drepturile lui de muncă permanent au fost

puse în pericol sau chiar încălcate de către directorul întreprinderii Crețu Ion, despre

care el de mai multe ori a obiectat. Toate acțiunile directorului din perioada

respectivă au fost îndreptate pentru a-și atinge scopul, de a-l impune neîntemeiat și

fără plata suplimentară la efectuarea unor lucrări care nu intrau în atribuțiile lui de

serviciu, ulterior și la eliberarea lui de la serviciu.

La 26 noiembrie 2020, aproximativ la ora 16:50, Crețu Ion s-a apropiat de

dânsul, invocând că la ora 17:00 el trebuie să plece acasă, deoarece funcția lui de

muncitor auxiliar prevede graficul de lucru până la ora 17:00. Această informație

pentru dânsul a fost o noutate, în urma căreia el s-a revoltat. Reclamantul nu a semnat

nici un act în sensul schimbării funcției sale sau cel puțin care să-i fie adus la

cunoștință. Nici vârsta și starea de sănătate nu-i permit efectuarea astfel de lucrări.

Reclamantul nu a fost de acord nici cu schimbarea funcției sale, nici cu înlăturarea

lui de pe teritoriul stației de alimentare, invocând că schimbul său se termină la 08:00

dimineața a doua zi, însă Crețu Ion a chemat poliția, care la rândul său l-a rugat să

plece acasă.

A doua zi, la 27 noiembrie 2020, ora 08:00, reclamantul a venit la serviciu, însă

directorul Crețu Ion atât lui, cât și lui Corotaș Victor, care a venit să intre după dânsul

în schimb ca operator, a comunicat că nu-i mai admite ca operatori pentru

alimentarea autobuzelor și pe viitor ei vor lucra ca muncitori auxiliari, dar ei nu au

fost de acord și au plecat acasă.

Reclamantul după cele întâmplate a depus plângere la Inspecția Teritorială de

Muncă Bălți, pe faptul neadmiterii sale la serviciu în calitate de operator de

alimentare și impunerea la exercitarea altei funcții necuprinse de contractul

individual de muncă, iar după data de 04 decembrie 2020 în adresa lui a parvenit

răspunsul Inspecției de Muncă Bălți nr.109/D, prin care i s-a comunicat că pe

marginea plângerii lui a fost petrecut un control inopinat la SA „BTA-35”, cu

întocmirea procesului-verbal de control din 04 decembrie 2020, în care au fost

consemnate toate încălcările în domeniul muncii comise de pârât în raport cu dânsul.

Totodată, i s-a recomandat adresarea în instanța de judecată pentru restabilirea

drepturilor sale. Deși prin prescripția înaintată pârâtului trebuia să remedieze

încălcările constatate de Inspecția Muncii, administrația SA „BTA-35” și mai mult

a agravat situația și a încălcat drepturile lui prin emiterea ordinului nr.78 din 07

2

decembrie 2020 cu privire la concedierea lui de la serviciu. Ordinul de concediere l-

a primit prin Poșta Moldovei la data de 15 decembrie 2020.

Reclamantul a insistat că nu este de acord cu acest ordin, considerând că este

emis în contradicție cu legislația muncii și lezează drepturile lui la libertatea muncii,

incluzând dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, la protecția împotriva

șomajului și acordarea de asistență la plasarea în câmpul muncii, egalitatea în

drepturi și în posibilități a salariaților, garantarea dreptului fiecărui salariat la

achitarea la timp, integral și echitabil a salariului care ar asigura o existență decentă

salariatului și familiei lui.

A explicat că a fost concediat în temeiul art.86 alin.1) lit. h) din Codul muncii.

Anume angajatorul în persoana directorului Crețu Ion nu i-a permis începând din

data de 26 noiembrie 2020, ora 17:00, să continue să activeze în funcția de operator

de alimentare, alungându-l acasă și chemând poliția. Nici a doua zi, la 27 noiembrie

2020, ora 08:00, prezentându-se la serviciu, nu a fost acceptat la îndeplinirea

atribuțiilor sale directe, rezultate din calificarea lui și cererea de angajare care a

depus-o la 03 ianuarie 2020. Justificarea pârâtului precum că reclamantul a fost

transferat la o altă funcție este ieșită din comun. Potrivit răspunsului Inspecției

Muncii, în pct.4 se menționează că angajatorul odată cu modificarea funcției nu a

perfectat un acord suplimentar semnat de părți care să se anexeze la contractul

individual de muncă, prin ce a încălcat prevederile art.68 alin.(1) din Codul muncii.

În viziunea reclamantului, concedierea lui la 07 decembrie 2020, ca cea mai

gravă sancțiune disciplinară, a fost aplicată pentru săvârșirea pretinsei fapte din data

de 27 noiembrie 2020, când i-a fost îngrădit accesul lui la exercitarea atribuțiilor de

muncă în funcția de operator. Ordinul cu privire la concediere este lipsit de temei

juridic, emiterea acestuia este condiționată de dorința directorului Crețu Ion prin

diferite acțiuni să scape de dânsul prin metode evident ilegale, făcând piedici în

accesul lui la muncă. Pe întreaga perioadă de lucru la SA „BTA-35” reclamantul nu

a comis încălcări disciplinare, este apt pentru muncă și capabil de a face față

obligațiilor sale de serviciu în calitate de operator. Prin acțiunile ilegale ale pârâtului

i-a fost încălcat dreptul fundamental la muncă și respectiv dreptul de a primi

remunerarea așteptată și prognozată de dânsul și membrii lui de familie. Situația

creată i-a cauzat în plus și un prejudiciu moral legat de suferințe psihice în legătură

cu concedierea ilegală.

Prin hotărârea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central)

acțiunea înaintată de Victor Dabija a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea

de apel depusă de Victor Dabija și menținută hotărârea din 07 octombrie 2021 a

Judecătoriei Bălți (sediul central).

În susținerea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au indicat că Victor

Dabija a fost angajat în cadrul SA ”Baza Transportului Auto-35” Sîngerei în baza

3

contractului individual de muncă nr. 8 din 06 februarie 2020 și în baza ordinului nr.

9/1 din 06 februarie 2020 Cu privire la angajare, în calitate de muncitor auxiliar, pe

o perioadă nedeterminată. După cum rezultă din pct. 13 al contractul individual de

muncă nr.8 din 06 februarie 2020, regimul de muncă este stabilit conform

Regulamentului intern al SA „BTA-35” Sîngerei, iar regimul de odihnă a fost stabilit

potrivit pct. 14 al contractului conform graficului stabilit. Potrivit capitolului V, pct.

5.2 al Regulamentului de ordine interioară a SA „BTA-35” din Sîngerei, programul

de lucru inclusiv pentru muncitorii auxiliari a fost stabilit în felul următor: începutul

lucrului – 08:00, pauza de masă 12:00 -13:00, sfârșitul lucrului – 17:00.

Conform actului din 27 noiembrie 2020, semnat de angajații SA „BTA-35”

Sîngerei (șef serviciu transport Ivan Crețu, manager în transport Dumitru Rusu și

șoferul Sergiu Mancaș) s-a constatat că la 27 noiembrie 2020 muncitorul auxiliar

Victor Dabija, aproximativ la ora 08:30 a plecat de la serviciu și până la ora 17:00

nu s-a mai întors la locul său de lucru. Totodată după cum rezultă din actul de

constatare a absenței de la lucru din 02 decembrie 2020 semnat de aceeași angajații

SA „BTA-35” Sîngerei, s-a constatat că la 30 noiembrie 2020 și 01-02 decembrie

2020, în zilele de luni-miercuri, muncitorul auxiliar Victor Dabija nu s-a prezentat

la serviciu.

Ulterior, SA ”BTA-35” prin înștiințarea nr. 43 din 02 decembrie 2020 a adus

la cunoștință lui Victor Dabija că urmează să se prezinte până la 07 decembrie 2020

la sediu pentru prezentarea unei explicații scrise privind absența nemotivată de la

locul de muncă la următoarele perioade de timp: 27 noiembrie 2020, 30 noiembrie

2020, 01-02 decembrie 2020, respectând astfel dreptul salariatului Victor Dabija la

apărare, prin oferirea posibilității de a da explicații și prezenta probelor ce ține de

absența de la locul de muncă. Totuși, nici la 07 decembrie 2020, Victor Dabija nu s-

a prezentat la serviciu și nici nu a prezentat explicații.

Instanțele au dat o apreciere critică argumentelor reclamantului precum că, a

fost angajat în funcția de operator și nu în funcția de muncitor auxiliar, or, după cum

rezultă din contractul individual de muncă nr. 8 din 06 februarie 2020 încheiat între

SA „BTA-35” și Victor Dabija contrasemnat de ambele părți, ultimul a fost angajat

în calitate de muncitor auxiliar. Mai mult ca atât, în Statele de personal SA „BTA-

35” nu este inclusă funcția de operator.

La 03 martie 2022 (prin oficiul poștal) și la 30 martie 2022 (prin oficiul poștal),

Victor Dabija, a contestat cu recurs decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel

Bălți, solicitând casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanței cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

a apreciat în mod arbitrar probatoriul.

La 21 aprilie 2022 (prin oficiul poștal), SA „BTA-35” a depus o referință la

recursul declarat de către Victor Dabija, solicitând considerarea acestuia ca fiind

4

inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22

februarie 2022 și a fost recepționată de recurent la 25 martie 2022. Astfel, se constată

că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva

deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către Victor Dabija, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Victor Dabija, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

5

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Victor Dabija.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Dabija.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6