2ra-470/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 2ra–470/22 2-21030722-01-2ra-07042022 Prima instanță: Judecătoria Bălți (sediul central), (jud. A. Donos) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) Î N C H E I E R E 08 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Dabija, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Dabija împotriva SA „BTA-35” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu a prejudiciului moral, împotriva deciziei din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Victor Dabija și menținută hotărârea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central), con st ată: La 01 martie 2021, Victor Dabija a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva SA ”BTA-35” prin care a solicitat anularea ordinului de concediere nr. 78 din 07 decembrie 2020, restabilirea în funcția de operator la SA ”BTA-35”, începând cu data de 27 noiembrie 2020, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, începând cu data de 27 noiembrie 2020 și încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii a invocat că, din 01 martie 2011 a fost angajat la SRL „Comerț-Gaz” în funcție de operator la SAAG (stația de alimentare a gazelor) din Bălți, ce se află pe str. Negruzzi 5 (raionul șoselei de centură Bălți). La 02 octombrie 2016 a fost reangajat la SRL „Dominic” în funcție de operator la stația de distribuire a gazului lichefiat, prin transfer de la SRL „Comerț-Gaz”. La 28 februarie 2018 a fost angajat la SRL „Dii-Teh-Group” în funcție de operator la SAG Bălți. La 03 ianuarie 2020, în legătură cu schimbarea proprietarului stației de alimentare, a fost angajat la SA „BTA-35” în funcție de operator. Toate aceste întreprinderi dețineau 1 în proprietate (gestiune) una și aceeași stație de alimentare a gazelor de pe str. Negruzzi 5, mun.

Bălți, însă în diferite perioade de timp. A explicat că atât el, cât ceilalți doi colegi Marinescu Iurie si Corotaș Victor, deși schimbau denumirea întreprinderilor, de fapt rămâneau permanent la unul și același loc de muncă, cu aceleași atribuții de serviciu de alimentare a automobilelor, lucru pe care l-a desfășurat întreaga perioadă de activitate, iar graficul de lucru era 24 ore de lucru, de la 08:00 până la 08:00 a doua zi și două zile libere. Începând din luna februarie 2020 drepturile lui de muncă permanent au fost puse în pericol sau chiar încălcate de către directorul întreprinderii Crețu Ion, despre care el de mai multe ori a obiectat. Toate acțiunile directorului din perioada respectivă au fost îndreptate pentru a-și atinge scopul, de a-l impune neîntemeiat și fără plata suplimentară la efectuarea unor lucrări care nu intrau în atribuțiile lui de serviciu, ulterior și la eliberarea lui de la serviciu.

La 26 noiembrie 2020, aproximativ la ora 16:50, Crețu Ion s-a apropiat de dânsul, invocând că la ora 17:00 el trebuie să plece acasă, deoarece funcția lui de muncitor auxiliar prevede graficul de lucru până la ora 17:00. Această informație pentru dânsul a fost o noutate, în urma căreia el s-a revoltat. Reclamantul nu a semnat nici un act în sensul schimbării funcției sale sau cel puțin care să-i fie adus la cunoștință. Nici vârsta și starea de sănătate nu-i permit efectuarea astfel de lucrări. Reclamantul nu a fost de acord nici cu schimbarea funcției sale, nici cu înlăturarea lui de pe teritoriul stației de alimentare, invocând că schimbul său se termină la 08:00 dimineața a doua zi, însă Crețu Ion a chemat poliția, care la rândul său l-a rugat să plece acasă.

A doua zi, la 27 noiembrie 2020, ora 08:00, reclamantul a venit la serviciu, însă directorul Crețu Ion atât lui, cât și lui Corotaș Victor, care a venit să intre după dânsul în schimb ca operator, a comunicat că nu-i mai admite ca operatori pentru alimentarea autobuzelor și pe viitor ei vor lucra ca muncitori auxiliari, dar ei nu au fost de acord și au plecat acasă.

Reclamantul după cele întâmplate a depus plângere la Inspecția Teritorială de Muncă Bălți, pe faptul neadmiterii sale la serviciu în calitate de operator de alimentare și impunerea la exercitarea altei funcții necuprinse de contractul individual de muncă, iar după data de 04 decembrie 2020 în adresa lui a parvenit răspunsul Inspecției de Muncă Bălți nr.109/D, prin care i s-a comunicat că pe marginea plângerii lui a fost petrecut un control inopinat la SA „BTA-35”, cu întocmirea procesului-verbal de control din 04 decembrie 2020, în care au fost consemnate toate încălcările în domeniul muncii comise de pârât în raport cu dânsul. Totodată, i s-a recomandat adresarea în instanța de judecată pentru restabilirea drepturilor sale.

Deși prin prescripția înaintată pârâtului trebuia să remedieze încălcările constatate de Inspecția Muncii, administrația SA „BTA-35” și mai mult a agravat situația și a încălcat drepturile lui prin emiterea ordinului nr.78 din 07 2 decembrie 2020 cu privire la concedierea lui de la serviciu. Ordinul de concediere l- a primit prin Poșta Moldovei la data de 15 decembrie 2020. Reclamantul a insistat că nu este de acord cu acest ordin, considerând că este emis în contradicție cu legislația muncii și lezează drepturile lui la libertatea muncii, incluzând dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, la protecția împotriva șomajului și acordarea de asistență la plasarea în câmpul muncii, egalitatea în drepturi și în posibilități a salariaților, garantarea dreptului fiecărui salariat la achitarea la timp, integral și echitabil a salariului care ar asigura o existență decentă salariatului și familiei lui.

A explicat că a fost concediat în temeiul art.86 alin.1) lit. h) din Codul muncii. Anume angajatorul în persoana directorului Crețu Ion nu i-a permis începând din data de 26 noiembrie 2020, ora 17:00, să continue să activeze în funcția de operator de alimentare, alungându-l acasă și chemând poliția. Nici a doua zi, la 27 noiembrie 2020, ora 08:00, prezentându-se la serviciu, nu a fost acceptat la îndeplinirea atribuțiilor sale directe, rezultate din calificarea lui și cererea de angajare care a depus-o la 03 ianuarie 2020. Justificarea pârâtului precum că reclamantul a fost transferat la o altă funcție este ieșită din comun. Potrivit răspunsului Inspecției Muncii, în pct.4 se menționează că angajatorul odată cu modificarea funcției nu a perfectat un acord suplimentar semnat de părți care să se anexeze la contractul individual de muncă, prin ce a încălcat prevederile art.68 alin.(1) din Codul muncii.

În viziunea reclamantului, concedierea lui la 07 decembrie 2020, ca cea mai gravă sancțiune disciplinară, a fost aplicată pentru săvârșirea pretinsei fapte din data de 27 noiembrie 2020, când i-a fost îngrădit accesul lui la exercitarea atribuțiilor de muncă în funcția de operator. Ordinul cu privire la concediere este lipsit de temei juridic, emiterea acestuia este condiționată de dorința directorului Crețu Ion prin diferite acțiuni să scape de dânsul prin metode evident ilegale, făcând piedici în accesul lui la muncă. Pe întreaga perioadă de lucru la SA „BTA-35” reclamantul nu a comis încălcări disciplinare, este apt pentru muncă și capabil de a face față obligațiilor sale de serviciu în calitate de operator.

Prin acțiunile ilegale ale pârâtului i-a fost încălcat dreptul fundamental la muncă și respectiv dreptul de a primi remunerarea așteptată și prognozată de dânsul și membrii lui de familie. Situația creată i-a cauzat în plus și un prejudiciu moral legat de suferințe psihice în legătură cu concedierea ilegală. Prin hotărârea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central) acțiunea înaintată de Victor Dabija a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de Victor Dabija și menținută hotărârea din 07 octombrie 2021 a Judecătoriei Bălți (sediul central).

În susținerea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au indicat că Victor Dabija a fost angajat în cadrul SA ”Baza Transportului Auto-35” Sîngerei în baza 3 contractului individual de muncă nr. 8 din 06 februarie 2020 și în baza ordinului nr. 9/1 din 06 februarie 2020 Cu privire la angajare, în calitate de muncitor auxiliar, pe o perioadă nedeterminată. După cum rezultă din pct. 13 al contractul individual de muncă nr.8 din 06 februarie 2020, regimul de muncă este stabilit conform Regulamentului intern al SA „BTA-35” Sîngerei, iar regimul de odihnă a fost stabilit potrivit pct. 14 al contractului conform graficului stabilit. Potrivit capitolului V, pct. 5.2 al Regulamentului de ordine interioară a SA „BTA-35” din Sîngerei, programul de lucru inclusiv pentru muncitorii auxiliari a fost stabilit în felul următor: începutul lucrului – 08:00, pauza de masă 12:00 -13:00, sfârșitul lucrului – 17:00.

Conform actului din 27 noiembrie 2020, semnat de angajații SA „BTA-35” Sîngerei (șef serviciu transport Ivan Crețu, manager în transport Dumitru Rusu și șoferul Sergiu Mancaș) s-a constatat că la 27 noiembrie 2020 muncitorul auxiliar Victor Dabija, aproximativ la ora 08:30 a plecat de la serviciu și până la ora 17:00 nu s-a mai întors la locul său de lucru. Totodată după cum rezultă din actul de constatare a absenței de la lucru din 02 decembrie 2020 semnat de aceeași angajații SA „BTA-35” Sîngerei, s-a constatat că la 30 noiembrie 2020 și 01-02 decembrie 2020, în zilele de luni-miercuri, muncitorul auxiliar Victor Dabija nu s-a prezentat la serviciu.

Ulterior, SA ”BTA-35” prin înștiințarea nr. 43 din 02 decembrie 2020 a adus la cunoștință lui Victor Dabija că urmează să se prezinte până la 07 decembrie 2020 la sediu pentru prezentarea unei explicații scrise privind absența nemotivată de la locul de muncă la următoarele perioade de timp: 27 noiembrie 2020, 30 noiembrie 2020, 01-02 decembrie 2020, respectând astfel dreptul salariatului Victor Dabija la apărare, prin oferirea posibilității de a da explicații și prezenta probelor ce ține de absența de la locul de muncă. Totuși, nici la 07 decembrie 2020, Victor Dabija nu s- a prezentat la serviciu și nici nu a prezentat explicații.

Instanțele au dat o apreciere critică argumentelor reclamantului precum că, a fost angajat în funcția de operator și nu în funcția de muncitor auxiliar, or, după cum rezultă din contractul individual de muncă nr. 8 din 06 februarie 2020 încheiat între SA „BTA-35” și Victor Dabija contrasemnat de ambele părți, ultimul a fost angajat în calitate de muncitor auxiliar. Mai mult ca atât, în Statele de personal SA „BTA- 35” nu este inclusă funcția de operator. La 03 martie 2022 (prin oficiul poștal) și la 30 martie 2022 (prin oficiul poștal), Victor Dabija, a contestat cu recurs decizia din 22 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea integrală a acesteia și a hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei a apreciat în mod arbitrar probatoriul. La 21 aprilie 2022 (prin oficiul poștal), SA „BTA-35” a depus o referință la recursul declarat de către Victor Dabija, solicitând considerarea acestuia ca fiind 4 inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 22 februarie 2022 și a fost recepționată de recurent la 25 martie 2022. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Victor Dabija, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Victor Dabija, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere 5 faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Victor Dabija. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Dabija.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 6