2ra-440/22 — repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

2ra-440/22 — repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-440/22

2-20029183-01-2ra-07042022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. S. Pleșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Crown” împotriva lui Valeriu Șalari cu privire la repararea

prejudiciului cauzat prin infracțiune,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Valeriu Șalari, a fost casată hotărârea din 06 aprilie

2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central și a fost adoptată o hotărâre nouă prin

care acțiunea a fost admisă parțial,

constată:

La 28 februarie 2020 SRL „Crown” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Șalari cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

infracțiune.

În motivarea acțiunii a indicat că, având la păstrare la ÎM „Wholemark-M”

marfă (semințe de floarea soarelui), ca urmare a unor suspiciuni vis-a-vis de

corectitudinea cântăririi mărfii la elevatorul ce aparține ÎM „Wholemark-M” SRL,

din data de 29 ianuarie 2015 a început monitorizarea procesului de cântărire și

încărcare a mărfii în vagoane, pe motiv că la punctul de destinație (descărcare a

mărfii) - Reni, Ucraina, se constata neajuns de marfă.

A menționat că, la data de 10 februarie 2015, ora 11:50, angajații SRL

„Crown”, Andrușceac Alexei și Polovcov Serghei, au depistat cum șoferul mașinii

GAZ-53, ce aparține ÎM „Wholemark-M” SRL, Valeriu Șalari, angajat în cadrul ÎM

„Wholemark” SRL, efectua transportarea mărfii din elevator către punctul de

încărcare în vagoane, încărcând intenționat mașina cu bare de metal care cântăreau

30 kg, în vederea sporirii greutății mărfii, și anume: camionul fără marfă se ducea la

1

cântar pentru a fi cântărit, după care se deplasa la depozit pentru a fi încărcat cu

semințe de floarea soarelui și bare metalice de 30 kg iar ulterior venea din nou la

cântar pentru a fi cântărită marfa, după care marfa era dusă și descărcată în vagoane.

Reclamanta a comunicat că, după descărcare camionul nu trecea pe la cântar

pentru cântărire, dar se deplasa direct spre depozit ca să nu fie depistat faptul că masa

camionului fără marfă este mai mare cu 30 kg.

A susținut că, s-a constatat că prin metoda descrisă mai sus, Valeriu Șalari

erona datele de fixare a greutății cu 30 kg la fiecare mașină încărcată în vagon, de

unde și apăreau neajunsurile.

Reclamanta a invocat că, începând cu data de 29 ianuarie 2015, la ÎM

„Wholemark-M” SRL s-a efectuat încărcarea a 266 autovehicule, astfel cantitatea

totală cu care a fost prejudiciată SRL „Crown” constituie cantitatea de 7 980 kg de

semințe de floarea soarelui ceea ce constituie 53 466 lei (7 980 x 6,70 lei per kg),

fapt confirmat și prin actul de cântărire a vagoanelor la punctul de descărcare - Reni,

Ucraina, prin care s-a constatat lipsa mărfii de floarea soarelui în cantitate de 8 370

kg.

A subliniat reclamanta că, aceste fapte au stat la inițierea cauzei penale nr. 1-

105/17 prin care pârâtul, Șalari Valeriu Filip, și-a recunoscut vina, iar potrivit

sentinței din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei Căușeni (sediul Central), Șalari Valeriu

Filip a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin.

(2) lit. b), d) Cod Penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de

375 u.c., echivalent a sumei de 7 500 lei, cu privarea de dreptul de a exercita

activitate de transportare a mărfurilor pe un termen de 2 ani.

Reclamanta a notat că, la data de 12 februarie 2020, în adresa pârâtului a fost

expediată somația prin care SRL „Crown” a cerut achitarea prejudiciului material,

care a fost recepționată de către pârât la data de 17 februarie 2020, însă a fost lăsată

fără răspuns.

A solicitat încasarea din contul lui Valeriu Șalari în beneficiul SRL „Crown”

a prejudiciului cauzat prin infracțiune, în mărime de 56 079 lei.

Prin hotărârea din 06 aprilie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă. A fost încasat de la Valeriu Șalari în beneficiul SRL „Crown”

suma de 56 079 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. A fost

încasat de la Valeriu Șalari în beneficiul statului suma de 1 682,37 lei , cu titlu de

taxa de stat.

Prima instanță a reținut că, prin sentința din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Central, Valeriu Șalari a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. b), d) din Codul penal și aceasta a

devenit definitivă și irevocabilă prin neatacare.

Instanța de fond a constatat că, prin sentința în cauză au fost stabilite și

dovedite, dincolo de careva dubii rezonabile, faptele infracționale ale lui Valeriu

Șalari, săvârșite cu vinovăție, în urma cărora reclamantului SRL „Crown” i-a fost

cauzat un prejudiciu material, în mărime de 56 079 lei.

Astfel, potrivit actului de cântărire a vagoanelor la punctul de descărcare Reni,

Ucraina, s-a constatat lipsa mărfii de floarea soarelui de 8 370 kg, ceea ce constituie

56 079 lei (8 370 kg *6,7 lei/kg).

2

La 28 aprilie 2021, Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru a

depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru, a

fost casată hotărârea din 06 aprilie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central și a

fost adoptată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat

din contul lui Valeriu Șalari în beneficiul SRL „Crown” suma în mărime de 53 466

lei, cu titlu de prejudiciu material, iar în rest acțiunea a fost respinsă. A fost încasat

din contul lui Valeriu Șalari în beneficiul statului suma în mărime de 1603,98 lei cu

titlu de taxă de stat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, prin ordonanța de

recunoaștere în calitate de parte civilă din 24 octombrie 2016, SRL ”Crown” a fost

recunoscută în calitate de parte civilă pe cauza penală nr. 2016180657, intentată în

privința lui Șalari Valeriu, pe elementele componenței de infracțiune prevăzută de

art.191 alin.(4) Cod Penal-delapidarea averii străine (însușirea ilegală a bunurilor

altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită în proporții

deosebit de mari (f.d.5).

Prin ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 24 octombrie

2016, SRL ”Crown” a fost recunoscută în calitate de parte vătămată în cauza penală

menționată supra.

Instanța de apel a reținut că, prin sentința din 16 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Căușeni (sediul Central), Șalari Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 375 u.c, echivalent a sumei de 7 500

lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de transportare a mărfurilor, pe un

termen de 2 ani (f.d.2-4).

În continuare, instanța de apel a precizat că, atât din conținutul ordonanței de

recunoaștere în calitate de parte civilă (f.d.5), cât și din conținutul ordonanței de

recunoaștere în calitate de parte vătămată (f.d.5), s-a constatat cauzarea de către

Șalari Valeriu, a prejudiciului în sumă de 53 466 lei.

Prin urmare, instanța de apel a considerat eronată concluzia instanței de fond

privind încasarea prejudiciului cauzat SRL „Crown” de către Șalari Valeriu prin

comiterea infracțiunii intenționate, îndreptate împotriva patrimoniului persoanei

juridice, prevăzută la art.191 alin.(2) lit.b), d) Cod penal, în sumă de 56 079 lei, or,

nu au fost prezentate probe cu privire la suportarea prejudiciului în cuantumul

solicitat.

La 21 martie 2022 Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece a interpretat în mod eronat legea, a apreciat în mod arbitrar

probele și a încălcat în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.

3

130 din Codul de procedura civilă.

A susținut că, la caz vinovăția sa lipsește, or, la acel moment a fost angajat în

baza de contract individual de muncă la compania ÎM „Wholemark-M” SRL și doar

a efectuat transportarea pe teritoriul companiei din depozit la elevator a semințelor

de floarea soarelui cu camionul, executând nemijlocit indicațiile directorului Liviu

Butnaru.

Mai mult ca atât, recurentul a precizat că în privința directorului Liviu Butnaru

se examinează de către Judecătoria Căușeni, sediul Central cauza penală în baza

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, prin care au fost puși sub învinuire atât Valeriu Șalari cât și Liviu Butnaru.

Recurentul a invocat că, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un

fapt juridic. Astfel, pentru răspunderea delictuală este obligatorie existența unui

delict, care include în sine elementele obligatorii și anume: prejudiciul, fapta ilicită,

raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt condițiile

generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiții,

potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor

condiții.

A mai notat că, este necesar de a identifica că fapta ilicită este fapta prin care,

încălcându-se normele dreptului obiectiv se lezează drepturile subiective sau

interesele persoanei. Fapta ilicită poate apărea sub forma acțiunii sau inacțiunii.

Recurentul a afirmat că, pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar

ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este și

condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai

prejudiciul care este consecință directă a faptei ilicite.

Prin notificarea din 07 aprilie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 163).

La 10 mai 2022, SRL „Crown”, reprezentată de Andrei Fazlî, a depus referința

prin care a solicitat respingerea recursului, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 01 februarie 2022 (f.d.

146).

Astfel, recursul declarat la 21 martie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

4

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Valeriu Șalari,

reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

5

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi

Tataru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Valeriu Șalari, reprezentat de avocatul Gheorghi

Tataru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6