2rac-271/21 — incasarea datoriei

2rac-271/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosar nr. 2rac-271/21

2-13113594-01-2rac-29092021

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. V. Boico)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, I. Secrieru, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Nina Vascan

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon” și a recursului depus de avocatul Gheorghe Crețu, în interesele

Societății pe Acțiuni „Arhitecon”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Arhitecon” împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”

(succesor al Serviciului Stare Civilă) și Ministerului Economiei și Infrastructurii

(succesor al Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor) cu privire la

încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere,

împotriva deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Arhitecon”, s-a casat hotărârea din

11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a respins acțiunea ca

fiind depusă tardiv,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2012, prin intermediul oficiului poștal, Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Stare

Civilă (reorganizat în Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”), intervenient

accesoriu Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (reorganizat în

Ministerul Economiei și Infrastructurii), cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii

de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de antrepriză

cu nr. xxx din xxx și acordului adițional nr. xxx din xxx încheiat cu Ministerul

Dezvoltării Informaționale, și-a asumat obligația să executate lucrările de

reconstrucție la restaurarea Palatului Căsătoriilor din mun. Chișinău, str. Alexei

Mateevici nr. 74, iar Ministerul Dezvoltării Informaționale și-a asumat obligația să

primească lucrările executate și să achite suma necesară întreprinzătorului conform

prevederilor pct. 4 din contract și acordul adițional.

Reclamanta a menționat că, în luna iulie 2009 a îndeplinit obligațiile

contractuale, fapt confirmat prin procesul-verbal de recepție a lucrărilor finisate nr.

xxx din 17 iulie 2009, actul din 03 septembrie 2009 de predare-primire a

documentației cu privire la lucrările executate, actul din 25 septembrie 2009 de

transmitere a lucrărilor îndeplinite la reconstrucția Palatului Căsătoriilor, însă

1

beneficiarul s-a eschivat de la achitarea integrală a costului lucrărilor executate în

sumă de xxx lei, achitând anterior doar 50% din suma necesară sub formă de avans.

Societatea pe Acțiuni „Arhitecon” a explicat că, în iunie 2011 a notificat

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor despre necesitatea onorării

obligației de achitare integrală a lucrărilor efectuate. Însă, prin scrisoarea nr.

01/1314 din 29 iulie 2011, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a

informat că materialele privind executarea lucrărilor la reconstrucția Palatului

Căsătoriilor și documentația de proiect deviz și design, însoțite cu scrisoarea nr.

01/2480 din 4 noiembrie 2010, în baza actului de predare-primire a documentației

privind lucrările executate din 03 septembrie 2009 și actului de primire-predare a

lucrărilor de proiectare din 01 septembrie 2009, au fost preluate de către Serviciul

Stare Civilă. Acțiunile respective au fost efectuate în vederea realizării pct. 2 din

Hotărârea Guvernului nr. 597 din 21 octombrie 2009 privind unele măsuri de

executare a Legii nr. 21 din 18 septembrie 2009, conform căruia Serviciul Stare

Civilă a fost transferat în subordinea Ministerului Justiției, fiind o instituție publică

cu statut de persoană juridică. Astfel, Serviciul Stare Civilă a preluat și creanțele

legate de Palatul Căsătoriilor din mun. Chișinău, str. Alexei Mateevici nr. 74.

Reclamanta a afirmat că drept urmare, prin pretenția din 25 noiembrie 2011,

adresată Serviciului Stare Civilă a solicitat achitarea datoriei formate în urma

executării contractului de antrepriză, în termen de 10 zile de la recepționarea

pretenției. Însă, Serviciul Stare Civilă a oferit un răspuns evaziv și neclar, prin care

nici nu recunoaște și nici nu respinge datoria existentă.

În urma majorării pretențiilor prin cererea din 12 octombrie 2015, Societatea pe

Acțiuni „Arhitecon” a solicitat încasarea din contul Serviciului Stare Civilă a

datoriei în mărime de xxx lei și a dobânzii de întârziere în mărime de xxx lei, pentru

perioada 01 octombrie 2009 - 01 octombrie 2015, în temeiul art. 619 din Codul civil

(f.d. 168, vol.I).

La 25 februarie 2014, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, în

proces, în calitate de intervenient accesoriu a fost atrasă Întreprinderea de Stat

„CRIS Registru” (f.d.78, vol. I)

Prin încheierea din 29 februarie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost atras Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor în calitate de copârât

în litigiu (f.d.244-245, vol. I).

Prin hotărârea din 11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

fost respinsă acțiunea depusă de către Societatea pe Acțiuni „Arhitecon”.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, la xxx reclamanta SA

„Arhitecon” a încheiat cu Ministerul Dezvoltării Informaționale (la momentul

examinării cauzei Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor) contractul

de antrepriză privind restaurarea Palatului Căsătoriilor situat pe str. Mateevici.

Conform pct. 4 al contractului, valoarea lucrărilor ce urmau a fi îndeplinite de

reclamantă erau de xxx lei. De asemenea, conform acordului adițional semnat de

părți, la xxx suma contractului a fost majorată cu xxx lei (f.d. 102-105, vol. I).

Conform Hotărârii de Guvern nr. 597 din 21 octombrie 2009, privind unele

măsuri de executare a Legii nr. 21-XVIII din 18 septembrie 2009, Serviciul Stare

Civilă a fost transferat în subordinea Ministerului Justiției, fiind o instituție publică

cu statut de persoană juridică. Conform Actului de primire-predare a documentației

privind lucrările executate la reconstrucția Palatului Căsătoriilor de pe str. Mateevici

74, mun. Chișinău, semnat la 03 septembrie 2009 de reprezentanții Ministerului

2

Dezvoltării Informaționale și ai Serviciului Stare Civilă, către Serviciul Stare Civilă

au fost transmise documentația privind lucrările executate la reconstrucția Palatului

Căsătoriilor de pe str. Mateevici 74, mun. Chișinău de la balanța Ministerului

Dezvoltării Informaționale la balanța Serviciului Stare Civilă. Valoarea totală a

lucrărilor executate, care se transmit conform procesului-verbal nr./xxx din 17 iulie

2009 de recepție la terminarea lucrărilor, constituia suma de xxx lei. (f.d. 38-39, vol.

I).

La fel, instanța de judecată a atestat că potrivit actului de transmitere a

lucrărilor îndeplinite la reconstrucția Palatului Căsătoriilor din str. A. Mateevici 74

din 25 septembrie 2009, semnat de reprezentanții reclamantei SA „Arhitecon”, ÎS

„CRIS Registru” și Serviciul Stare Civilă, a fost verificată îndeplinirea lucrărilor și

înlăturarea neajunsurilor depistate în demersul Serviciului Stare Civilă nr. 06-3026

din 11 august 2009 și în actul de comisie din 18 august 2009 și a constatat că

neajunsurile depistare au fost înlăturate de reclamantă, iar lucrările au fost transmise

Serviciului Stare Civilă (f.d.40, vol.I). Lucrările îndeplinite de SA „Arhitecon”

privind reconstrucția Palatului Căsătoriilor din str. Mateevici 74, mun. Chișinău,

după crearea Serviciului Stare Civilă și separarea acestuia de Ministerul Dezvoltării

Informaționale nu s-au dovedit a fi recepționate în modul stabilit, printr-un act

detaliat. Faptul că acest act conține și semnătura directorului Serviciului Stare Civilă

nu dovedește recepționarea incontestabilă a lucrărilor și asumarea obligațiunii

achitări tuturor datoriilor față de antreprenor de către Serviciul Stare Civilă.

Instanța de judecată a reținut că Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în

urma controlului efectuat, a emis hotărârea nr. 43 din 15.10.2009 „privind Raportul

auditul corectitudinii utilizării mijloacelor financiare pentru executarea lucrărilor de

reconstrucție și restaurare a Palatului căsătoriilor din mun. Chișinău la Ministerul

Dezvoltării Informaționale”. Conform pct. 2 al hotărârii în cauză a fost dispus ca

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor de comun acord cu Serviciul

Stare Civilă, să asigure în termene optime, definitivarea documentației de proiect și

deviz, angajarea și contabilizarea legală a cheltuielilor, precum și transmiterea

conform legislației în vigoare din gestiunea ministerului în gestiunea Serviciului

Stare Civilă a tuturor documentelor corespunzătoare și cheltuielilor pentru

executarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare a Palatului Căsătoriilor. Conform

ordinului nr. 503/39c din 18 decembrie 2009, emis de Ministerul Justiției și

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor s-a decis ca cheltuielile pentru

lucrările ulterioare de reconstrucție și resaturare a Palatului Căsătoriilor efectuate de

reclamanta SA „Arhitecon” să fie suportate în continuare de Serviciul Stare Civilă.

Prima instanță a stabilit că SA „Arhitecon” nu a prezentat probe ce atestă

volumul lucrărilor îndeplinite pentru reconstrucția și restaurarea Palatului

Căsătoriilor din str. Mateevici 74, mun. Chișinău, realizate în perioada în care

Serviciul Stare Civilă era în subordinea Ministerului Dezvoltării Informaționale

(actualmente Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor) și volumul

lucrărilor efectuate după separarea Serviciului Stare Civilă din cadrul Ministerului

Dezvoltării Informaționale și înregistrarea acesteia în calitate de persoană juridică în

subordinea Ministerului Justiției. Conform materialelor cauzei, intervenientul

accesoriu ÎS „CRIS Registru” a transferat reclamantei SA „Arhitecon” mijloace

bănești în sumă de xxx lei, pentru executarea lucrărilor de reconstrucție și restaurare

a Palatului Căsătoriilor. Totodată, reclamanta nu a prezentat nici un mijloc de probă,

pentru a convinge instanța despre existența datoriei în cauză.

3

La 02 decembrie 2016, SRL „Arhitecon” a declarat apel împotriva hotărârii din

11 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Prin încheierea protocolară din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău

ÎS „CRIS Registru” a fost înlocuit în proces cu succesorul - Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” (f.d.150, vol.II), iar prin încheierea protocolară din 07

decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Tehnologiei Informației și

Comunicațiilor a fost înlocuit în proces cu succesorul - Ministerul Economiei și

Infrastructurii (f.d.189, vol.II).

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea

de apel depusă de Societatea pe Acțiuni „Arhitecon”, s-a casat hotărârea din 11

noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre

prin care a fost admisă integral acțiunea înaintată de Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon”. S-a încasat din contul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Societății pe Acțiuni „Arhitecon” a datoriei în mărime de xxx lei și

dobânda de întârziere în mărime de xxx lei.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” și s-a

menținut încheierea din 15 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. S-a admis

recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, s-a casat

decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza pentru

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

Prin decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Arhitecon”, s-a casat hotărârea din 11

noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a emis o nouă hotărâre

prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon”. S-a încasat din contul Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” în

beneficiul Societății pe Acțiuni „Arhitecon” datoria în mărime xxx lei. Pretenția cu

privire la încasarea dobânzii de întârziere a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 decembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”. A fost casată

integral decizia din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Arhitecon”

împotriva Serviciului Stare Civilă (reorganizat în Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”) și Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor cu privire la

încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de SA „Arhitecon”. A fost casată integral hotărârea din 11 noiembrie 2016

a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, iar cererea de chemare în judecată înaintată

de SA „Arhitecon” împotriva Serviciului Stare Civilă (reorganizat în IP „Agenția

Servicii Publice”) și Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

(succesor Ministerul Economiei și Infrastructurii) cu privire la încasarea datoriei în

mărime de xxx lei și a dobânzii de întârziere în mărime de xxx lei a fost respinsă ca

fiind depusă tardiv.

Pentru a decide astfel, instanța a reținut că potrivit pct.3 al contractului de

antrepriză nr. xxx, durata executării lucrării este de 6 luni de la semnarea

contractului, primirea ordinului de începere a execuției. Conform contractului se

indică că data de la care vor începe lucrările este xxx, iar durata lor se stabilește

4

astfel: Tencuieli exterioare și interioare până la xxx; Instalații (sanitare, de încălzire,

căldură, electricitate) până la xxx; Montare tâmplărie și obiecta sanitare până la xxx;

Zugrăveli - xxx; Finisaj până la xxx; - Predarea lucrărilor până la xxx. Prin urmare,

părțile au convenit durata de execuție a lucrărilor pe etape, dar recepționarea lucrării

în ansamblu a fost stabilită „până la xxx” (f.d.103, vol.I). Potrivit pct. 4 al

contractului, valoarea lucrărilor de construcție este de xxx lei. La xxx, părțile

contractante au semnat acordul adițional la contractul de antrepriză, prin care suma

contractului se majorează cu xxx lei (f.d.105 vol. I). Potrivit proceselor-verbale de

recepție, valoarea lucrărilor executate și recepționate s-a indicat a fi în sumă de xxx

lei (f.d.201-250 vol. II, f.d.1-170 vol. II).

Instanța de apel a stabilit că, la 17 iulie 2009, a fost întocmit procesul-verbal

nr. xxx, de recepție la finisarea lucrărilor, fiind semnat de reprezentanții

antreprenorului SA „Arhitecon”, Ministerului Dezvoltării Informaționale, ÎS „CRIS

Registru” și coordonat cu Serviciul Stare Civilă (f.d.37 vol. I). Din conținutul

procesului-verbal de recepție finală a lucrării este indicat că lucrarea de proiectare

este transmisă de către antreprenorul general SA „Arhitecon” și recepționată de

către Ministerul Dezvoltării Informaționale. La 03 aprilie 2007, Ministerul

Dezvoltării Informaționale a încheiat cu ÎS „CRIS Registru” un acord de preluare a

obligațiunilor contractuale față de antreprenorul SA „Arhitecon” (f.d.56, vol. II). În

temeiul acordului de preluare a obligațiunilor contractuale, la solicitarea

Ministerului Dezvoltării Informaționale, ÎS „CRIS Registru” a efectuat transferuri

de mijloace bănești către SA „Arhitecon” în sumă de xxx lei (f.d.24 vol. II).

Astfel, a relevat că potrivit art. 968 alin. (1)-(3) Cod civil (în redacția legii în

vigoare până la 01.03.2019), termenul de prescripție este de un an din momentul

recepționării lucrării. Acțiunea care se referă la construcții poate fi intentată în

decursul a 5 ani. Dacă contractul prevede recepționarea lucrării pe părți, termenul de

prescripție curge din ziua recepționării lucrării în ansamblu.

Și având în vedere faptul că în prezenta speță se discută un contract de

antrepriză, legiuitorul a prevăzut un termen de prescripție special în raport cu

prevederile art. 267 alin. (1) Cod civil, astfel începerea curgerii acestui termen se

calculează din momentul recepționării lucrării.

În situația descrisă în speță, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a constat

că, potrivit contractului semnat la 21.02.2007, părțile au prevăzut durata executării

lucrărilor, iar la pct. 10 al contractului s-a stabilit că beneficiarul se învoiește să

plătească antreprenorului pentru executarea, terminarea lucrărilor la data și în modul

descris prin contract și anexele acestuia. Recepționarea și predarea lucrării s-a

stabilit până la xxx, iar din dosar rezultă că procesul-verbal de recepție a lucrării a

avut loc la 17 iulie 2009, corespunzător, de la această dată urmează a fi calculat și

termenul de prescripție de adresare în judecată.

Instanța de apel a reținut că în speță a fost omis termenul de prescripție de trei

ani stabilit de art.267 Cod Civil (în redacția de până la 01.03.2019), odată ce

procesul-verbal de recepție a lucrării datează cu 17 iulie 2009. Respectiv, adresarea

în judecată la 28 septembrie 2012 este tardivă. Prin urmare, în această situație nu se

atestă respectarea termenului de prescripție de către reclamantă.

Instanța de apel a respins alegațiile apelantei SA „Arhitecon” cu privire la

faptul că termenul de prescripție pentru prezenta cauză este de 5 ani, or acestea sunt

bazate pe interpretarea eronată a prevederilor art. 968 alin. (2) Cod civil, dat fiind

faptul că norma dată specifică raporturile juridice ce rezultă din calitatea

5

construcțiilor și depistarea viciilor acestora, și nicidecum această normă nu se referă

la litigiile pecuniare ce rezultă din contractul de antrepriză încheiat între părți. A fost

respins și argumentul apelantei SA „Arhitecon” precum că termenul de prescripție a

început a curge din data refuzului de a achita benevol sumele pretinse de

reclamantă, or acestea contravin prevederilor art. 966 alin. 1 Cod civil (în redacția

de până la 01.03.2019), care indică că, după recepționarea lucrării, clientul este

obligat să plătească retribuția convenită de părți, dacă legislația sau contractul nu

prevăd plata în rate, sau în alt mod.

Drept consecință, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că acțiunea

înaintată de SA „Arhitecon” cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de

întârziere” este depusă în instanța de judecată cu omiterea termenului de prescripție

extinctivă, fiind înaintată numai la data de 28 septembrie 2012, adică după

momentul expirării dreptului la acțiune din momentul recepționării lucrărilor.

La 13 septembrie 2021, Societatea pe Acțiuni „Arhitecon” a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 11 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care se va

admite integral cererea de chemare în judecată formulată de Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon”.

La 15 septembrie 2021, recurs a fost depus și de avocatul Gheorghe Crețu, în

interesele Societății pe Acțiuni „Arhitecon” solicitând admiterea integrală a cererii

de recurs înaintată de SA „Arhitecon”, ca întemeiată. Casarea integrală a deciziei

din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 11 noiembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău în pricina dată ca ilegale, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care se va admite integral cererea de chemare în judecată formulată de

SA „Arhitecon”.

În motivarea recursurilor atât avocatul Gheorghe Crețu cât și clientul SA

„Arhitecon” au reiterat poziția expusă la examinarea cauzei în prima instanță și în

instanța de apel.

Suplimentar au menționat că SA „Arhitecon” nu este de acord cu decizia

instanței de apel și hotărârea instanței de fond, le consideră ilegale și neîntemeiate,

emise contrar prevederilor art. 239 din Codul de Procedură Civilă, de aceea sunt

pasibile de casat, deoarece instanțele inferioare au încălcat esențial și aplicat eronat

normele de drept material și procesual, au apreciat arbitrar probele, precum și au

săvârșit alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei, iar erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale recurentei.

Referitor la termenul de prescripție invocat de pârâții/intimați și susținut de

instanța de apel (f.d.110-111, vol.I), recurenta consideră acțiunea depusă în

interiorul termenului de prescripție extinctivă prevăzut de art. 267 Cod civil,

deoarece contractul de antrepriză nr.xxx din xxx și Acordul din xxx, adică actele

juridice în baza cărora a apărut raportul juridic litigios, nu prevăd un termen concret

de achitare a costului lucrărilor. Astfel, ultimele acte care confirmă executarea de

către SA „Arhitecon” a lucrărilor pentru care se solicită încasarea datoriei sunt

datate cu 17 iulie 2009, 03 septembrie 2009 și 25 septembrie 2009 (f.d.37-40, 106,

119 vol. I), iar pretenția prin care SA „Arhitecon” a solicitat achitarea datoriei de

xxx lei a fost recepționată de Ministerul Dezvoltării Informaționale la 27 iunie 2011,

răspunsul fiind dat la 29 iulie 2011 (f.d.41-43, vol.I). Pretenția adresată Serviciului

Stare Civilă din 25 noiembrie 2011, prin care s-a solicitat achitarea datoriei formate

6

în urma executării contractului de antrepriză menționat, solicitând stingerea datoriei

în termen de 10 zile de la recepționarea pretenției, a fost recepționată de către pârât

la 28 noiembrie 2011, iar ultimul a oferit un răspuns evaziv și neclar, dar nu a negat

existența datoriei. Astfel termenul de prescripție pentru reclamantă a început să

curgă după expirarea termenului de 7 zile de la recepționarea pretenției privitor la

plata datoriei, adică de la 06 decembrie 2011, iar cererea de chemare în judecată a

fost depusă la 25 septembrie 2012, prin intermediul oficiului poștal.

Au menționat că potrivit art. 575 alin. 1 din Codul Civil (în vigoare la acel

moment), în cazul în care termenul de executare a obligației nu este determinat și

nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricând

executarea ei, iar debitorul este îndreptățit să o execute oricând. Dacă datoria de a

executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligației, debitorul

trebuie să execute obligația în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.

Mai mult ca atât, prin răspunsul din 27 iunie 2011, Ministerul Dezvoltării

Informaționale nu a negat existența datoriilor, însă a menționat că obligația de plată

revine Serviciului Stare Civilă, iar ultimul prin scrisoarea nr.06-5631 din 08

decembrie 2011 (f.d.45 vol.I), nu a respins cert pretenția reclamantei, dar a solicitat

acordarea unui termen suplimentar pentru a-și expune poziția vizavi de acest litigiu.

Astfel, termenul de prescripție a început a curge în cazul dat de la data, la care

Ministerul Dezvoltării Informaționale și Serviciul Stare Civilă au fost puși în

întârziere prin pretențiile înaintate și menționate mai sus. Totodată, la recepționarea

lucrărilor au fost depistate neajunsuri de către Serviciul Stare Civilă, dar care au fost

ulterior înlăturate de către SA „Arhitecon” și recepționate de către intimați la 27

septembrie 2009.

Mai mult ca atât, în speța dată se invocă că au fost executate lucrări de achiziție

publice în domeniul construcțiilor în baza contractului de antrepriză, iar conform art.

968 din Codul Civil, care reglementează prescripția în contractul de antrepriză la

alin. 2 stipulează, că acțiunea care se referă la construcții poate fi intentată în

decursul a 5 ani, iar acest termen de prescripție este un termen special și se referă la

vicii.

Au supus criticii concluzia instanței de apel referitor la faptul, că recepționarea

și predarea lucrării a fost stabilită până la xxx, or beneficiarul a prezentat obiecții

referitor la înlăturarea neajunsurilor, care au fost remediate și executate ulterior, iar

beneficiarul le-a recepționat la 25 septembrie 2009. Prin urmare, punctul final de

recepționare al lucrărilor executate este 25 septembrie 2009, când a fost semnat

Actul de transmitere a lucrărilor îndeplinite la reconstrucția Palatului Căsătoriilor și

care confirmă finalizarea și recepționarea lucrărilor pentru care se solicită încasarea

datoriei.

Prin urmare consideră, că de către recurentă nu a fost omis termenul de

prescripție la înaintarea acțiunii și nu era necesar solicitarea repunerii în termen, așa

cum greșit a concluzionat instanța de apel.

Totodată, au atras atenția că instanța de apel nu a stabilit totuși în speța dată,

care termen de prescripție este aplicabil: cel prevăzut de art. 267 Cod Civil care este

un termen general de prescripție, sau cel prevăzut de art. 968 Cod Civil care este un

termen de prescripție special.

Însă, în cazul dat au menționat că lucrările nu au fost executate în baza

contractului de antrepriză și alin. 1 nu este aplicabil, or contractul de antrepriză

încheiat anterior pentru prima tranșă a lucrărilor a fost executat de părți și nu se

7

referă la obiectul litigiului, dar a fost executat în baza înțelegerilor directe conform

Hotărârii Guvernului R. Moldova nr. 1407 din 10 decembrie 2008 „Pentru

aprobarea Regulamentului privind realizarea achizițiilor publice dintr-o singură

sursă”, publicată în MO nr. 226-229 din 19 decembrie 2008, care prin pct. 7 lit. b și

c, a permis executarea lucrărilor ulterioare ca beneficiar și câștigător al primei

licitații.

Subsecvent, invocă instanței de recurs că în pricina dată, instanțele inferioare

au încălcat drepturile SA „Arhitecon” la un proces echitabil și într-un termen

rezonabil, garantate de art. 6 CEDO, iar pretențiile recurentei de încasare a datoriei

și dobânzii de întârziere constituie în sine un drept de proprietate al acestuia, care

este protejat de art. 1 Protocol adițional CEDO și nu poate fi realizat în instanțele

naționale mai bine de 10 ani, iar pentru a exclude adresarea ulterioară la CtEDO,

solicită admiterea integrală a recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 09 iunie 2021.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa SA „Arhitecon” și avocatului Gheorghe Crețu la 19 iulie 2021 (f.d. 115,

vol. V), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia.

Astfel, recursul declarat la 13 septembrie 2021 de Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon” și recursul declarat la 15 septembrie 2021 de avocatul Gheorghe Crețu,

sunt în termen.

La 29 septembrie 2021 în adresa Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”

și Ministerului Economiei și Infrastructurii au fost expediate copiile recursurilor, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 146, vol. V).

Potrivit referinței depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

cererile de recurs declarate de directorul Societatea pe Acțiuni „Arhitecon” și

reprezentantul acesteia, Gheorghe Crețu sunt neîntemeiate și pasibile de a fi

respinse, cu menținerea deciziei din 09 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de apel, la judecarea cazului în speță, a stabilit corect raportul dedus

judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, a stabilit și elucidat

pe deplin probele prezentate, a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate

aspectele.

Consideră că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma legală, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, motivele din recursuri sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

8

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Societatea pe Acțiuni

„Arhitecon” și recursul depus de avocatul Gheorghe Crețu, în interesele Societății

pe Acțiuni „Arhitecon”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel

are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

9

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de

a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Păduraru Marian,

reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Arhitecon” și recursul depus de

avocatul Gheorghe Crețu, în interesele Societății pe Acțiuni „Arhitecon”, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Arhitecon” și recursul declarat de

avocatul Gheorghe Crețu, în interesele Societății pe Acțiuni „Arhitecon”, se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

.

Președintele completului,

judecătorul Nina Vascan

judecătorii Ghenadie Plămădeală

Aliona Miron

10