2ra-314/22 — cu privire la constatarea nulitatii absolute a mandatelor avocatului

Dosarul nr. 2ra-314/22

2-21020471-01-2ra-10032022

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea lui Tudor Donos privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Tudor Donos împotriva lui Vasile Țîbîrnă cu privire la constatarea nulității absolute

a mandatelor avocatului,

constată:

La data de 09 februarie 2021 Tudor Donos a depus cerere de chemare în

judecată, completată la 26 februarie 2021, împotriva lu Vasile Țîbîrnă, prin care a

solicitat constatarea nulității absolute a mandatului avocatului nr. 0075793 eliberat

de Vasile Țîbîrnă la 05 iulie 2011 și a mandatului biroului de avocați f/n emis de

Vasile Țîbîrnă la 13 ianuarie 2012. (f.d. 22-24)

Prin hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor Donos împotriva lui

Vasile Țîbîrnă cu privire la constatarea nulității absolute a mandatelor avocatului.

(f.d. 27, 29-31)

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de către Tudor Donos, s-a casat hotărârea din 03 martie 2021 a Judecătoriei

Bălți, sediul Sîngerei, cu dispunerea încetării procesului civil intentat la cererea de

chemare în judecată depusă de către Tudor Donos împotriva lui Vasile Țîbîrnă cu

privire la constatarea nulității absolute a mandatelor avocatului. (f.d. 147, 148-151)

La data de 04 februarie 2022 Tudor Donos a declarat recurs, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți

și hotărârii din 03 martie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, cu emiterea unei

noi hotărâri de admiterea integrală a acțiunii. (f.d. 155-167)

La 04 februarie 2022, odată cu înaintarea cererii de recurs, Tudor Donos, în

temeiul prevederilor art. 121 din Codul de procedură civilă, a depus cerere privind

1

ridicarea excepției de neconstituționalitate a art. 265 lit. f) din Codul de procedură

civilă.

Examinând cererea lui Tudor Donos cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi

respinsă, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 121 din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

Se va mai menționa că la ridicarea excepției de neconstituționalitate și

sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra

temeiniciei sesizării sau asupra conformității normelor contestate în raport cu

Constituția, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.

a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care

nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a

cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de

neconstituționalitate se amână pledoariile.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța

refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi

atacată odată cu fondul cauzei.

Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost

declarată admisibilă conform legii.

În conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea

Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și

hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care

Republica Moldova este parte; rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate

a actelor juridice sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție mai reține că la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a

Republicii Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 pentru interpretarea articolului 135

alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de

neconstituționalitate) (sesizarea nr. 55b/2015), prin care s-a decis că în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului,

2

decretelor Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului,

ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de

judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze

Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09

februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,

controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul

instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a

se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale

constituționale sunt încălcate.

Curtea a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul

excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al

dreptului la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar

nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția

a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.

(1) lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor

contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or judecătorii

ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât

doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care

întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.

Astfel, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor imperative

obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea

Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016.

În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție atestă că la caz lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective.

Or, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată doar în cazurile când

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost

declarată admisibilă conform legii.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

lui Tudor Donos cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

3

În conformitate cu art. 121, art. 269-270 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea lui Tudor Donos privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Tudor Donos împotriva lui Vasile Țîbîrnă cu privire la constatarea

nulității absolute a mandatelor avocatului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4