2ra-220/22 — Rezolutiunea contractului, încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–220/21 2-19061368-01-2ra-21022022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul Călărași), (jud. E. Bolocan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) D E C I Z I E 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh examinând recursurile declarate de Spînu Serghei, reprezentat de avocatul Cojocaru Adrian și de către Spînu Hristina, reprezentată de avocatul Chitoroga Ion, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Spînu Hristina împotriva lui Spînu Serghei cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și la cererea intervenientului principal Ioana Spînu împotriva Hristinei Spînu și Serghei Spînu cu privire la restituirea contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse cererea de apel depusă de Spînu Serghei și cererea de apel depusă de Spînu Hristina și menținută hotărârea din 05 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), con st ată: La 12 noiembrie 2018, Spînu Hristina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Spînu Serghei cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, locuiește în imobilul situat sat.

XXXX, raionul Călărași, care este constituit din terenul destinat pentru construcții cu suprafața de 0,1056 ha și casa de locuit individuală, cu suprafața totală de 53,3 m2 și construcțiile accesorii: bucătărie de vară cu suprafața de 53,3 m2, șură cu suprafața de 20,7 m2, cerdac; cerdac; 02.1- verandă deschisă și alte accesorii amplasate pe terenul respectiv, ce-i aparțin cu drept de proprietate, în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat de Primăria XXXX, raionul Călărași din data de 17 mai 2003, înregistrate în Registrul bunurilor imobile al OCT Călărași filiala ÎS ”Cadastru” la 11 iulie 2003 și extrasului din registrul de evidență a gospodăriilor nr.2, eliberat de primăria XXXX, raionul 1 Călărași la 18 februarie 2013, înregistrat în Registrul bunurilor imobile a OCT Călărași, Filiala ÎS ”Cadastru” la 19 februarie 2013. La sfârșitul anului 2012 - începutul anului 2013, nepotul Spînu Serghei, cu care era în relații foarte bune, expunându-și părerea că, dânsa este o persoană de vârstă înaintată și necesită ajutor pentru întreținere din partea cuiva, a convins-o să încheie un contract de întreținere pe viață, iar după decesul său, toată averea sa să-i revină acestuia.

Deoarece Spînu Serghei se comporta frumos, o anumită perioadă de timp îi aducea haine, produse alimentare, promițându-i că o va îngriji, a căzut de acord cu propunerea acestuia și a perfectat documentele ce confirmă dreptul de proprietate - Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de Primăria XXXX, raionul Călărași la 19 februarie 2013, iar la 19 februarie 2013, a înregistrat dreptul de proprietate la OCT Călărași. La 28 februarie 2013, împreună cu nepotul Spînu Serghei și la insistența acestuia, s-a prezentat la Notarul public, Dragomir Angela unde a încheiat Contractul de înstrăinare a imobilului cu condiția întreținerii pe viață, în conformitate cu care, dobânditorul, Spînu Serghei la data autentificării, urma să între de drept în posesia gospodăriei sale, iar de fapt – după decesul său, conform condițiilor stipulate în contract.

Potrivit contractului, în calitate de beneficiar al întreținerii, s-a obligat să transmită bunurile prevăzute în contract dobânditorului, să-i acorde posibilitatea de a-i acorda îngrijire și asistenta respectivă, să admită ca dobânditorul cu familia sa, să administreze gospodăria după bunul său plac din data semnării contractului. În corespundere cu contractul menționat supra, pârâtul Spînu Serghei, s-a obligat să o asigure cu hrană de trei ori pe zi, în limitele necesare existenței vitale și decente, cu îmbrăcăminte conform sezonului, cu asistență medicală și medicamente necesare. Ulterior încheierii contractului, Spînu Serghei, nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, plecând la muncă peste hotarele țării, nu a întreprins careva măsuri în vederea respectării condițiilor prevăzute în contract.

Reclamanta, fiind o persoană în vârstă, bolnăvicioasă, într-adevăr are nevoie de întreținere din partea cuiva, își dă seama că pe viitor viața sa va fi și mai grea, și în opinia sa, convingând-o să încheie contractul în cauză, pârâtul a avut un singur scop - de a obține averea ce îi aparține cu drept de proprietate. În circumstanțele expuse supra, urmează a fi rezoluționat contractul de înstrăinare a bunurilor cu condiția întreținerii pe viață din 28 februarie 2013, întocmit și autentificat de Notarul Dragomir Angela, în conformitate cu prevederile art.839, 840, 842 și art. 844 Cod civil, pentru neexecutarea obligațiunilor contractuale.

Prin hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), a fost admisă cererea de chemare, fiind rezoluționat contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013, autentificat de notarul public Angela Dragomir, încheiat între Spînu Hristina și Spînu Serghei, cu obligarea lui Spînu Serghei să restituie bunurile imobile ce fac obiectul contractului. Prin încheierea din 16 august 2019 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), a fost admisă cererea de revizuire depusă de Spînu Ioana, fiind casată hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași). 2 La 28 noiembrie 2019, intervenientul principal Spînu Ioana a înaintat acțiune împotriva Hristinei Spînu și Serghei Spînu cu privire la restituirea contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile și anume, încasarea în mod solidar a sumei de 201 342 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor sale, intervenientul principal a invocat că, pe rolul Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) se află acțiunea civilă la cererea înaintată de Spînu Hristina împotriva lui Spînu Serghei cu privire rezoluțiunea contractului de înstrăinre a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013, contract care a fost încheiat în perioada în care Spînu Serghei se afla în căsătorie cu Spînu Ioana. Spînu Ioana și-a asumat în comun cu Spînu Serghei obligațiunile de întreținere și îngrijire a Hristinei Spînu. Prin contractul menționat supra, Spînu Hristina a transmis în deplină proprietate lui Spînu Serghei imobilul compus din: terenul destinat pentru construcții și construcțiile amplasate pe el, ce îi aparțin cu drept de proprietate.

A menționat că, a dus gospodărie comună cu Spînu Serghei din anul 2001, căsătoria fiind înregistrată la 26 ianuarie 2004 și desfăcută la 24 iulie 2015. În această perioadă, în ograda Hristinei Spînu, împreună cu Spînu Serghei au efectuat mai multe construcții inclusiv bucătăria de vară, beciul, gardul, veranda deschisă, Spînu Ioana continuând să o intrețină pe Spînu Hristina și nu intenționează să rezoluționeze contractul.

În momentul în care Spînu Ioana și Spînu Serghei au început să locuiască în gospodăria Hristinei Spînu, ultima dispunea doar de casa de locuit (fapt confirmat prin Extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor nr.82 din 17 mai 2003 și din evidenta gospodăriilor satului XXXX, Cont personal 106), iar la momentul încheierii contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, în gospodăria reclamantei, au fost construite: bucătăria de vară, șura, cerdac, cerdac, veranda deschisă, viceul, poartă, gard, șopron, gard, gard (fapt confirmat prin Planul de amplasament a construcțiilor și amenajărilor la data de 22 ianuarie 2013), iar în prezent, în ogradă mai există construcții neînregistrate la OCT Călărași, dar construite împreună de către Spînu Serghei și Spînu Ioana.

Necunoscând despre intențiile pârâților cu privire la înaintarea acțiunii de a rezoluționa contractul de întreținere pe viață, crea condiții necesare pentru traiul familiei reclamantei și acorda sprijinul material Hristinei Spînu, potrivit obligațiunilor asumate prin contract. Din momentul admiterii cererii de revizuire și până în prezent, pârâtul prin acțiunile sale a dovedit intenția de a rezoluționa contractul, samavolnic distrugând imobilul cu nr.cadastral XXXXXX Lit.B - bucătărie de vară și a început neautorizat o altă construcție, a scos samavolnic toate bunurile comune, fapt ce se confirmă prin scrisorile IP Călărași din 11 noiembrie 2019 nr.7820 și ale Primarului satului XXXX, Călărași din 11 noiembrie 2019. Deoarece imobilele au fost construite din contul mijloacelor financiare proprii, nu pot fi restituite în natură, pârâții îmbogățindu-se fără justă cauză, aceștia urmează să restituie contravaloarea bunuri respective.

Intervenientul principal Spînu Ioana a solicitat obligarea pârâților Spînu Serghei și Spînu Hristina de a restitui ½ cota contravalorii bunurilor imobile în sumă de 201 342 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 05 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași), 3 cererea de chemare în judecată înaintată de Spînu Hristina împotriva lui Spînu Serghei cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost admisă acțiunea înaintată intervenientului principal Spînu Ioana împotriva Hristinei Spînu și Serghei Spînu cu privire la restituirea contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

A fost încasată din contul lui Spînu Serghei în beneficiul Ioanei Spînu suma de 201 342 de lei cu titlu de contravaloare a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile, suma de 1 200 lei cu titlu de taxă de stat, suma de 9 100 de lei cu titlu de cheltuieli suportate la efectuarea expertizei extrajudiciare și suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, în total fiind încasată suma de 217 652 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse cererea de apel depusă de Spînu Serghei și cererea de apel depusă de Spînu Hristina și menținută hotărârea din 05 martie 2021 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași).

În motivarea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au reținut că în cadrul ședințelor de judecată în instanța de fond Spînu Hristina a declarat că, beneficiază în continuu de întreținerea dobânditorului Spînu Serghei, respectiv, la data examinării cauzei în fond, nu exista temei de rezoluțiune a contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață nr. 1155 din 28 februarie 2013. În privința acțiunii intervenientului principal, instanțele au reținut că Spînu Ioana s-a aflat în căsătorie cu Spînu Serghei începând cu 26 ianuarie 2004 și până la 28 aprilie 2015, astfel obiectul contractului în litigiu reprezintă proprietate comună în devălmășie a soților, care în urma divorțului le pot partaja.

Mai mult, Spînu Serghei a recunoscut că Ioana Spînu a contribuit la îmbunătățirea bunului imobil, doar că, nu este de acord cu suma pretinsă, considerând că dânsa a investit aproximativ 2 000 euro, și în perioada de până la divorț, lucrările fiind efectuate practic de către dânsul, iar Spînu Ioana a participat numai la îmbunătățirea fântânei, a gardului și a porții, declarații care au fost apreciate drept lipsite de suport probatoriu. La 27 ianuarie 2022, Spînu Serghei, reprezentă de avocatul Cojocaru Adrian, a contestat cu recurs decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar acțiunea intervenientului principal să fie scoasă de pe rol.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea și a apreciat în mod arbitrar probele. La 09 martie 2022, Spînu Ioana, reprezentată de avocatul Kovali Vladimir, a depus o referință la recursul declarat de către Spînu Serghei, solicitând respingerea acestuia. La 21 martie 2022 (prin oficiul poștal), Spînu Hristina, reprezentată de avocatul Chitoroga Ion, a contestat cu recurs decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă, iar acțiunea intervenientului principal să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea.

4 În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 03 noiembrie 2021, expediată în adresa părților abia la 22 ianuarie 2022. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege. În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate.

Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75) Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19 decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție. Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Spînu Serghei, reprezentat de avocatul Cojocaru Adrian și de către Spînu Hristina, reprezentată de avocatul Chitoroga Ion, întemeiate și care urmează a fi admise, casată decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu certitudine că temei pentru adresarea Hristinei Spînu în instanță a servit faptul executării necorespunzătoare de către Spînu Serghei a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013. Inițial prima instanță a admis acțiunea și a dispus rezoluțiunea contractului menționat, iar în rezultatul admiterii cererii de revizuire depuse de către Spînu Ioana, hotărârea din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) a fost casată. După cum a fost menționat supra, pe parcursul reexaminării cauzei, Spînu Ioana a depus o acțiune împotriva lui Spînu Serghei și Spînu Hristina cu privire la încasarea solidară contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile în legătură cu îmbunătățirea acestora.

Reexaminând fondul cauzei, prima instanță a hotărât respingerea acțiunii depuse de Spînu Hristina de rezoluțiune a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013 și admiterea parțială a acțiunii intervenientului principal Spînu Ioana, dispunând încasarea de la Spînu Serghei a 5 contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile în litigiu. Printre altele prima instanță a reținut că este inoportună rezoluțiunea contractului nr.1155 din 28 februarie 2013, odată ce Spînu Hristina și-a manifestat consimțământul prin încheierea unui alt contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr. 1675 din 04 aprilie 2019 cu Spînu Serghei, astfel primul contract a încetat de drept să producă efecte juridice.

Astfel, acțiunile întreprinse de Spînu Hristina și Spînu Serghei, care au încheiat un alt contract, însă după desfacerea căsătoriei lui Spînu Serghei cu Spînu Ioana, au fost apreciate drept acțiuni care au scopul de a eluda normele legale aplicabile în cazul regimului legal al bunurilor soților, iar ca urmare Spînu Serghei, în calitatea lui de proprietar exclusiv al bunurilor în litigiu, este obligat să achite contravaloarea îmbunătățirilor. Soluția primei instanțe a fost menținută de către instanța de apel. Instanța de recurs atestă că decizia instanței de apel este eronată, iar concluziile instanței sunt bazate pe interpretarea eronată a legii, pe aprecierea arbitrară a probelor și creează de fapt o situație de incertitudine juridică.

În acest sens este necesară reproducerea cronologică a unor circumstanțe constatate în fazele anterioare. Astfel, din materialele cauzei se atestă că în temeiul contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile în litigiu, reținându-se caracterul oneros al contractului și starea civilă a dobânditorului, a fost înregistrat în registrul public atât după Spînu Serghei, cât și după Spînu Ioana. Totuși, înregistrarea dreptului de proprietate în baza actului juridic menționat supra a fost radiată, la 05 februarie 2019, ca efect al hotărârii din 07 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) cu privire la rezoluțiunea contractului.

În perioada existenței înscrierii despre dreptul de proprietate a Ioanei Spînu, 28 februarie 2013 – 05 februarie 2019, toate părțile au afirmat că au executat careva construcții noi și îmbunătățiri a bunurilor imobile existente. În coerența celor expuse, la 04 aprilie 2019, Spînu Hristina și Spînu Serghei încheie un nou contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr. 1675, potrivit căruia, în baza înscrierii în registrul public la 05 aprilie 2019, Spînu Serghei devine proprietar exclusiv al bunurilor imobile în litigiu. La fel, la 16 august 2019, ca urmare a admiterii cererii de revizuire, hotărârea instanței de judecată prin care a fost rezoluționat contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013, a fost casată.

Colegiul lărgit apreciază critic argumentele instanțelor inferioare cu privire la faptul că contractul de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață nr.1155 din 28 februarie 2013 a încetat, de drept, să producă efecte juridice, or această concluzie este rezultatul unei interpretări eronate a prevederilor art. 312 din Codul civil. Instanța de apel absolut eronat a reținut aceste argumente din hotărârea contestată cu apel și a interpretat prevederile legale cu privire la consimțământ, exprimate prin încheierea unui nou contract, drept temei de stingere a efectelor contractului anterior, pe când acesta poate încetat, la caz, doar prin rezoluțiune.

Circumstanțele constatate atestă că în prezent, aparent, sunt valabile și creează efecte juridice două contracte de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață în privința la aceleași bunuri imobile, însă care acordă dreptul de proprietate condiționat, în primul caz lui Spînu Serghei și Spînu Ioana, iar în al doilea caz doar lui Spînu Serghei. 6 În dependență de soluția instanței de judecată cu privire la acțiunea inițială de rezoluțiune a contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață, urmează fi examinată acțiunea intervenientului principal și făcută o delimitare între partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie de compensarea cheltuielilor ce au avut loc ca urmare a sporirii valorii bunului, precum și subiecții răspunzători pentru compensarea contravalorii pentru îmbunătățirea bunului.

La fel, urmează să fie făcută o delimitare atât a îmbunătățirilor aduse, cât și de perioadele de timp în care au fost efectuate. Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare analizate în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material și procedural. În acest caz, art. 442 al Codului de procedură civilă prevede că în ordine de recurs nu pot fi administrate probe noi, ceea ce consolidează poziția susmenționată. Așadar, omisiunea instanței de apel de a aprecia toate probele în ansamblu, precum și de a interpreta corect normele legale aplicabile speței, conduce inevitabil la încălcarea garanțiilor unui proces echitabil.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele întrebări juridice puse și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursurile formulate.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei (a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10 mai 2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs. România (Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156). Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursurile declarate, de a casa decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar reținând că erorile procedurale admise nu pot fi corectate de instanța de recurs, cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns (a se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie 2008; Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53). Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admit recursurile declarate de Spînu Serghei, reprezentat de avocatul Cojocaru Adrian și de către Spînu Hristina, reprezentată de avocatul Chitoroga Ion.

Se casează decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă în 7 cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Spînu Hristina împotriva lui Spînu Serghei cu privire la rezoluțiunea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și la cererea intervenientului principal Ioana Spînu împotriva Hristinei Spînu și Serghei Spînu cu privire la restituirea contravalorii a ½ cotă-parte din valoarea bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată și se remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Victor Burduh 8