3ra-264/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ, obligarea recalculării și achitării salariului restant și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-264/22

2-19123802-01-3ra-04032022

ÎNCHEIERE

4 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Iacob Guja

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Iacob Guja împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ,

obligarea recalculării și achitării salariului restant și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul depus de Iacob Guja și menținută hotărârea din 9 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea

constată:

La 26 iulie 2019, Iacob Guja a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la contestarea

actelor administrative.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea refuzului Procuraturii Generale a

Republicii Moldova de a anula ordinele nr. 556-p din 26 aprilie 2019 și nr. 557-

p din 26 aprilie 2019, materializat prin răspunsul din 13 iunie 2019 nr. 33-2p/156,

precum și anularea ordinelor Procuraturii Generale a Republicii Moldova

nr. 556-p din 26 aprilie 2019 și nr. 557-p din 26 aprilie 2019.

Prin încheierea protocolară din 30 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, a fost dispusă atragerea în proces în calitate de persoană terță Casa

Națională de Asigurări Sociale.

La 23 noiembrie 2020, Iacob Guja a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, solicitând, suplimentar cerințelor inițiale, obligarea Procuraturii

Generale să emită un ordin cu privire la stabilirea salariului de funcție, în care

să-i fie calculate și stabilite în ordine crescătoare, începând cu data de 1 ianuarie

2003, gradul de calificare, clasa și gradul de salarizare, treapta de salarizare,

1

ținând cont de acumularea vechimii în muncă pe parcursul a 18 ani de activitate

neîntreruptă în funcția de șef de secție în cadrul Procuraturii Generale, obligarea

Procuraturii Generale să recalculeze și să-i achite salariul restant conform

gradului de calificare, clasei și gradului de salarizare/treptei de salarizare stabilite

în ordine crescătoare și ținând cont de acumularea vechimii în muncă pe parcursul

a 18 ani de activitate neîntreruptă în funcția de șef de secție în cadrul Procuraturii

Generale, obligarea Procuraturii Generale să-i calculeze și să-i achite începând

cu data de 3 martie 2003 sporul lunar și sporul pentru performanță prevăzute de

legislația în vigoare, precum și repararea prejudiciului moral din contul

Procuraturii Generale în sumă de 10 000 de lei, pentru tratamentul

discriminatoriu la care a fost supus

Prin hotărârea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 7 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Iacob Guja a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, iar la 12 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul depus de Iacob Guja și menținută hotărârea din 9 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Iacob Guja a

depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

amâna examinarea admisibilității acesteia, acordând lui Iacob Guja un termen

pentru înlăturarea neajunsului stabilit la depunerea cererii de recurs, din motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III Cod administrativ

reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin

urmare, față de cererea de recurs.

Conform dispozițiilor art. 244 alin. (2), coroborate cu art. 233 alin. (2) Cod

administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui

legal ori împuternicit.

Potrivit art. 235 în coroborare cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

2

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție atestă că Iacob Guja, depunând cererea de recurs și

motivarea acestuia prin poșta electronică, în format electronic, nu a semnat-o

corespunzător (f. d. 183-184 verso).

La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin. (3) Cod

administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția

trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic.

Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic,

poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care

aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor

față de valabilitatea acestora.

În acest sens la caz sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul

electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură

electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul

analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic

semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată

necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de

hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele

normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu

respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1).

Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și

documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor

cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat,

modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să

conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături

electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să

fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea

semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa

repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul

electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții:

a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură

olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura

electronică autentică a semnatarului indicat în document.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare

electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic

guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct. 1 și

3

2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de

semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din

2 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii

electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor

informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării

autenticității semnăturii electronice aplicate. Iar, conform pct. 4 din același

Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele

semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în format

electronic, recurentul nu a respectat cerințele față de documentul electronic

stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014.

În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când

cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de

documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un

termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, fie prin depunerea cererii de recurs,

pe suport de hârtie, semnată olograf în original de către recurent sau

reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică

avansată calificată după cum prevede legea.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva

deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă de Iacob Guja

nu corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul

administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic, în conformitate cu art. 72 alin. (3), 244

alin. (2), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208

CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea admisibilității recursului și va

acorda recurentului Iacob Guja un termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie

pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurentă

sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică

avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program,

și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica

recurentului Iacob Guja că în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța

de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246

alin. (1), (2) lit. f) Cod administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 72, 244 alin. (2), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ

în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

4

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se amână examinarea admisibilității recursului depus de Iacob Guja

împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru data

de 18 mai 2022.

Se stabilește lui Iacob Guja termen până la data de 17 mai 2022, ora 9:00,

pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău

str. P. Rareș nr. 18) a cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original

cu semnătură olografă de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau, după

caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul

mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă

veridicitatea semnăturii electronice.

Se explică lui Iacob Guja că, în caz dacă nu va lichida neajunsul menționat,

cererea de recurs va fi declarată inadmisibilă.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Nina Vascan

Nicolae Craiu

5