3ra-264/22 — cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ, obligarea recalculării și achitării salariului restant și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-264/22 2-19123802-01-3ra-04032022 ÎNCHEIERE 4 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Iacob Guja în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Iacob Guja împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actului administrativ, obligarea recalculării și achitării salariului restant și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Iacob Guja și menținută hotărârea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea constată: La 26 iulie 2019, Iacob Guja a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea refuzului Procuraturii Generale a Republicii Moldova de a anula ordinele nr. 556-p din 26 aprilie 2019 și nr. 557- p din 26 aprilie 2019, materializat prin răspunsul din 13 iunie 2019 nr. 33-2p/156, precum și anularea ordinelor Procuraturii Generale a Republicii Moldova nr. 556-p din 26 aprilie 2019 și nr. 557-p din 26 aprilie 2019. Prin încheierea protocolară din 30 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost dispusă atragerea în proces în calitate de persoană terță Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 23 noiembrie 2020, Iacob Guja a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând, suplimentar cerințelor inițiale, obligarea Procuraturii Generale să emită un ordin cu privire la stabilirea salariului de funcție, în care să-i fie calculate și stabilite în ordine crescătoare, începând cu data de 1 ianuarie 2003, gradul de calificare, clasa și gradul de salarizare, treapta de salarizare, 1 ținând cont de acumularea vechimii în muncă pe parcursul a 18 ani de activitate neîntreruptă în funcția de șef de secție în cadrul Procuraturii Generale, obligarea Procuraturii Generale să recalculeze și să-i achite salariul restant conform gradului de calificare, clasei și gradului de salarizare/treptei de salarizare stabilite în ordine crescătoare și ținând cont de acumularea vechimii în muncă pe parcursul a 18 ani de activitate neîntreruptă în funcția de șef de secție în cadrul Procuraturii Generale, obligarea Procuraturii Generale să-i calculeze și să-i achite începând cu data de 3 martie 2003 sporul lunar și sporul pentru performanță prevăzute de legislația în vigoare, precum și repararea prejudiciului moral din contul Procuraturii Generale în sumă de 10 000 de lei, pentru tratamentul discriminatoriu la care a fost supus Prin hotărârea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

La 7 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Iacob Guja a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 12 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Prin decizia din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Iacob Guja și menținută hotărârea din 9 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani. La 17 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Iacob Guja a depus recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Studiind cererea de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea admisibilității acesteia, acordând lui Iacob Guja un termen pentru înlăturarea neajunsului stabilit la depunerea cererii de recurs, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III Cod administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel, și, prin urmare, față de cererea de recurs.

Conform dispozițiilor art. 244 alin. (2), coroborate cu art. 233 alin. (2) Cod administrativ, cererea de recurs se semnează de recurent sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Potrivit art. 235 în coroborare cu art. 244 alin. (2) Cod administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea 2 neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că Iacob Guja, depunând cererea de recurs și motivarea acestuia prin poșta electronică, în format electronic, nu a semnat-o corespunzător (f. d. 183-184 verso).

La acest capitol sunt relevante prevederile art. 72 alin. (3) Cod administrativ, care statuează că, dacă se transmite în formă electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document electronic. Prin urmare, depunerea cererii de recurs prin e-mail, în format electronic, poate fi apreciată drept îndeplinire a actului de procedură doar în cazul în care aceasta nu contravine regimului juridic al documentelor electronice și cerințelor față de valabilitatea acestora. În acest sens la caz sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care stipulează că, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă.

Documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă sau cu semnătură electronică avansată necalificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 16 alin. (1). Totodată, conform art. 15 din Legea privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice ce corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea sa repetată.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că întru respectarea modalității de semnare electronică a documentelor digitale, a fost creat Serviciul electronic guvernamental de semnătură electronică (MSign), care potrivit pct. 3 subpct.

1 și 3 2 din Regulamentul privind serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 405 din 2 iunie 2014, are următoarele funcții principale: 1) asigurarea aplicării semnăturii electronice de către utilizatori, inclusiv în contextul utilizării sistemelor informaționale ale beneficiarilor serviciului MSign; 2) asigurarea verificării autenticității semnăturii electronice aplicate. Iar, conform pct. 4 din același Regulament, în cadrul serviciului MSign pot fi utilizate doar mijloacele semnăturii electronice avansate calificate în conformitate cu legislația.

Din cele menționate supra, rezultă că la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurentul nu a respectat cerințele față de documentul electronic stabilite în Legea nr. 91 din 29 mai 2014. În aceste condiții, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cazul când cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se va indica acest neajuns și i se va acorda un termen rezonabil pentru înlăturarea acestuia, fie prin depunerea cererii de recurs, pe suport de hârtie, semnată olograf în original de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată după cum prevede legea.

Din considerentele expuse și având în vedere că cererea de recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depusă de Iacob Guja nu corespunde cerințelor față de documentul electronic stabilite în Codul administrativ în coroborare cu Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, în conformitate cu art. 72 alin. (3), 244 alin. (2), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va amâna examinarea admisibilității recursului și va acorda recurentului Iacob Guja un termen pentru prezentarea cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurentă sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a explica recurentului Iacob Guja că în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246 alin. (1), (2) lit. f) Cod administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Conform art. 72, 244 alin. (2), 233 alin. (2), 235 și 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 208 CPC, completul specializat pentru examinarea acțiunilor 4 în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se amână examinarea admisibilității recursului depus de Iacob Guja împotriva deciziei din 28 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 18 mai 2022. Se stabilește lui Iacob Guja termen până la data de 17 mai 2022, ora 9:00, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău str. P. Rareș nr. 18) a cererii de recurs, fie pe suport de hârtie, semnată în original cu semnătură olografă de către recurent sau reprezentantul împuternicit, sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată, expediată, cu ajutorul mijloacelor tehnice și/sau de program, și cu anexarea înscrisului care confirmă veridicitatea semnăturii electronice.

Se explică lui Iacob Guja că, în caz dacă nu va lichida neajunsul menționat, cererea de recurs va fi declarată inadmisibilă. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5