2ra-110/22 — anularea hotaririi și ordinului de suspendare a activității salariatului, repararea prejudiciului material și moral etc

2ra-110/22 — anularea hotaririi și ordinului de suspendare a activității salariatului, repararea prejudiciului material și moral etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-110/22

(2-19164149-01-2ra-27012022)

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. I. Cotea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

ÎNCHEIERE

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului

Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Cahul, Elena Tatu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilian Cioclea

împotriva Instituției Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Cahul cu privire la

anularea hotărârii și ordinului de suspendare a activității salariatului, repararea

prejudiciului material și moral precum și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Instituția Medico-

Sanitară Publică Spitalul Raional Cahul, Oleg Creciun și a fost menținută hotărârea din

17 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 15 octombrie 2019, Lilian Cioclea a depus cerere de chemare în

judecată împotriva I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul cu privire la anularea hotărârii nr.

24 din 20 august 2019 a Centrului de Sănătate Publică Cahul privind

interzicerea/suspendarea activității unor salariați conform art. 76, lit. h) Codul muncii

în partea ce se referă la Lilian Cioclea, anularea ordinului nr. 230p din 22 august 2019

și a ordinului nr. 240p din 02 septembrie 2019 în partea ce ține de data reluării activității

de muncă, începând cu 02 septembrie 2019, ca fiind ilegale, încasarea din contul

pârâtului în beneficiul lui Lilian Cioclea a salariului în mărime de 3600 lei pentru

perioada de suspendare ilegală din activitate, achitarea din contul pârâtului în

beneficiul lui Lilian Cioclea a prejudiciului moral cauzat prin privarea de dreptul la

muncă în sumă de 10 000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul Hotărârii nr. 24 din 20

august 2019 a Centrului de Sănătate Publică Cahul privind interzicerea/suspendarea

activității unor salariați conform art. 76, lit. h) din Codul muncii, a fost emis ordinul

nr. 230p din 22 august 2019 al I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul cu privire la

suspendarea CIM unor salariați prin care s-a dispus suspendarea contractului individual

1

de muncă a medicului neurochirurg, secția Traumatologie, Lilian Cioclea, din motivul

omiterii, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical, de la 22

august 2019 până la susținerea examenului medical și prezentarea fișelor medicale.

Nefiind de acord cu Hotărârea nr. 24 din 20 august 2019 a Centrului de Sănătate

Publică Cahul și cu ordinul nr. 230p din 22 august 2019 a I.M.S.P. Spitalul Raional

Cahul, Lilian Cioclea a depus la data de 30 august 2019 un demers prin care a solicitat

anularea ordinului nr.230p din 22 august 2019 al I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul.

A afirmat reclamantul faptul că documentele medicale de trecere a controlului

medical existau încă din anul 2018 pentru anul 2018-2019, iar la solicitarea salariatului

Lilian Cioclea, nu s-a acordat nici un termen pe cât de scurt nu ar fi, pentru a fi

prezentate documentele solicitate.

Activitatea s-a reluat prin ordinul nr. 240p de la 02 septembrie 2019, în legătură

cu susținerea examenului medical și prezentarea fișei medicale de către salariat.

A considerat reclamantul Lilian Cioclea că suspendarea raporturilor de muncă a

fost efectuată în mod ilicit, iar în perioada 22 august 2019 – 31 august 2019 acesta a

fost privat de posibilitatea de a munci.

Reieșind din acest fapt, reclamantul Lilian Cioclea s-a adresat către I.M.S.P.

Spitalul Raional Cahul și Centrul de Sănătate Publică Cahul cu o cerere prealabilă prin

care a solicitat anularea Hotărârii nr.24 din 20 august 2019 a Centrului de Sănătate

Publică Cahul privind suspendarea activității sale de muncă, a ordinului nr.230p din 22

august 2019 și a ordinului nr.240p din 02 septembrie 2019 privind reluarea activității

de muncă ca fiind ilegale, calcularea și achitarea salariului pentru perioada 22 august

2019 – 02 septembrie 2019 de suspendare ilegală din activitate precum și repararea

prejudiciului moral cauzat în cuantum de 10 000 lei.

Prin răspunsul nr.01-1180 din 26 septembrie 2019 a I.M.S.P. Spitalul Raional

Cahul și răspunsul nr.11/469 din 24 septembrie 2019 a Centrului de Sănătate Publică

Cahul la cererea prealabilă înaintată, au fost respinse toate solicitările ca fiind

neîntemeiate, răspunsuri cu care reclamantul Lilian Cioclea nu este de acord și pe care

le consideră a fi ilegale.

Drept temei de suspendare a activității de muncă a salariatului, Lilian Cioclea au

fost indicate prevederile art.76 lit.h) din Codul Muncii. La caz, nu este clar în temeiul

căror circumstanțe angajatorul, constatând lipsa fișei medicale, a stabilit prezumția

vinovăției salariatului Lilian Cioclea în omisiunea prezentării documentelor (fișelor)

care atestă examinarea medicală a acestuia, în situația în care documentele în cauză au

fost prezentate mult mai înainte, încă în anul 2018, pentru anul 2018-2019. Atrage

atenția că controlul medical, conform fișei medicale, a fost trecut chiar în cadrul unității

în care activează, adică I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, deci angajatorul nu putea să

nu cunoască despre existența acestuia.

A mai susținut reclamantul că activând în calitate de medic neurochirurg în

cadrul I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, deja de o perioadă destul de îndelungată de

timp, prin suspendarea ilicită și abuzivă a activității de muncă i-au fost cauzate stări de

nedumerire, revoltă, fiind nevoit să se îndreptățească în fața angajatorului, deși

consideră că nu era vinovat de lipsa fișei medicale. Stare de stres și nervozitate a trăit

atunci când i-a fost refuzată înregistrarea oficială a recepționării fișei medicale, fiind

necesară implicarea avocatului acestuia Maxim Todorov. Atitudine de desconsiderare

față de salariați a sesizat reclamantul din partea angajatorului atunci când acesta nici

2

nu a binevoit să îi aducă la cunoștință Hotărârea nr.24 din 20 august 2019 a Centrului

de Sănătate Publică Cahul privind interzicerea/suspendarea activității unor salariați

conform art.76 lit.h) din Codul muncii, deși art.75 alin.(4) din Codul muncii prevede

expres această obligație.

A afirmat reclamantul că, în perioada 22 august 2019 – 02 septembrie 2019,

activitatea de muncă în calitate de medic neurochirurg a fost suspendată în mod ilicit,

iar pe lângă privarea de dreptul de a munci și de a primi un salariu care îi este absolut

necesar întru asigurarea existenței proprii și a familiei, prin acțiunile ilicite și abuzive

ale angajatorului i-a fost cauzat și prejudiciu moral.

A solicitat reclamantul, anularea hotărârii nr. 24 din 20 august 2019 a Centrului

de Sănătate Publică Cahul privind interzicerea/suspendarea activității unor salariați

conform art. 76, lit. h) Codul muncii în partea ce se referă la Lilian Cioclea, anularea

ordinului nr. 230p din 22 august 2019 și a ordinului nr. 240p din 02 septembrie 2019

în partea ce ține de data reluării activității de muncă, începând cu 02 septembrie 2019,

ca fiind ilegale, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lui Lilian Cioclea a

salariului în mărime de 3600 lei pentru perioada de suspendare ilegală din activitate,

achitarea din contul pârâtului în beneficiul lui Lilian Cioclea a prejudiciului moral

cauzat prin privarea de dreptul la muncă în sumă de 10 000 lei, încasarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, acțiunea

a fost admisă.

Prin decizia din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost respinsă

cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului I.M.S.P. Spitalul Raional

Cahul, Oleg Creciun și a fost menținută hotărârea din 17 ianuarie 2020 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță, urmează a fi menținută, ca fiind legală și corectă, constituind rezultatul

examinării în ansamblu a tuturor probelor anexate prezentei cauze.

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 15 octombrie 2019, Lilian Cioclea

a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul cu

privire la anularea hotărârii nr. 24 din 20 august 2019 a Centrului de Sănătate Publică

Cahul privind interzicerea/suspendarea activității unor salariați conform art. 76, lit. h)

Codul muncii în partea ce se referă la Lilian Cioclea, anularea ordinului nr. 230p din

22 august 2019 și a ordinului nr. 240p din 02 septembrie 2019 în partea ce ține de data

reluării activității de muncă, începând cu 02 septembrie 2019, ca fiind ilegale, încasarea

din contul pârâtului în beneficiul lui Lilian Cioclea a salariului în mărime de 3600 lei

pentru perioada de suspendare ilegală din activitate, achitarea din contul pârâtului în

beneficiul lui Lilian Cioclea a prejudiciului moral cauzat prin privarea de dreptul la

muncă în sumă de 10 000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată.

Așadar, instanța de apel a constatat că, în cadrul examinării cauzei în prima

instanță, just a fost reținut că, lipsa fișei medicale nu denotă lipsa efectuării controlului

medical de către Lilian Cioclea, or, sarcina probațiunii în litigiile de muncă este pusă

pe seama angajatorului, iar angajatorul suspendând contractul individual de muncă nu

a probat temeinicia suspendării activității de muncă a salariatului Lilian Cioclea.

Astfel, nu pot fi reținute argumentele apelantului I.M.S.P. Spitalul Raional

Cahul, precum că Lilian Cioclea intenționat nu a dorit să prezinte fișa medicală astfel

3

fiind vinovat de lipsa fișei medicale în momentul controlului efectuat de către

Alexandru Calendari, or, apelantul nu a menționat expres în temeiul căror circumstanțe

a stabilit vinovăția salariatului Lilian Cioclea în lipsa fișei medicale.

Mai mult, contractul individual de muncă a fost suspendat în legătură cu

omiterea, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical, și în acest

caz nu este clar în baza căror circumstanțe I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul a stabilit că,

Lilian Cioclea a omis termenul de efectuare a controlului medical, în condiția în care

nu a verificat la momentul emiterii ordinului fișa medicală a ultimului.

Potrivit fișei medicale a lui Lilian Cioclea, instanța de apel a observat că,

cercetările medicale și rezultatele acestora au fost înscrise în fișa medicală la 12

februarie 2019 (MRS) și la 11 februarie 2019 (HbsAg) (f.d.30), respectiv, se reține că,

controlul medical a fost efectuat, iar de către apelant nu au fost combătute aceste probe.

Faptul că la rubrica dermatovenerologului a fost comisă o eroare fiind indicat că a fost

efectuat controlul la 11 iulie 2018, dar de facto a fost efectuat la 11 iulie 2019, nu

rezultă că Lilian Cioclea nu a efectuat controlul medical.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a soluționat

pretenția ce ține de repararea prejudiciului material, or, temeiul de suspendare a

contractului individual de muncă prevăzut de art.76 lit.h) Codul muncii, a fost

nejustificat, întrucât s-a constatat că salariatul Lilian Cioclea avea efectuat controlul

medical, iar suspendarea raporturilor de muncă a fost una ilicită. Respectiv, în baza

art.330 alin.(1) Codul muncii, prima instanță corect a încasat suma de 3600 lei, ce

constituie salariul brut ratat pentru perioada de absență forțată de la muncă pentru

perioada 22 august 2019 - 02 septembrie 2019.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că, instanța de apel just a

ajuns la concluzia de a respinge cererea de apel declarată de către reprezentantul

apelantului I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, Oleg Creciun și de a menține hotărârea

din 17 ianuarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

La 06 ianuarie 2022, reprezentantul recurentului I.M.S.P. Spitalul Raional

Cahul, Elena Tatu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel din 27

septembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu dispunerea încetării

procesului în temeiul art. 265 lit. a) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului depus, reprezentantul recurentului, și-a exprimat

dezacordul cu decizia recurată, calificând-o ca fiind neîntemeiată și pasibilă de casare

în temeiul prevederilor art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, reprezentantul recurentului I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, Elena

Tatu, a opinat că, prima instanță și instanța de apel au aplicat eronat normele de drept

material, nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, au apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la

proces, iar concluziile instanțelor vizate sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 27 ianuarie 2022,

instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul depus, informând

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 211).

Referință la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul

4

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 27 septembrie 2021, iar cererea de

recurs a fost depusă la 06 ianuarie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal a copiei

deciziei integrale participanților la proces la 01 noiembrie 2021, conform scrisorii de

însoțire (f.d. 184), însă careva date ce ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel, cererea de recurs declarată este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către reprezentantul recurentului

I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, Elena Tatu, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul recurentului

I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, Elena Tatu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către prima instanță și instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

5

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

I.M.S.P. Spitalul Raional Cahul, Elena Tatu.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către reprezentantul recurentului

Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Cahul, Elena Tatu, împotriva

deciziei din 27 septembrie 2021 a Curții de Apel Cahul.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

6