2ra-24/22 — cu privire la constatarea incalcarilor drepturilor se repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-24/22

2-20077263-01-2ra-11012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Manoli

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Vasile Grozavu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la constatarea

încălcării drepturilor și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Vasile Grozavu și s-a menținut hotărârea din 29

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 25 iunie 2020 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Vasile Grozavu, prin care a solicitat constatarea încălcării

dreptului la onoare, demnitate și prezumția nevinovăției, încasarea prejudiciului

moral în mărime de 5000 lei, cauzat prin răspândirea la data de 16 mai 2020 a

informației false, mincinoase, defăimătoare și încasarea cheltuielilor de judecată în

sumă de 150 lei, cu titlu de taxa de stat.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la data de 16 mai 2020 Vasile

Grozavu, care se prezintă ca jurnalist, a făcut public o scrisoare deschisă în rețelele

de internet, pe pagina „WordPress.com”, „Vasile Grozavu - Spun tot ce știu (Time

to tell the truth)”, prin care l-a învinuit pe Gheorghe Străisteanu în comiterea mai

multor infracțiuni și contravenții, l-a numit „bandit”, „penal”, „mankurt”, cunoscând

că aceste informații sunt mincinoase și defăimătoare.

La 18 mai 2020 în adresa lui Vasile Grozavu a fost expediată o somație, prin

care i s-a solicitat publicarea benevolă a dezmințirii, prezentarea scuzelor și

repararea prejudiciului material și moral cauzat, însă scrisoarea s-a întors cu

mențiunea oficiului poștal „Refuzat”.

1

Reclamantul a indicat că informația răspândită de Vasile Grozavu este falsă,

defăimătoare și nu corespunde adevărului.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu.

S-a constatat încălcarea drepturilor lui Gheorghe Străisteanu la nume și la

propria imagine, drept urmare a utilizării unor expresii jignitoare în adresa acestuia

într-o scrisoare deschisă.

S-a încasat de la Vasile Grozavu în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma

de 1500 lei cu titlu de prejudiciu moral și 150 lei cu titlu de taxă de stat achitată

pentru examinarea acțiunii. (f.d. 44, 68-73)

La data de 26 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul

362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Vasile Cazacu a depus cerere de apel

nemotivată împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Vasile Grozavu și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 106, 107-114)

În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că atunci

când a fost publicat de către Vasile Grozavu pe pagina web „WordPress.com”

pasajul „banditul și penalul Străisteanu mi-a violat proprietatea privată și a pus în

pericol securitatea comunei Trușeni” din articolul cu denumirea „Ambasadorul SUA

l-a avertizat pe Dodon să nu demoleze Curtea Constituțională sau „Mulțumesc

pentru susținere, dle Hogan!”, i-au fost lezate lui Gheorghe Străisteanu dreptul la

viață privată și la imagine.

Instanța de apel a apreciat critic afirmația lui Vasile Grozavu, precum că l-a

numit pe Gheorghe Străisteanu, „bandit și penal”, în baza faptului ca l-a prins în

flagrant și a realizat poze, fapt ce exclude orice prezumție de nevinovăție, ori orice

persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va

fi stabilită în modul prevăzut de lege. Reieșind, că pe marginea acestui caz nu există

nici o sentință în privința lui Gheorghe Străisteanu, acesta se prezumă a fi nevinovat,

iar articolul publicat de Vasile Grozavu l-a defăimat și i-a lezat onoarea și

demnitatea.

La 22 decembrie 2021 Vasile Grozavu a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii. (f.d. 125-127)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și pasibilă casării, deoarece la examinarea cauzei nu s-au luat în considerație

argumentele sale, nu s-a ținut cont de circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei și probele existente.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererile deduse judecății sunt formulate de persoanele îndreptățite, dacă

acestea nu au fost depuse în mod repetat și dacă au fost declarate în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

2

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Vasile Grozavu, care are calitatea procesuală de pârât și

este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29

septembrie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurentului Vasile Grozavu la data de 02 noiembrie 2021 prin poșta electronică (f.d.

115).

Astfel, recursul declarat la 22 decembrie 2021 de către Vasile Grozavu, este

în termen.

La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului

Gheorghe Străisteanu copia recursului motivat depus de către Vasile Grozavu,

explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs.

(f.d. 130)

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Vasile Grozavu

este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Vasile Grozavu asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Vasile Grozavu și, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Vasile Grozavu ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Vasile Grozavu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

4