2ra-24/22 — cu privire la constatarea incalcarilor drepturilor se repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea incalcarilor drepturilor se repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-24/22 — cu privire la constatarea incalcarilor drepturilor se repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-24/22 2-20077263-01-2ra-11012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – G. Manoli Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță ÎNCHEIERE 16 februarie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus de către Vasile Grozavu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva lui Vasile Grozavu cu privire la constatarea încălcării drepturilor și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Vasile Grozavu și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 25 iunie 2020 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Grozavu, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la onoare, demnitate și prezumția nevinovăției, încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, cauzat prin răspândirea la data de 16 mai 2020 a informației false, mincinoase, defăimătoare și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 150 lei, cu titlu de taxa de stat.
În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la data de 16 mai 2020 Vasile Grozavu, care se prezintă ca jurnalist, a făcut public o scrisoare deschisă în rețelele de internet, pe pagina „WordPress.com”, „Vasile Grozavu - Spun tot ce știu (Time to tell the truth)”, prin care l-a învinuit pe Gheorghe Străisteanu în comiterea mai multor infracțiuni și contravenții, l-a numit „bandit”, „penal”, „mankurt”, cunoscând că aceste informații sunt mincinoase și defăimătoare. La 18 mai 2020 în adresa lui Vasile Grozavu a fost expediată o somație, prin care i s-a solicitat publicarea benevolă a dezmințirii, prezentarea scuzelor și repararea prejudiciului material și moral cauzat, însă scrisoarea s-a întors cu mențiunea oficiului poștal „Refuzat”.
1 Reclamantul a indicat că informația răspândită de Vasile Grozavu este falsă, defăimătoare și nu corespunde adevărului. Prin hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu. S-a constatat încălcarea drepturilor lui Gheorghe Străisteanu la nume și la propria imagine, drept urmare a utilizării unor expresii jignitoare în adresa acestuia într-o scrisoare deschisă. S-a încasat de la Vasile Grozavu în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu suma de 1500 lei cu titlu de prejudiciu moral și 150 lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea acțiunii. (f.d. 44, 68-73) La data de 26 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la articolul 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Vasile Cazacu a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Vasile Grozavu și s-a menținut hotărârea din 29 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 106, 107-114) În consolidarea soluțiilor prima instanță și instanța de apel au reținut că atunci când a fost publicat de către Vasile Grozavu pe pagina web „WordPress.com” pasajul „banditul și penalul Străisteanu mi-a violat proprietatea privată și a pus în pericol securitatea comunei Trușeni” din articolul cu denumirea „Ambasadorul SUA l-a avertizat pe Dodon să nu demoleze Curtea Constituțională sau „Mulțumesc pentru susținere, dle Hogan!”, i-au fost lezate lui Gheorghe Străisteanu dreptul la viață privată și la imagine.
Instanța de apel a apreciat critic afirmația lui Vasile Grozavu, precum că l-a numit pe Gheorghe Străisteanu, „bandit și penal”, în baza faptului ca l-a prins în flagrant și a realizat poze, fapt ce exclude orice prezumție de nevinovăție, ori orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi stabilită în modul prevăzut de lege. Reieșind, că pe marginea acestui caz nu există nici o sentință în privința lui Gheorghe Străisteanu, acesta se prezumă a fi nevinovat, iar articolul publicat de Vasile Grozavu l-a defăimat și i-a lezat onoarea și demnitatea. La 22 decembrie 2021 Vasile Grozavu a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
(f.d. 125-127) În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece la examinarea cauzei nu s-au luat în considerație argumentele sale, nu s-a ținut cont de circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și probele existente. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererile deduse judecății sunt formulate de persoanele îndreptățite, dacă acestea nu au fost depuse în mod repetat și dacă au fost declarate în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de 2 acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
De asemenea, aceasta este depusa de către Vasile Grozavu, care are calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 septembrie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa recurentului Vasile Grozavu la data de 02 noiembrie 2021 prin poșta electronică (f.d. 115). Astfel, recursul declarat la 22 decembrie 2021 de către Vasile Grozavu, este în termen. La 11 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului Gheorghe Străisteanu copia recursului motivat depus de către Vasile Grozavu, explicându-i dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs.
(f.d. 130) Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Vasile Grozavu este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3 În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Vasile Grozavu asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Vasile Grozavu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Grozavu ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Vasile Grozavu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.