2rac-317/21 — Evacuarea

2rac-317/21 — Evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac-317/21

2-18138191-01-2rac-22122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – G. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Panov, I. Secrieru, I. Țurcan

Î N C H E I E R E

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo”

SRL, prin intermediul avocatului Cotruță Pavel,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de SC ”Vipostal” SRL și

FCP ”Elpo” SRL către ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), cu

privire la evacuarea din imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, prin care a fost

casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2020 și emisă

o nouă hotărâre,

con st ată:

La 06 martie 2018, SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL, s-au adresat cu cerere

de chemare în judecată, concretizată pe parcurs, împotriva ÎM “Piața Angro KM7” SRL

(în proces de insolvabilitate), solicitând evacuarea forțată a ÎM “Piața Angro KM7”

SRL (în proces de insolvabilitate), împreună cu bunurile, documentele, angajații și

orice prepuși, din încăperile bunurilor imobile cu nr. cadastrale xxxxx226.01,

xxxxx226.02 și xxxxx109.05, situate pe str. Xxxxx, xxxxx mun. Chișinău, și

compensarea, în beneficiul FCP ”Elpo” SRL, a taxei de stat achitată la depunerea

cererii de chemare în judecată, iar în beneficiul SC ”Vipostal” SRL, a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, s-a invocat faptul că litigiul dedus

judecății vizează raporturile juridice dintre FCP ”Elpo” SRL și SC ”Vipostal” SRL, pe

de o parte, și ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), pe de altă

parte, referitor la posesia și folosința suprafețelor bunurilor imobile cu nr. cadastrale

xxxxx226.01 și xxxxx226.02, precum și a unei suprafețe de circa 122 m2 de la parterul

bunului imobil, cu numărul cadastral xxxxx109.05, situate în mun. Chișinău, str.

Xxxxx, xxxxx

Astfel, reclamantele au menționat că bunurile imobile cu nr. cadastrale xxxxx226.01

și xxxxx226.02 sunt proprietate a FCP ”Elpo” SRL, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr.4389 din 19 mai 2010, a contractului nr.6853 din 16 mai 2011 și a

1

contractului de înstrăinare și combinare a bunurilor imobile nr.7783 din 04 iunie 2012,

înregistrate în Registrul bunurilor imobile în baza cererilor prin intermediul Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău.

În baza contractelor de comodat nr.1/2011 din 17 ianuarie 2011 cu anexa nr.1 din 10

aprilie 2011, nr.2/2014 din 17 ianuarie 2014 și nr.3/2017 din 17 ianuarie 20xxxxx

bunurile respective au fost transmise spre valorificare către SC ”Vipostal” SRL.

De asemenea, în scopul exploatării economice a bunurilor imobile cu nr. cadastrale

xxxxx226.01 și xxxxx226.02, a mai fost oferită și o porțiune de circa 122 m2 de la

parterul bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx109.05, care la fel este proprietate

a SC ”Vipostal” SRL, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.6932 din 23

decembrie 2004 și procesul-verbal nr.480 din 31 mai 2011 de recepție finală, ambele

înregistrate în Registrul Bunurilor Imobile.

În continuare, reclamantele au menționat că în baza contractului de locațiune

nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011, între SC ”Vipostal” SRL și ÎM “Piața Angro

KM7” SRL (în proces de insolvabilitate) au fost stabilite relații contractuale de

locațiune.

Astfel, conform condițiilor acceptate, părțile contractante au indicat în calitate de

arie taxabilă cu chirie, suprafață de 1478,8 m2, deși suprafața reală a bunurilor imobile

oferite în locațiune constituia cu 68,4 m2 mai mult.

Reclamantele au mai precizat că potrivit contractului de locațiune nr.29/02-117KM

din 08 februarie 2011, către ÎM “Piața Angro KM7” SRL au fost transmise în posesie

și folosință oneroasă încăperi nelocative cu suprafața totală de 1,075 m2, fără a fi

specificat numărul cadastral, iar ulterior, în baza anexei nr.3 din 09 februarie 2011 la

contractul de locațiune, de către SC ”Vipostal” SRL a fost transmisă în locațiune către

ÎM “Piața Angro KM7” SRL încă o suprafața de 403,8 m2.

În redacția inițială a contractului de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie

2011, termenul de acțiune a acestuia cuprindea perioada 15 aprilie 2011 – 15 aprilie

2014, însă prin acordurile adiționale din 09 octombrie 2013 și nr. 2 din 15 aprilie

20xxxxx termenul contractului de locațiune a fost prelungit până la 15 aprilie 2017 și,

corespunzător, până la 15 aprilie 2020.

Suplimentar, reclamantele au remarcat faptul că ÎM “Piața Angro KM7” SRL

înregistrează restanțe la executarea obligațiilor corelative de plată, datorate în baza

contractului de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011, motiv pentru care,

prin declarația de reziliere ”repetată” din 22 mai 2019, a fost dispusă rezilierea

contractului nominalizat cu acordurile subsecvente, inclusiv pentru temeiurile de drept

reglementate de art. 906 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul civil (în redacția în vigoare

până la 01 martie 2019), art. 1282 alin. (1) lit. c) alin. (2) din Codul civil (în redacția

în vigoare din 01 martie 2019) și pct. 6.4.1 din contractul de locațiune.

Declarația de reziliere a fost expediată ÎM “Piața Angro KM7” SRL la adresele

poștale cunoscute, fiind recepționate de administratorul autorizat al insolvabilității,

Pelin Valentin, și administratorul statutar, Arabagi Ecaterina, cu respectarea termenului

de preaviz de 30 zile.

În declarația de reziliere s-a menționat despre necesitatea restituirii încăperilor nu

mai târziu de data de 25 iunie 2019, însă pârâta nu s-a conformat și nu a predat

încăperile din care motiv, la 01 iulie 2019, s-a purces la acțiunile de preluare în posesie

de către titulari a bunurilor imobile.

2

În altă ordine de idei, au menționat că ÎM “Piața Angro KM7” SRL, prin intermediul

administratorului statutar, Arabagi Ecaterina, a depus cerere de intentare a procesului

de insolvabilitate, iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 17

octombrie 2018, a fost constatată insolvabilitatea ÎM “Piața Angro KM7” SRL.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2020, cererea

de chemare în judecată depusă de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL a fost admisă.

S-a evacuat ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), împreună cu

bunurile și angajații săi, din bunurile imobile cu nr. cadastrale xxxxx226.01,

xxxxx226.02 și xxxxx109.05, situate pe str. Xxxxx, xxxxx mun. Chișinău.

S-au încasat de la ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), în

beneficiul FCP ”Elpo” SRL taxa de stat în sumă de 100 și cheltuielile de asistență

juridică în sumă de 5000 lei.

La 02 noiembrie 2020, ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate),

prin intermediul avocatului Lazari Constantin, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2020, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, a fost admis apelul

declarat de ÎM ”Piața Angro KM7”SRL (în proces de insolvabilitate).

S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 octombrie 2020 și

s-a emis o nouă hotărâre, prin care, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în

judecată depusă de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL către ÎM “Piața Angro

KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), cu privire la evacuarea din imobil.

S-a încasat, în mod solidar, din contul SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL în

beneficiul ÎM “Piața Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), suma de 75 lei

cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că FCP ”Elpo” SRL nu

este subiectul raporturilor de locațiune apărute între SC ”Vipostal” SRL și ÎM “Piața

Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate). Respectiv, nefiind parte a raportului

juridic litigios, aceasta nu putea declara rezilierea contractului de locațiune nr.29/02-

117KM din 08 februarie 2011 sau de a înainta acțiunea privind evacuarea ÎM “Piața

Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate).

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a menționat faptul că, admițând cererea de

chemare în judecată, prima instanță urma să constate temeinicia rezilierii contractului

de locațiune, or, din materialele cauzei rezultă că nu există situația prevăzută de

prevederile art. 4.3 al contractului de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011

(neachitarea plății de chirie pe parcurs de 60 de zile), care ar permite SC ”Vipostal”

SRL operarea rezilierii contractului de locațiune.

În context, instanța de apel a remarcat că la materialele cauzei nu au fost constatate

acte de verificare bilaterală sau vreo hotărâre judecătorească care ar confirma existența

datoriei ÎM ”Piața Angro KM7” SRL față de SC ”Vipostal” SRL, în cuantumul sumei

reflectate în cererea de chemare în judecată.

În altă ordine de idei, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.91

alin.(3) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012, contractul de locațiune sau

de arendă în care debitorul are calitatea de locatar sau de arendaș, nu poate fi reziliat

de cealaltă parte după depunerea cererii introductive din cauza unei întârzieri la plata

chiriei sau arendei, care a apărut până la depunerea cererii introductive sau din cauza

înrăutățirii stării patrimoniale a debitorului.

3

Astfel, reieșind din faptul că ÎM ”Piața Angro KM7” SRL este în proces de

insolvabilitate, Curtea de Apel Chișinău a constatat că prima instanță nu era în drept să

conchidă asupra legalității rezilierii contractului de locațiune nr.29/02-117KM din 08

februarie 2011, precum și asupra evacuării ÎM ”Piața Angro KM7” SRL (în proces de

insolvabilitate) din spațiile comerciale deținute în locațiune.

Totodată, cu referire la declarația repetată din 22 mai 2019 privind achitarea

datoriilor curente restante și rezilierea contractului de locațiune nr.29/02-117KM din

08 februarie 2011, instanța de apel a menționat că această declarație este nulă de fapt

și de drept.

În susținerea acestei concluzii, instanța a concretizat că prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din 13 octombrie 2020, a fost declarată nulă declarația repetată

din 22 mai 2019 privind achitarea datoriilor curente restante și rezilierea contractului

de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011.

Astfel, prin prisma prevederilor art.903 din Codul civil (în redacția de până la

01.03.2019), instanța a menționat că în circumstanțele în care, termenul contractului de

locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011, încheiat între SC ”Vipostal” SRL și

ÎM ”Piața Angro KM7” SRL nu a expirat (acesta fiind prelungit până la 15 aprilie 2020,

prin acordul adițional nr.2 din 15 aprilie 2017), imobilul - obiect al locațiunii nu a pierit,

iar datoria indicată în declarația de reziliere nu există, prima instanță neîntemeiat a

admis acțiunea depusă de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL către ÎM “Piața

Angro KM7” SRL (în proces de insolvabilitate), cu privire la evacuarea din imobil.

La 06 decembrie 2021, SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL, prin intermediul

avocatului Cotruță Pavel, au declarat recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 14 septembrie 2021 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, din 30 octombrie 2020.

În motivarea cererii de recurs, s-a remarcat faptul că declarația de reziliere repetată

din 22 mai 2019, a contractului de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011, a

fost înaintată ca urmare a înregistrării în perioada de la data depunerii cererii

introductive – 01 noiembrie 2017 și până la declararea insolvenței locatarului ÎM ”Piața

Angro KM7” SRL, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul central, din 17

octombrie 2018, și ulterior, a restanțelor la executarea obligațiilor corelative de plată

în baza contractului de locațiune.

Astfel, recurentele consideră că la caz, sunt întrunite temeiurile prevăzute atât la pct.

6.4.1. din contractul de locațiune nr.29/02-117KM din 08 februarie 2011, cât și la art.

906, alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul civil (în redacția de până la 01.03.2019) și art.

1282, alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul civil (în redacția după 01.03.2019), cu privire

la rezilierea contractului din inițiativa locatorului.

Cu referire la concluzia instanței de apel despre faptul că rezilierea contractului de

locațiune vine în contradicție cu prevederile art. 91 alin. (3) din Legea insolvabilității

nr. 149 din 29 iunie 2012, recurentele au remarcat că, într-adevăr, contractul de

locațiune nu poate fi reziliat după depunerea cererii introductive în cazul unei întârzieri

cu plata chiriei sau arendei, dar care a apărut până la depunerea cererii introductive, or

în perioada de observație începând de la - 01 noiembrie 2017 și până la constatarea

insolvenței locatarului ÎM ”Piața Angro KM7” SRL - 17 octombrie 2018, locatarul

nefiind evacuat din imobilul închiriat, a acumulat o datorie de aproximativ 340268,99

lei.

4

Mai mult ca atât, în Actul de verificare contabilă a decontărilor reciproce dintre SC

”Vipostal” SRL și ÎM ”Piața Angro KM7” SRL din 10 octombrie 2018, restanța la

plata chiriei, a utilităților și serviciilor comunale este de 743527,90 lei.

Respectiv, recurentele consideră că atât în limitele cadrului legal, cât și în

corespundere cu prevederile contractuale, întemeiat au făcut uz de dreptul prevăzut la

art. 734, 735, 737 din Codul civil (în redacția de până la 01.03.2019), reziliind

contractul de locațiune și solicitând în instanță evacuarea ÎM ”Piața Angro KM7” SRL

din imobil.

Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării

hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este

termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021,

a fost expediată participanților la proces la 06 octombrie 2021, prin intermediul poștei

electronice. (f.d.70, vol. IV)

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului, consideră că recursul depus de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL,

prin intermediul avocatului Cotruță Pavel, la 06 decembrie 2021, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SC

”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL, prin intermediul avocatului Cotruță Pavel, este

neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor

secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict

delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit.

f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentelor este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a

acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurente nu pot duce la admisibilitatea recursului,

or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în

condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei,

în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de

menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

5

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentelor cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentelor, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul

declarat de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo” SRL, prin intermediul avocatului Cotruță

Pavel.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de SC ”Vipostal” SRL și FCP ”Elpo”

SRL, prin intermediul avocatului Cotruță Pavel.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6