2r-46/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

2r-46/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-46/22

2-18122493-01-2r-19012022

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – L. Lavric

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci

DECIZIE

02 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Djavadov

Ehsan și Întreprinderea Individuală „DJAVADOV” împotriva Ministerului Justiției,

intervenienți accesorii Primăria orașului Orhei, Consiliul municipal Orhei,

executorul judecătoresc Victoria Țărnă cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva încheierii din data de 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins cererea Ministerului Justiției cu privire la repunerea în termen

a cererii de apel și s-a restituit cererea de apel depusă de către Ministerul Justiției,

ca fiind depusă în afara termenului legal,

constată:

La 27 decembrie 2017 Ehsan Djavadov și Întreprinderea Individuală

„DJAVADOV” au depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior,

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Primăria or. Orhei, Consiliul

mun. Orhei și executorul judecătoresc Victoria Țărnă, prin care au solicitat

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

Judecătoriei Orhei din 02 decembrie 2013, repararea prejudiciului moral în mărime

de 200 000 lei și repararea prejudiciului material cu titlu de plăți a locațiunii terenului

pentru perioada 2014 - prezent în mărime totală de 11 182 lei, inclusiv plata pentru

arenda terenului care urma a-i fi vândut conform hotărârii judecătorești – 1 982 lei,

cheltuielile suportate în procedura de executare – 1 200 lei, cheltuielile de asistență

juridică la examinarea prezentei cauze – 5 000 lei și la examinarea cauzei intentate

de Consiliul mun. Orhei de contestare a acțiunilor executorului judecătoresc Victoria

Țărnă– 3 000 lei.

Prin hotărârea din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

1

Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ehsan Djavadov

și ÎI „DJAVADOV”, s-a constatat încălcarea dreptului ÎI „DJAVADOV” la

executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Orhei din 02 decembrie 2013,

s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în

beneficiul lui Ehsan Djavadov suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Orhei din 02

decembrie 2013, în beneficiul ÎI „DJAVADOV” prejudiciul material în mărime

totală de 6 182 lei, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii

Judecătoriei Orhei din 02 decembrie 2013 și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 5 000 lei. În rest pretențiile s-au respins ca neîntemeiate. (f.d. 130, 138-

144)

La 28 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând repunerea în termen a apelului, admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală

a cererii de chemare în judecată. (f.d. 134)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 17 noiembrie 2021 a

respins cererea Ministerului Justiției cu privire la repunerea în termen a cererii de

apel și a restituit cererea de apel depusă de către Ministerul Justiției ca fiind depusă

în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen. (f.d. 164,165-170)

Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Ministerul Justiției, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu emiterea

unei noi hotărârii prin care cererea de apel depusă de către Ministerului Justiției să

fie admisă spre examinare de Curtea de Apel Chișinău cu restituirea pricinii spre

rejudecare. ( f.d. 173-174)

În motivarea recursului Ministerul Justiției a invocat dezacordul cu soluția

instanței de apel. Totodată, în temeiul art. 116, alin. (1) din Codul de procedură civilă

a solicitat repunerea în termen a apelului, ori dispozitivul hotărârii a fost comunicat

la 28 noiembrie 2019 fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 17

noiembrie 2021.

La 26 noiembrie 2021, în termen, Ministerul Justiției a depus recurs împotriva

încheierii instanței de apel din data de 17 noiembrie 2021.

Conform art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din 17

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă instanța de

recurs, după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

2

Instanța de recurs a constatat că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Ehsan

Djavadov și Întreprinderea Individuală „DJAVADOV”, s-a constatat încălcarea

dreptului ÎI „DJAVADOV” la executarea în termen rezonabil a hotărârii

Judecătoriei Orhei din 02 decembrie 2013 și s-a încasat din contul bugetului de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției, suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 6 182 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 lei cu titlu

de cheltuieli pentru asistență juridică, a fost pronunțată public în lipsa participanților

la proces la 23 octombrie 2019.

La 28 noiembrie 2019 Ministerul Justiției a depus apel împotriva hotărârii

instanței de fond, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, din motiv că

dispozitivul hotărârii i-a fost comunicat la data de 28 noiembrie 2019, admiterea

apelului, casarea hotărârii cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 17 noiembrie 2021 a

respins cererea Ministerului Justiției cu privire la repunerea în termen a cererii de

apel și a restituit cererea de apel depusă de către Ministerul Justiției ca fiind depusă

în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în

termen.

Colegiul reține corectă concluzia instanței de apel cu privire la respingerea

cererii cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului și restituirea apelului

ca fiind tardiv din considerentele ce preced.

Conform prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă termenul

de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

La caz, instanța de recurs reține că prin prisma art. 110 din Codul de procedură

civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege, în interiorul căruia

participanții la proces trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură.

Articolul 113 din Codul de procedură civilă stipulează că dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea

sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Astfel, în corespundere cu art. 369, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură

civilă instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în

afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de

apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Ministerul Justiție, prin prisma art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, menționând faptul că

dispozitivul hotărârii a fost comunicat la 28 noiembrie 2019, ceea ce, în opinia sa,

3

reprezintă o circumstanță obiectivă și care l-a împiedicat la formularea apelului în

termen.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor

pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă.

Așa, art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă stipulează că începutul curgerii

termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment –

pronunțarea dispozitivului hotărârii dacă legea nu prevede altfel.

Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii

judecătorești participanților la proces nu influențează data de când începe să curgă

termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii

de apel.

Astfel, se atestă temeinicia concluziei instanței de apel, privind omiterea

nejustificată de către Ministerul Justiției a termenului de contestare cu apel a

hotărârii din data de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ori

participanții la proces, care nu au asistat la pronunțarea hotărârii judecătorești, fiind

interesați în soarta soluționării litigiului în care sunt implicați, trebuie să

demonstreze un rol activ, manifestând comportament de bună-credință față de

drepturile și obligațiile sale procedurale.

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Ministerul Justiției a

cunoscut despre litigiul inițiat împotriva sa, ori a recepționat copia acțiunii fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 40. Totodată, la 23 martie

2019 a depus referință asupra cererii de chemare în judecată înaintată de către Ehsan

Djavadov și ÎI „DJAVADOV”. ( f.d. 48-51)

Astfel, Ministerul Justiției trebuia să facă uz de toate drepturile sale

procedurale, pentru a lua cunoștință de hotărârea judecătorească pronunțată asupra

fondului cauzei.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată urmează să-

și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună

cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Conform art. 56, alin. (3) din Codul de procedură civilă participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp

să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.

În urma celor relatate Colegiul reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel

privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termen de declarare a apelului

și restituirea apelului declarat de către Ministerul Justiției, din motivul depunerii

acestuia în afara termenului legal, ori neexercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în

cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție.

4

Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe

care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului, ori

neprezentarea reprezentatului Ministerului Justiției la pronunțarea hotărârii din data

de 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu constituie motiv

viabil de omitere a termenului procedural de declarare a apelului.

Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ

pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice

dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care

apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor

norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara

termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității

raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de

drept naționale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că

reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru

exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste

termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea

juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de

plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete

din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

La fel, în cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a statuat că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după

un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului

ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a

hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul

securității raporturilor juridice.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

5

Reieșind din cele expuse, în baza art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Ministerul Justiției.

Se menține încheierea din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Djavadov Ehsan și

Întreprinderea Individuală „DJAVADOV” împotriva Ministerului Justiției,

intervenienți accesorii Primăria orașului Orhei, Consiliul municipal Orhei,

executorul judecătoresc Victoria Țărnă cu privire la constatarea încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6