2ra-1970/21 — încasarea datoriei

2ra-1970/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1970/2021

2-19169365-01-2ra-14122021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mazur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Raia Rogac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica”, în interesele Cooperativei de Construcție a Locuințelor

nr. 200 mun. Chișinău, împotriva Raiei Rogac cu privire la încasarea datoriei

pentru consumul energiei termice,

împotriva deciziei din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 23 octombrie 2019, SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 200 mun.

Chișinău, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Raiei Rogac cu privire

la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice.

În motivarea acțiunii a indicat că conform contractului de livrare a energiei

termice în apă caldă nr. 200 din 1 martie 2009, încheiat între SA „Termoelectrica”

și CCL nr. 200, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea

energiei termice furnizate.

A comunicat că conform situației la 13 septembrie 2019, datoria la consumul

de energie termică constituia suma de 151 580,59 de lei, CCL nr.200 devenind de

fapt debitorul SA „Termoelectrica”. Totodată, în urma consumului de energie

termică, CCL nr. 200 a prestat la rândul său, servicii de gospodărire comunală,

inclusiv alimentarea cu energie termică, la toți proprietarii/ chiriașii/ locatarii

apartamentelor/ încăperilor locuibile și nelocuibile a blocurilor locative gestionate,

care au beneficiat nemijlocit de serviciul prestat și au obligația de a achita în

termen contravaloarea conform facturilor primite, în sensul art. 25 alin. (1) al Legii

serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie 2002.

A precizat că în caz de neachitare de proprietarii/ chiriașii/ locatarii

apartamentelor/ încăperilor locuibile și nelocuibile a blocului locativ gestionat a

datoriilor la serviciile locativ-comunale, inclusiv alimentarea cu energie termică,

CCL nr. 200 este în drept să acționeze consumatorii în judecată pentru încasarea

datoriei și are obligația de a o face, pentru a stinge creanța sa față de SA

„Termoelectrica” din contul achitărilor efectuate de către sub consumatorii restanți.

A relevat că CCL nr. 200 nu a acționat în judecată consumatorii restanți,

inclusiv nu a acționat-o în judecată pe Raia Rogac pentru încasarea datoriei la

consumul energiei termice în sumă totală de 31 297,30 de lei, acumulată până în

1

luna august 2019, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare pentru achitarea

taxei de stat și altor cheltuieli de judecată.

În consecință, CCL nr. 200 a omis exercitarea drepturilor și acțiunilor sale,

fapt care o pune în imposibilitate de a se achita cu creanțele sale față de SA

„Termoelectrica”, devenind de fapt debitor, cu riscul de a nu-și putea satisface

creanța.

Astfel, reclamanta a specificat că conform extrasului din Registrul bunurilor

imobile, ca proprietar a apartamentului nr. 70 din str. XXXXX, mun. Chișinău,

este înregistrată Rogac Raia. Mai mult, în baza contului personal, deschis la CCL

nr. 200 pe numele pârâtei, ultima a acceptat prestarea și a beneficiat de servicii

comunale în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în

vigoare.

A precizat că conform informației privind situația despre achitarea serviciilor

locativ comunale, pârâta, domiciliază în apartamentul nr. 70 din str. XXXXX,

mun. Chișinău și a acumulat o datorie la plata energiei termice în mărime de

31297,30 de lei.

Reclamanta a considerat că obligațiunea de achitare a costului serviciilor

prestate de energie termică urmează a fi pusă în sarcina beneficiarilor, în speță,

proprietarul/ locatarul apartamentului – Raia Rogac, care a neglijat obligațiile de

plată, în pofida faptului că a fost înștiințată prin intermediul facturilor de plată

despre riscul de a fi acționată în judecată în cazul neachitării plăților restante.

Or, până la momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată pârâta nu a

întreprins nici o acțiune privind stingerea datoriei pentru energia termică.

Reclamanta a solicitat încasarea din contul Raiei Rogac în beneficiul CCL nr.

200 datoria pentru consumul energiei termice în sumă de 22 682,75 de lei, pentru

perioada ianuarie 2011 - august 2019, pentru ap. 70 din str. XXXXX, mun.

Chișinău, a taxei de stat în mărime de 938,91 de lei și a cheltuielilor de judecată

suportate în legătura cu înaintarea acțiunii în judecată.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a admis parțial acțiunea depusă de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 200

mun. Chișinău. S-a încasat de la Raia Rogac în beneficiul CCL nr. 200 suma

datoriei, pentru perioada ianuarie 2011 - august 2019, în mărime de 20 251,66 de

lei. S-a încasat de la Raia Rogac în beneficiul SA “Termoelectrica” taxa de stat în

mărime de 607,55 lei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 04 ianuarie 2021, Raia

Rogac, a declarat apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 1 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Raia Rogac. S-a menținut fără modificări, hotărârea din 09 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de SA „Termoelectrica”, în interesele CCL nr. 200 mun.

Chișinău, împotriva Raiei Rogac cu privire la încasarea datoriei pentru consumul

energiei termice. S-a încasat de la Raia Rogac în beneficiul CCL nr. 200 mun.

Chișinău, cheltuielile de asistență juridică suportate la examinarea cauzei în ordine

de apel, în sumă de 3 000 de lei.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 774 alin. (1), 775 alin. (1)-(2), 776, 892

alin. (1), 893, 992 alin. (1)-(2), 1375 alin. (1)-(2), 1376 alin. (1) Cod civil (în

redacția în vigoare până la 01 martie 2019), art. 23 alin. (3)-(4) al Legii privatizării

fondului de locuințe nr. 1324 din 10 martie 1993, art. 10, 25 alin. (1), (2), (4) și (5)

al Legii serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 1402 din 24 octombrie

2

2002, pct. 8, 8/1, 17 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a

serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea

apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de

încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19

februarie 2002, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a reținut că instanța de

fond corect a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

Colegiul a mai reținut că pe parcursul examinării cauzei pârâta nu a prezentat

acte confirmative în sensul stingerii datoriei, astfel, instanța de apel, stabilind că

temeiuri de degrevare a probațiunii în folosul apelantei nu s-au regăsit, considerând

oportun punerea în obligația acesteia achitarea datoriei formate în beneficiul

creditorului CCL nr. 200, suma datoriei formate pentru consumul energiei termice

în cuantumul stabilit.

Instanța de apel a învederat că în instanța de fond pârâta Raia Rogac a invocat

expirarea termenului de prescripție, ca urmare a înaintării tardive a acțiunii în

instanța de judecată, menționând că datoria în sumă de 20 251,66 de lei, solicitată

spre încasare de către reclamant, este formată în perioada 01 ianuarie 2011 – 01

septembrie 2019, iar acțiunea fiind depusă în instanță la 23 octombrie 2019.

Astfel, prin prisma art. 391 alin. (1), 395 alin. (1) și (2), 401 alin. (1) Cod

civil, și analizând informația cu privire la sumele achitate și calculate de locatar

pentru serviciile locativ-comunale prestate de SA „Termoelectrica” în perioada 01

ianuarie 2011 – 01 septembrie 2019 către apartamentul nr. 70 din str. XXXXX,

mun. Chișinău, rezultă că în perioada dată, de către Raia Rogac au fost efectuate

unele achitări care au întrerupt cursul prescripției extinctive scadența acestora

survenind în fiecare lună, formând o nouă datorie în funcție de achitările efectuate,

Colegiul a concluzionat că instanța de fond corect a constatat că nu sunt aplicabile

trimiterile la termenul de prescripție, având în vedere că nu a fost admisă o

întrerupere mai mare de 3 ani.

Totodată, instanța de apel a învederat că prin mandatul seria MA nr.1557700

din 13 aprilie 2021, CCL nr. 200 a împuternicit avocatul Ina Perțu să-i acorde

asistență juridică în cauza civilă dată. Conform ordinului de plată nr. 10 din 14

aprilie 2021, anexat la materialele cauzei, se dovedește că CCL nr. 200 a efectuat

achitarea pentru serviciile de asistență juridică prestate de avocat în baza

contractului de asistență juridică nr. 47 din 13 aprilie 2021 în sumă de 1 000 de lei,

iar prin bonul seria DAA nr. 15644029 din 25 mai 2021, se constată achitarea

sumei de 2 000 de lei, în beneficiul avocatului Ina Perțu, pentru asistența juridică

acordată în prezentul proces.

Având în vedere prevederile art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) și (11) Cod de

procedură civilă și faptul că Raia Rogac este partea care a pierdut procesul,

Colegiul a considerat necesar de a încasa din contul ultimei în beneficiul CCL nr.

200 și cheltuielile pentru plata serviciilor de asistență juridică în mărime de 3 000

de lei.

La 16 noiembrie 2021, Raia Rogac a declarat recurs, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

3

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 01 iulie 2021 și a

expediat-o participanților la proces la 06 august 2021 (f.d. 17, Vol. II), or, la actele

cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către participanții la

proces.

Astfel, recursul declarat la data de 16 noiembrie 2021, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 14 decembrie

2021 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre

necesitatea depunerii referinței.

Astfel, la 6 ianuarie 2022, SA „Termoelectrica” a depus referință, prin care a

solicitat a fi considerat inadmisibil recursul declarat de Raia Rogac.

Examinând temeiurile recursului declarat de Raia Rogac, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Raia Rogac nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

4

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Raia Rogac, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Raia Rogac, împotriva deciziei

din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5