ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.01.2022

2r-813/21 — decăderea din drepturile părintești

HOTĂRÂRE
19.01.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
decăderea din drepturile părinteşti
Temei legal
termenul de declarare a apelului, restituirea cererii de apel
Citează această cauză
2r-813/21 — decăderea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2r-813/21

2-20139562-01-2r-17122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Vasilache)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, O. Cojocaru)

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței , judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada

Grișina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului sectorul Centru împotriva lui Victor Șamșurin cu

privire la decăderea din drepturile părintești,

împotriva încheierii din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea lui Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina cu

privire la repunerea în termenul de apel și s-a restituit apelul declarat de Victor

Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina, ca fiind înaintat în afara termenului

legal,

c o n s t a t ă:

La 06 noiembrie 2020, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul

Centru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Șamșurin,

solicitând decăderea din drepturile părintești a lui Victor Șamșurin.

Prin hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru și s-a decăzut Victor Șamșurin din drepturile

părintești asupra copilului XXXXX.

La 26 mai 2021, Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina, a depus

cerere de apel împotriva hotărârii din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, casarea hotărârii

primei instanțe cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

La 30 august 2021, prin intermediul poștei (f.d.72), Victor Șamșurin,

reprezentat de avocatul Lada Grișina, a depus o cerere separată cu privire la

repunerea în termen a cererii de apel.

Prin încheierea din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea depusă de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina, cu privire

la repunerea în termen și s-a restituit ca fiind depus în afara termenului legal apelul

declarat de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina, împotriva

hotărârii din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

1

La 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei (f.d.85), Victor Șamșurin,

reprezentat de avocatul Lada Grișina, a depus cerere de recurs împotriva încheierii

din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a încheierii contestate, soluționând prin decizie problema

respectivă prin emiterea unei încheieri de repunere în termen a cererii de apel,

constatarea încălcării drepturilor prevăzute de art. 6 CEDO.

În motivarea recursului s-a invocat că, la contestarea cu apel a hotărârii primei

instanțe, a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, motivând că nu a cunoscut

despre examinarea cauzei, fiind plecat cu traiul în Federația Rusă. La fel, a

comunicat că, din anul 2020 nu a vizitat Republica Moldova și a nu a primit nicio

informație despre examinarea cauzei. La materialele cauzei este anexat răspunsul

ASP, Departamentul înregistrare și evidență a populației, Direcției generală acte de

identitate, conform căruia la data de 24 iulie 2015 a fost radiat de la evidență, din

motivul emigrării autorizate în alt stat. Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Centru a cunoscut în care stat se afla, dar nu a fost înștiințat despre

depunerea cererii de chemare în judecată. Ultima adresa cunoscută a fost str.

XXXXX, mun. Chișinău.

Totodată, a menționat că avocatul numit de Consiliului Național pentru

Asistență Juridică Garantată de Stat nu are drepturile depline pentru acordarea

asistenței juridice, mandatul nu a fost semnat și toate drepturile lui în proces civil nu

au transmise avocatului. Astfel, i-au fost încălcate drepturile procesuale de acces

liber la justiție, la un proces echitabil și pentru a-și apăra drepturile încălcate sau

contestate, libertățile și interesele legitime. În cazul în care nu a participat la proces

personal și nu a fost reprezentat cu forță de un avocat din oficiu, precum și cu citarea

publică, are dreptul la repunerea în termen, având în vedere că a dovedit că nu a

cunoscut despre procesul existent. Avocatul din oficiu nu a avut drepturile prevăzute

la art. 81 Cod de procedură civilă, inclusiv pentru depunerea cererii de apel. Or, a

avut în mod forțat un reprezentant în proces care nu a avut drepturile pentru apărarea

sa și, în plus, prezentarea unui avocat din oficiu fără împuternicirii l-a lipsit de

dreptul de a ataca hotărârea.

Partea recurenta a afirmat că, prin hotărârea atacată, a fost lipsit de unul dintre

drepturile importante, dreptul părintesc, or, nu s-a refuzat din drepturile sale

părințești, nu a fost împotrivă ca sora lui să adopte fiul.

Cu referire la prevederile art. 5 Cod de procedură civilă, a declarat că, i-a fost

încălcat dreptul de acces liber la justiție, a pierdut dreptul la apel. Instanța de apel

examinând cererea cu privire la repunerea în termen, nu a luat în considerare faptul

că prin încheierea atacată, prin care i-a fost refuzat repunerea în termen, a fost

încălcat dreptul prevăzut la art. 20 din Constituția RM.

Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimatului la 17 decembrie

2021, conform scrisorii de însoțire (f.d.87) și a fost recepționată de către intimat la

22 decembrie 2021, conform avizului de recepție (f.d.89).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Instanța de apel a adoptat încheierea contestată în data de 26 octombrie 2021,

iar cererea de recurs a fost depusă la 29 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

(f.d.85).

2

Materialele cauzei atestă expedierea copia încheierii instanței de apel către părți

prin scrisoarea de însoțire datată cu 24 noiembrie 2021 (f.d.78), însă lipsesc date

despre recepționarea acesteia de către partea recurentă. Din textul recursului se

deduce că, avocatul Lada Grișina a luat cunoștință la data de 23 noiembrie 2021 de

încheierea instanței de apel de pe portalul instanței. Astfel, recursul este declarat în

termen.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge

recursul declarat de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina și va

menține încheierea contestată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Colegiul relevă că, dispozitivul hotărârii primei instanțe, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Centru împotriva lui Victor Șamșurin cu privire la decăderea din

drepturile părintești, a fost pronunțat la 26 februarie 2021 (f.d.51).

Hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

contestată cu apel de către Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina,

la data de 26 mai 2021 (f.d.60).

Instanța de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, prin

încheierea din 26 octombrie 2021, a respins cererea depusă de Victor Șamșurin,

reprezentat de avocatul Lada Grișina, cu privire la repunerea în termen și a restituit

ca fiind depus în afara termenului legal apelul declarat de Victor Șamșurin,

reprezentat de avocatul Lada Grișina, împotriva hotărârii din 26 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.75-77).

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Colegiul apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind

respingerea cererii depuse de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina

cu privire la repunerea în termen a apelului împotriva hotărârii din 26 februarie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu restituirea apelului ca fiind declarat în

afara termenului legal, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Art. 113 Cod de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

3

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În temeiul art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea

nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în

cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (3), (4) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi

dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de

împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia

să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

La caz, Colegiul reiterează că, dispozitivul hotărârii judecătorești a fost

pronunțat la 26 februarie 2021 (f.d.51), însă cererea de apel a fost depusă la 26 mai

2021 de către Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada Grișina (f.d.60).

Având în vedere prevederile art. 362 alin.(1) Cod de procedură civilă, conform

cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii judecătorești, Colegiul reține constatarea instanței de apel

precum că nu este justificată omiterea termenului, iar afirmația invocată în susținerea

cererii nu constituie temei de repunere, în situația în care dispozitivul hotărârii

judecătorești a fost pronunțat la 26 februarie 2021.

Iar în conformitate cu art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va

surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua

survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea

termenului.

În context, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea instanței de apel

precum că încheierea din 09 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

precum și cererea de chemare în judecată cu anexele, au fost expediate în adresa

pârâtului și au fost recepționate la 23 noiembrie 2020, conform avizului de recepție

(f.d.23).

Cu referire la argumentul recurentului precum că, la 24 iulie 2015 a fost radiat

de la evidența, din motivul emigrării autorizate în alt stat, Colegiul notează că, într-

adevăr că, informația eliberată de Agenția Servicii Publice atestă că, Victor

Șamșurin a fost înregistrat la domiciliul pe adresa: str. XXXXX, mun.Chișinău, iar

la 24 iulie 2015 a fost radiat de la evidență, din motivul emigrării autorizate în alt

stat (f.d.14).

Colegiul reține argumentele recurentului precum că a emigrat în alt stat, dar,

totodată, accentuează și faptul că, recurentul declarând recurs, prin intermediul

avocatului Lada Grișina, în partea introductivă a cererii de recurs a indicat adresa

pentru corespondență în Republica Moldova ca fiind str. XXXXX, mun.Chișinău

(f.d.79), de altfel, adresă la care au fost comunicate actele procedurale de către prima

instanță, aspect reliefat supra.

4

Mai mult, această adresă a fost indicată în apelul nemotivat (f.d.60), precum și

în cererea de repunere în termenul de apel (f.d.67), ca fiind adresa de corespondența

a lui Victor Șamșurin pe teritoriul Republicii Moldova.

De altfel, în avizul de recepție (f.d.23) care atestă recepționarea corespondenței

expediată recomandat pe numele lui Victor Șamșurin de către prima instanță, lipsesc

anumite mențiuni referitor la refuzul de a primi corespondența adresată lui Victor

Șamșurin, deoarece ultimul nu s-ar afla la adresa respectivă și nu poate fi

recepționată corespondența sau alte motive care ar justifica refuzul de a primi

trimiterea poștală.

În conformitate cu art. 105 alin. (6) Cod de procedură civilă, dacă nu îl va găsi

pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana împuternicită să înmâneze

citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți ai familiei care

locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească, iar în lipsa

acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului

(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă. Persoana care a primit citația

sau înștiințarea este obligată să indice pe cotor numele și raporturile sale de rudenie

cu destinatarul sau funcția sa. Totodată, ea este obligată să o înmâneze destinatarului

cât mai curând posibil.

Odată ce însuși apelantul/recurentul Victor Șamșurin a indicat adresa din

mun.Chișinău, str. XXXXX, atât la declararea apelului, cât și a recursului, ca fiind

adresă de corespondență pe teritoriul Republicii Moldova, se impune concluzia că

pârâtul/recurentul a cunoscut de existența litigiului. Or, persoana care a recepționat

la adresa din mun.Chișinău, str. XXXXX, corespondența pe numele lui Victor

Șamșurin, urma a-i comunica ultimului.

Referitor la alegațiile recurentului precum că avocatul desemnat din oficiu nu

avea împuternicirile acordate și contrasemnate de el, în sensul art. 81 Cod de

procedură civilă și era lipsit de dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, Colegiul

menționează că, într-adevăr avocatul Ghenadie Bajurean, desemnat pentru a-i acorda

lui Victor Șamșurin în cauza civilă dată asistență juridică, la solicitarea instanței de

judecată, de către Oficiul teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență

Juridică Garantată de Stat, în baza deciziei nr. 2353/ACC din 23/12/2020 privind

acordarea asistenței juridice calificate garantate de stat (f.d.33), nu avea inserate pe

versoul mandatului avocațial Seria MA nr. 1542165 din 21 ianuarie 2021 (f.d.37)

împuternicirile în temeiul art. 81 Cod de procedură civilă, care urmau a fi

contrasemnate de Victor Șamșurin.

Însă, în condițiile în care corespondența destinată lui Victor Șamșurin,

expediată la adresa din mun.Chișinău, str. XXXXX, a fost recepționată, se impune

concluzia precum că Victor Șamșurin a cunoscut despre existența litigiului și a avut

posibilitatea personal sau prin intermediul unui avocat împuternicit de el însuși de a

contesta în termen hotărârea primei instanțe.

De altfel, recurentul nu aduce anumite argumente referitor la recepționarea

corespondenței destinate lui de către o altă persoană, or, însuși recurentul indică

adresa dată ca fiind adresa de corespondență pe teritoriul Republicii Moldova, ceea

ce denotă că persoana care primește trimiterile poștale pe numele lui Victor

Șamșurin, le comunică ultimului.

În altă ordine de idei, Colegiul relevă că, la caz, s-a realizat citarea publică a

pârâtului în conformitate cu art. 108 Cod de procedură civilă.

5

Colegiul accentuează și faptul că de către recurent, deși, s-a indicat că se află

în Federația Rusă unde locuiește, adresa dată nu a fost comunicată instanței nici de

către persoana care a recepționat corespondența pe numele său și nici de însuși

Victor Șamșurin.

În această ordine de idei, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele

recurentului precum că nu a cunoscut de existența litigiului, or, în temeiul art. 102

alin. (41) Cod de procedură civilă, participanții la proces înștiințați în mod legal o

dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată

ulterioară, iar, la caz, avizul de recepție anexat la dosar atestă recepționarea la data

de 23 noiembrie 2021 a corespondenței destinate lui Victor Șamșurin.

Drept urmare, nu poate fi reținut în justificarea omiterii termenului de

contestare argumentul recurentului redat în cererea de repunere în termenul de apel

(f.d.67) precum că a aflat întâmplător la 30 aprilie 2021 de cauza examinată de către

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, cu privire la decăderea din drepturile părintești,

de la notar, ca urmare a plasării informației pe pagina web a Camerei Notariale.

În consecință, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a reținut că

afirmațiile apelantului nu constituie temei de repunere în termenul de apel.

Argumentele aduse în recurs, la fel, nu pot fi reținute în justificarea omiterii

termenului pentru declararea apelului.

Or, neconformarea de către apelantul/recurentul prevederilor legale nu poate fi

pusă pe seama instanței, în situația în care nu este exclusă obligația părților de a se

folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale în conformitate cu prevederile

art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) Cod de procedură civilă.

De asemenea, Colegiul iterează că, părțile antrenate într-un proces, trebuie să

se comporte cu bună credință în raport cu drepturile procedurale conferite de

legislator și trebuie să urmărească cu bună-credință desfășurarea procesului, remarcă

sugerată și de jurisprudența CEDO.

Jurisprudența constantă a CtEDO a arătat că revine primordial celor interesați

să depună orice diligență pentru protejarea propriilor interese (a se vedea cauza

Teuschler v. Germania (dec.), 47636/99, 04 octombrie 2001; cauza Agapito Maestre

Sanchez v. Spania, 29608/02, 04 mai 2004).

Adițional, Colegiul evidențiază că, recurentul nu a prezentat probe concludente

în confirmarea imposibilității contestării actului de dispoziție judecătoresc în

interiorul termenului prevăzut de lege, or, legiuitorul a indicat expres că repunerea

în termen este admisă în cazul omiterii termenului din motive întemeiate.

Odată ce legiuitorul a stabilit un termen strict de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii pentru exercitarea căii de atac-apelul, apelantul/recurentul nu

a avut decât obligația de a se conforma acestui termen.

Aici este de remarcat că prin impunerea unor termene limite în vederea

valorificării drepturilor pretinse a fi lezate se urmărește o bună administrare a

justiției și asigurarea securității raporturilor juridice.

Concomitent, Colegiul accentuează că legiuitorul prin stabilirea unui termen de

declarare a apelului a urmărit: asigurarea celerității procesului civil în întregime, în

special luându-se în considerare și fazele facultative ale procesului civil, cum ar fi

executarea silită, apelul; stimularea persoanelor care dispun de dreptul la apel de a-

l valorifica într-un termen prevăzut de lege; asigurarea stabilității raporturilor

juridice constatate prin hotărârea primei instanțe, întrucât acestea nu pot să rămână

6

până la infinit sub amenințarea pronunțării unei noi soluții; oferirea participanților

la proces a unei perioade suficiente de a lua cunoștință de materialele dosarului și de

a formula motivarea cererii de apel.

Respectiv, Colegiul apreciază ca fiind corectă soluția instanței de apel privind

respingerea cererii de repunere în termenul de apel, care a determinat restituirea

cererii de apel în temeiul art. 369 alin.(1) lit.b) Cod de procedură civilă, având în

vedere depunerea acesteia în afara termenului legal.

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, relevat

și în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art.13

CEDO, Colegiul relevă că, circumstanțele relatate denotă că apelantul/recurent și-a

neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale în termenul instituit de

legiuitor.

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul declarat cu

menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin.(2), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Victor Șamșurin, reprezentat de avocatul Lada

Grișina.

Se menține încheierea din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru împotriva lui Victor Șamșurin cu privire la

decăderea din drepturile părintești.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței ,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-05-12
0,94
2r-299/21 — cu privire la decaderea din drepturile parintesti
Dosarul nr. 2r-299/21 Prima instanţă: Judecătoria Străşeni sediul central (jud. S. Slobodzean) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Ţurcan) DECIZIE 12 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2021-04-28
0,94
2r-152/21 — decăderea din drepturile părintesti
Dosarul nr. 2r-152/2021 prima instanţă: Judecătoria Căuşeni, sediul Central (jud. A. Costiuc) instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. M Anton, V. Cotorobai, I. Dutca) ÎNCHEIERE 28 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2020-12-09
0,94
2r-632/20 — decăderea din drepturile părintești
Dosarul nr.2r-632/20 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. R. Berdilo) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, I Dutca) DECIZIE 09 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial ş
CSJ 2021-09-08
0,94
2r-495/21 — decăderea din drepturile părintești
Dosarul nr.2r-495/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai) DECIZIE 08 septembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial
CSJ 2022-02-09
0,94
2r-830/21 — decaderea din drepturile parintesti
Dosarul nr.2r-830/21 2-19136399-0-2r-21122021 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Centru (jud. N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai) DECIZIE 09 februarie 2022 mun. Chişinău C
Sursă