2r-32/22 — partajul averii comune

Dosarul nr. 2r-32/22

2-15085235-01-2r-13012022

Prima instanță; (Judecătoria Criuleni, sediul Central) A. Cazacliu

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaiala

DECIZIE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Tricolici Gheorghe, reprezentat de

avocatul Gorobica Oleg,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Satruș

Denis în interesele Olgăi Tricolici împotriva lui Tricolici Gheorghe cu privire la

partajul bunurilor proprietate comune,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021,

c o n s t a t ă:

La 08 iunie 2015, avocatul Staruș Denis a depus în interesele Olgăi

Tricolici cerere de chemare în judecată împotriva lui Tricolici Gheorghe cu

privire la partajul bunurilor proprietate comune.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 mai 2021, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Staruș Denis în

interesele Olgăi Tricolici.

S-au partajat bunurile proprietate comună a Olgăi Tricolici și Gheorghe

Tricolici și anume casa de locuit din s. Miclești, r. Criuleni, amplasată pe

terenul aferent cu suprafața de 0,22 ha.

S-a atribuit în proprietate lui Tricolici Gheorghe casa de locuit nefinalizată

din s. Miclești, r. Criuleni, amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,22 ha.

S-a încasat de la Tricolici Gheorghe în beneficiul Olgăi Tricolici sulta

bănească în mărime de ½ cotă-parte din valoarea materialelor de construcție ce

constituie suma de 155 464 de lei.

S-a încasat de la Tricolici Gheorghe în beneficiul statului suma de 4 708,92

de lei cu titlu de taxă de stat.

La 25 noiembrie 2021, Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica

Oleg, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni,

1

sediul Central din 18 mai 2021, solicitând totodată repunerea în termen a apelului

(f.d. 142-147).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, s-a respins

cererea depusă de Tricolici Gheorghe cu privire la repunerea în termen a cererii de

apel și s-a restituit cererea de apel declarată de Tricolici Gheorghe ca fiind depusă

în afara termenului legal.

La 06 ianuarie 2022, Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica

Oleg, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a cererii

de apel și restituirea cauzei spre rejudecare.

Recurentul Tricolici Gheorghe, în motivarea recursului, a invocat că nu a

cunoscut despre emiterea hotărârii instanței de fond din 18 mai 2021, iar despre

ședința de judecată a instanței de apel din 23 decembrie 2021 nu a fost citat legal.

Mai mult ca atât, instanța de apel a expediat înștiințarea la adresa care este

domiciliul din anul 2019.

Recurentul a invocat că prin restituirea cererii de apel, i-a fost încălcat dreptul

la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 decembrie

2021.

Astfel recursul declarat la data de 06 ianuarie 2022, este în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și

a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din actele cauzei rezultă că, la 18 mai 2021, a fost pronunțat dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la pronunarea dispozitivului

hotărârii primei instanțe, Tricolici Gheorghe nu a fost prezent.

Însă, s-a constatat că inițial, ședința de judecată a instanței de fond a fost

fixată pentru data de 11 martie 2021, pentru care avocatul Chișca Maxim,

reprezentantul lui Tricolici Gheorghe a fost înștiințat prin telefonogramă (f.d. 122).

În ședința de judecată a instanței de fond din 11 martie 2021, părțile nu au fost

prezente, examinarea cauzei fiind amânată pentru data de 14 aprilie 2021 (f.d.

124), avocatul Chișca Maxim fiind înștiințat prin telefonogramă pentru data

respectivă (f.d. 126).

2

Din certificatul instanței de fond din 14 aprilie 2021, rezultă că ședința de

judecată din 14 aprilie 2021 nu a avut loc din motiv că avocații au comunicat că se

află în imposibiloitate de a se prezenta, astfel în urma coordonării cu avocații,

ședința de judecată a fost amânată pentru data de 18 mai 2021 (f.d. 127).

La fel, din materialele cauzei urmează că la 18 mai 2021, în adresa părților a

fost expediat dispozitivul hotărârii primei instanțe (f.d. 130).

Plicul expediat în adresa lui Tricolici Gheorghe a fost restituit instanței de

fond cu mențiunea ”nereclamat”, iar plicul expediat în adresa avocatului Chișca

Maxim a fost restituit instanței cu mențiunea ”plecat” (f.d. 131-132, 136-137).

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de

declarare a apelului.

Contrar normei procedurale, cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Criuleni, sediul Central din 18 mai 2021, a fost depusă de avocatul Gorobica Oleg

în interesele lui Tricolici Gheorghe numai la 25 noiembrie 2021, cu depășirea

termenului de 30 de zile prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,

Tricolici Gheorghe nu a prezentat prin probe incontestabile, dovada imposibilității

îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere

în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură

și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică

locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea

repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de

procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documentele respective etc).

3

Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe,

temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.

Instanța de recurs consideră că nu poate fi reținut argumentul recurentului

cu referire la faptul că nu a fost citat pentru ședința de judecată în instanța de

fond și nu a făcut cunoștință cu dispozitivul hotărârii.

La caz, Colegiul reiterează că contrar celor invocate de recurent, materialele

cauzei denotă că în instanța de fond, Tricolici Gheorghe a fost reprezentat de

avocatul Chișca Maxim în temeiul mandatului nr. 0835105 din 05 octombrie 2015,

care a fost înștiințat pentru ședințele de judecată a instanței de fond din 11 martie,

14 aprilie și 18 mai 2021, fapt confirmat prin telefonogramele anexate la

materialele cauzei (f.d. 122, 126-127).

La fel, Colegiul reține ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului cu referire

la faptul că despre ședința de judecată a instanței de apel din 23 decembrie 2021,

nu a fost citat personal și nici avocatul său.

Or, atât Tricolici Gheorghe, cât și avocatul Gorobica Oleg, au fost înștiințați

că cererea de repunere în termen a apelului a fost fixată pentru data de

23 decembrie 2021, iar citațiile respective au fost expediate la adresele indicate în

cererea de apel nemotivată (f.d. 153).

Deci, instanța de apel a executat obligația procedurală de înștiințare a

participanților la proces.

Astfel, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui

abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau

inducerea sa în eroare.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este

obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze

despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de

lege.

Prin urmare Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună

credință în realizarea drepturilor sale.

În atare circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că soluția adoptată de

instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este

compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea

drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg și

de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

4

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul

Gorobica Oleg.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Satruș Denis în

interesele Olgăi Tricolici împotriva lui Tricolici Gheorghe cu privire la partajul

bunurilor proprietate comune.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

5