2r-32/22 — partajul averii comune
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajul averii comune
- Temei legal
- Restituirea apelului. Termenul de declarare a apelului
2r-32/22 — partajul averii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2r-32/22 2-15085235-01-2r-13012022 Prima instanță; (Judecătoria Criuleni, sediul Central) A. Cazacliu Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaiala DECIZIE 19 ianuarie 2022 mun.
Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de către Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Satruș Denis în interesele Olgăi Tricolici împotriva lui Tricolici Gheorghe cu privire la partajul bunurilor proprietate comune, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, c o n s t a t ă: La 08 iunie 2015, avocatul Staruș Denis a depus în interesele Olgăi Tricolici cerere de chemare în judecată împotriva lui Tricolici Gheorghe cu privire la partajul bunurilor proprietate comune.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 mai 2021, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Staruș Denis în interesele Olgăi Tricolici. S-au partajat bunurile proprietate comună a Olgăi Tricolici și Gheorghe Tricolici și anume casa de locuit din s. Miclești, r. Criuleni, amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,22 ha. S-a atribuit în proprietate lui Tricolici Gheorghe casa de locuit nefinalizată din s. Miclești, r. Criuleni, amplasată pe terenul aferent cu suprafața de 0,22 ha. S-a încasat de la Tricolici Gheorghe în beneficiul Olgăi Tricolici sulta bănească în mărime de ½ cotă-parte din valoarea materialelor de construcție ce constituie suma de 155 464 de lei.
S-a încasat de la Tricolici Gheorghe în beneficiul statului suma de 4 708,92 de lei cu titlu de taxă de stat. La 25 noiembrie 2021, Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni, 1 sediul Central din 18 mai 2021, solicitând totodată repunerea în termen a apelului (f.d. 142-147). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, s-a respins cererea depusă de Tricolici Gheorghe cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și s-a restituit cererea de apel declarată de Tricolici Gheorghe ca fiind depusă în afara termenului legal. La 06 ianuarie 2022, Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a cererii de apel și restituirea cauzei spre rejudecare.
Recurentul Tricolici Gheorghe, în motivarea recursului, a invocat că nu a cunoscut despre emiterea hotărârii instanței de fond din 18 mai 2021, iar despre ședința de judecată a instanței de apel din 23 decembrie 2021 nu a fost citat legal. Mai mult ca atât, instanța de apel a expediat înștiințarea la adresa care este domiciliul din anul 2019. Recurentul a invocat că prin restituirea cererii de apel, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 decembrie 2021. Astfel recursul declarat la data de 06 ianuarie 2022, este în termen.
În conformitate cu art. 426 al. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.
Din actele cauzei rezultă că, la 18 mai 2021, a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la pronunarea dispozitivului hotărârii primei instanțe, Tricolici Gheorghe nu a fost prezent. Însă, s-a constatat că inițial, ședința de judecată a instanței de fond a fost fixată pentru data de 11 martie 2021, pentru care avocatul Chișca Maxim, reprezentantul lui Tricolici Gheorghe a fost înștiințat prin telefonogramă (f.d. 122). În ședința de judecată a instanței de fond din 11 martie 2021, părțile nu au fost prezente, examinarea cauzei fiind amânată pentru data de 14 aprilie 2021 (f.d. 124), avocatul Chișca Maxim fiind înștiințat prin telefonogramă pentru data respectivă (f.d.
126). 2 Din certificatul instanței de fond din 14 aprilie 2021, rezultă că ședința de judecată din 14 aprilie 2021 nu a avut loc din motiv că avocații au comunicat că se află în imposibiloitate de a se prezenta, astfel în urma coordonării cu avocații, ședința de judecată a fost amânată pentru data de 18 mai 2021 (f.d. 127). La fel, din materialele cauzei urmează că la 18 mai 2021, în adresa părților a fost expediat dispozitivul hotărârii primei instanțe (f.d. 130). Plicul expediat în adresa lui Tricolici Gheorghe a fost restituit instanței de fond cu mențiunea ”nereclamat”, iar plicul expediat în adresa avocatului Chișca Maxim a fost restituit instanței cu mențiunea ”plecat” (f.d. 131-132, 136-137).
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.
În interpretarea corectă a prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este de înțeles că termenul de declarare a apelului curge de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. Prin urmare, legislația nu prevede alte excepții privitor la termenul de declarare a apelului. Contrar normei procedurale, cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 18 mai 2021, a fost depusă de avocatul Gorobica Oleg în interesele lui Tricolici Gheorghe numai la 25 noiembrie 2021, cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Mai mult, odată cu depunerea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, Tricolici Gheorghe nu a prezentat prin probe incontestabile, dovada imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.
Or, în conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). 3 Deci, instanța de apel întemeiat a concluzionat că în astfel de circumstanțe, temeiuri de repunere în termen a apelului lipsesc.
Instanța de recurs consideră că nu poate fi reținut argumentul recurentului cu referire la faptul că nu a fost citat pentru ședința de judecată în instanța de fond și nu a făcut cunoștință cu dispozitivul hotărârii. La caz, Colegiul reiterează că contrar celor invocate de recurent, materialele cauzei denotă că în instanța de fond, Tricolici Gheorghe a fost reprezentat de avocatul Chișca Maxim în temeiul mandatului nr. 0835105 din 05 octombrie 2015, care a fost înștiințat pentru ședințele de judecată a instanței de fond din 11 martie, 14 aprilie și 18 mai 2021, fapt confirmat prin telefonogramele anexate la materialele cauzei (f.d. 122, 126-127). La fel, Colegiul reține ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului cu referire la faptul că despre ședința de judecată a instanței de apel din 23 decembrie 2021, nu a fost citat personal și nici avocatul său.
Or, atât Tricolici Gheorghe, cât și avocatul Gorobica Oleg, au fost înștiințați că cererea de repunere în termen a apelului a fost fixată pentru data de 23 decembrie 2021, iar citațiile respective au fost expediate la adresele indicate în cererea de apel nemotivată (f.d. 153). Deci, instanța de apel a executat obligația procedurală de înștiințare a participanților la proces. Astfel, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună- credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege. Prin urmare Colegiul relevă că recurentul nu a dat dovadă de diligență și bună credință în realizarea drepturilor sale. În atare circumstanțe, instanța de recurs concluzionează că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel, este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, avînd în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021. În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție 4 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Tricolici Gheorghe, reprezentat de avocatul Gorobica Oleg. Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 decembrie 2021, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Satruș Denis în interesele Olgăi Tricolici împotriva lui Tricolici Gheorghe cu privire la partajul bunurilor proprietate comune.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Mariana Pitic Victor Burduh 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.